E mai ușor pentru că nu e om: de ce face tot mai multă lume terapie cu ChatGPT28 min read

Modelele de limbaj de mari dimensiuni, cum e ChatGPT, schimbă modul în care oamenii interacționează cu munca și educația, iar mai nou, și cu propriile emoții. Am vorbit cu trei oameni care folosesc AI-ul pentru a cere suport emoțional, apoi am cerut părerea unei psihoterapeute despre acest fenomen.

Victoria (educatoare, 23 de ani) merge la terapie de ani de zile. A învățat tehnici de gestionare a propriilor emoții și știe acum să își înțeleagă stările mai bine. Dar, de ceva vreme, auzea în jur că unii oameni îl folosesc pe ChatGPT pe post de psihoterapeut. Era curioasă să-l testeze și a găsit în el ceva la care nu ar renunța.

Inițial, l-a folosit ca să își gestioneze anxietatea de performanță.// „Anxietatea de performanță e definită, în mare, ca teama de a completa o anumită sarcină (de ex., un test) sau chiar de a avea de a face cu un anumit domeniu de activitate (de ex., matematica). E caracterizată de reacții prin care se încearcă managementul incertitudinii asociate cu potențiale amenințări din viitor.” Sursa: Handbook of competence and motivation: Theory and application, 2nd ed., psycnet.apa.org // Urma să aibă un interviu pentru un job, a doua zi. Următoarea ședință de terapie era programată abia peste o săptămână, aşa că l-a întrebat pe GPT cum să facă față emoțiilor puternice în timpul interviului. A ajutat-o mult.

Bani, timp și disponibilitate emoțională

E deja un trend. Există memes despre asta, tiktok-uri despre asta, apar din ce în ce mai multe studii inspirate de relația omului cu AI-ul. Un studiu de la Universitatea din Hong Kong// „«This is Human Intelligence Debugging Artificial Intelligence»: Examining How People Prompt GPT in Seeking Mental Health Support”, papers.ssrn.com // arată că aspectele pe care utilizatorii le apreciază cel mai mult sunt disponibilitatea constantă a chatbotului, precum și faptul că serviciul este, în mare parte, gratuit. Același studiu identifică stigma asociată problemelor de sănătate mintală și numărul insuficient al profesioniștilor în domeniu drept cauze pentru transformarea uneltelor digitale în psihoterapeuți. 

Organizația Mondială a Sănătății avertiza în 2019// „Mental disorders”, who.int // că unul din opt indivizi se confruntau, pe atunci, cu probleme de sănătate mintală. Cele mai frecvente sunt anxietatea şi depresia. Mai exact, în jur de 970 de milioane de persoane trăiau cu o tulburare mintală. În anul următor, pandemia a agravat situația. În 2020, numărul persoanelor cu tulburări de anxietate și depresie a crescut semnificativ, cu estimări inițiale indicând o creștere de 26% și, respectiv, 28% într-un singur an. Un studiu amplu de la Școala de Medicină Harvard// „Half of World’s Population Will Experience a Mental Health Disorder”, hms.harvard.edu // sugerează că, la nivel mondial, una din două persoane va dezvolta o tulburare mintală de-a lungul vieții. 

Văzând datele astea îngrijorătoare, poate te întrebi de ce nu a reușit societatea să facă serviciile de psihoterapie să fie mai ieftine sau, de ce nu, gratuite. Dar banii nu sunt singura piedică în calea oamenilor când vine vorba de a căuta ajutor.

Am întrebat-o pe Silvia Ciubotaru, psihoterapeută și coordonatoare a proiectului In a Relationship,// Site-ul proiectului: inarelationship.ro // ce crede că îi determină pe oameni să apeleze la ChatGPT pentru sprijin emoțional. 

„Probabil că este vorba de un mix cu diferite proporții de curiozitate, nevoie de soluții rapide și o oarecare presiune generată de lipsa de acces la resurse”, spune Silvia. „Când spun resurse, am în vedere mai precis bani, timp și disponibilitate emoțională – toate fiind resurse pe care o persoană trebuie să le dețină cel puțin parțial, pentru a le investi într-un proces de consiliere psihologică sau psihoterapie. În lipsa lor, majoritatea apelează la prieteni și familie pentru sprijin emoțional, iar mai nou și la AI.” 

Este însă AI-ul o soluție reală. Silvia crede că nu neapărat, dar nici că n-ar fi o soluție. „Ce primesc, însă, de la AI e mai mult un fel de ghidaj sau variante de soluții de scurtă durată, nu realmente sprijin emoțional”, spune terapeuta. „Dar, având în vedere că și prietenii și familia sunt, adesea, incapabili să ofere sprijin emoțional adecvat, orice ajutor e binevenit pentru o persoană aflată în dificultate.” 

Până la urmă, „informațiile pe care le are un AI la dispoziție sunt cu siguranță mai clare și mai specifice decât cele pe care se bazează răspunsul persoanelor fără studii de specialitate. Iar un AI nu are cum să nu aibă timp sau chef de problemele tale și nici nu-ți dă răspunsuri pasiv-agresive. În esență, decizia de a apela la AI pentru problematici de sănătate mintală și relațională depinde foarte mult și de calitatea relațiilor cu apropiații, adică tot de resursele la care acces o persoană.”

Trebuie să știi ce să-i ceri

Okay, motive ca oamenii să apeleze la inteligența artificială există. Dar probabil te întrebi dacă cei care caută suport emoțional ajung să simtă, în urma unei conversații cu GPT, că au fost ajutați pe bune. 

„A pus multe întrebări deschise, a ținut cont de ce am spus”, mi-a spus Livia// I-am schimbat numele, pentru că a preferat să rămână anonimă. // (producătoare de televiziune, 54 de ani).

Livia a fost la terapie câteva luni, dar, din cauza banilor și fiindcă simțea ca se poate descurca și pe cont propriu, a decis sa nu mai meargă. În ultima vreme, s-a confruntat cu probleme în grupul ei de prieteni. Într-o zi, s-a gândit să îl întrebe pe GPT cum să procedeze într-o situație în care s-a simțit bullied. Într-un timp foarte scurt, a primit o listă de „gânduri” despre cum ar putea face față unei forme de excludere socială. 

„Mi se pare destul de bun ChatGPT”, mi-a spus ea. „A analizat strategii de gestionare a situației, mi-a propus tehnici de recăpătare a încrederii și abordări concrete pentru viitoarele interacțiuni, a pus multe întrebări deschise, a ținut cont de ce i-am spus.” 

Livia mi-a arătat şi un exemplu de astfel de conversație. Printre emojiuri cu inimioare și steluțe, ChatGPT încerca, se pare, să o învețe strategii de conflict management. 

Probabil ți-e familiară ideea că domeniul psihoterapiei e vast, că există diverse școli de gândire și abordări, precum și definiții ale vindecării. Majoritatea specialiștilor au preferințe clare în ceea ce privește metoda folosită în cabinet. Și ChatGPT are. 

Conform unui studiu din Nature,// „The usefulness of ChatGPT for psychotherapists and patients”, nature.com // chatbotul de la OpenAI le oferă clienților metode bazate pe terapia cognitiv-comportamentală, precum restructurarea cognitivă. În general, ChatGPT propune secvențe de paşi sau exerciții ușor de urmărit. Îi plac și tehnicile de mindfulness sau exercițiile care antrenează autocompasiunea. 

„Dacă informația e bazată pe articole și studii științifice și include bibliografie de specialitate din zona de metode psihoterapeutice, atunci s-ar putea ca răspunsurile AI-ului să fie foarte adecvate și să redirecționeze constant utilizatorul către consultarea unui specialist uman”, îmi spune Silvia Ciubotaru. 

Uneori, GPT acționează și ca un pansament de moment. Alexandra// I-am schimbat numele, pentru că a preferat să rămână anonimă. // (studentă, 27 de ani) a început să folosească ChatGPT pentru că o fascina că un AI poate să genereze, pe loc, povești despre orice. 

„Îmi amintesc că prima dată l-am rugat ceva foarte random: să îmi scrie o poveste despre un iepuraş queer care merge pe lună”, spune ea. Apoi, l-a folosit ca să caute informații despre subiectul pe care l-a abordat în lucrarea ei de licență. Prima dată când s-a gândit să îi adreseze o întrebare personală, a fost despre comunicarea cu părinții ei. La vremea respectivă, ei nu știau de identitatea queer a Alexandrei. I-a cerut sfaturi lui GPT.

„Dacă poate să-mi răspundă la orice întrebare, îmi poate răspunde și la asta”, s-a gândit. 

AI-ul i-a validat sentimentele și i-a pus întrebări exploratorii. Dar tot psihoterapia cu un om a făcut diferența. „GPT e low commitment. Și el îți pune întrebări, dar prezența unui om te împinge să-ți răspunzi la ele”, explică Alexandra. 

„Terapia m-a ajutat să îmi explorez mult mai mult sentimentele și să mi le asum. Un psihoterapeut te provoacă să te gandesti mai intens la lucruri. În plus, în psihoterapeuta mea am mai multă încredere. De multe ori, chiar dacă GPT îmi dădea răspunsuri okay, nu mă luam după el. Nu e ca și cum aveam încredere pe bune în ce îmi spunea, deci conversațiile respective nu mă motivau să acționez în niciun fel. Doar îmi satisfăceau pe moment nevoia de a vorbi cu cineva, de a mă descărca. Avantajul e că e valabil 24/7. Dar dacă nu mă duceam la terapie, nu cred că puteam să îmi rezolv problema.” 

Alexandra mi-a povestit și că au fost momente în care a observat că ChatGPT tinde să îi dea dreptate fără să analizeze în profunzime o situație. „E interesant că două persoane îi pot povesti un conflict pe care l-au avut, iar el va da dreptate fiecăreia dintre ele, în funcție de cine îi scrie. Dacă îi povestești o situație personală, cred că e mai bine să o descrii ca și cum i s-ar fi întâmplat altcuiva. Dacă nu, el oricum o să îți dea ție dreptate. În general, dacă ai nevoie să obții ceva specific de la el, trebuie să știi cum să îl folosești, să îi spui tu cum să fie”. 

Alexandra se referă la prompting, acțiunea de a da instrucțiuni clare unui LLM pentru a genera un răspuns cât mai folositor, în funcție de nevoile pe care le ai. Pe reddit, utilizatorii fac schimb de prompturi, pentru a îi ajuta pe ceilalți să obțină cât mai multe beneficii în urma interacțiuniii cu ChatGPT. În forumul /ChatGPTPromptGenius,// Accesibil pe.reddit // un utilizator sugerează celor care vor să primească „terapie gratis” următorul prompt: Vreau să te comporți ca un psihoterapeut. Ești un bărbat înțelept, de vârstă mijlocie, care e foarte curios în legătură cu pacienții lui, dar și iubitor. Nu faci mult small talk, iar stilul tău de comunicare e investigativ și intelectual.

Un alt user de pe forum povestește cum i-a cerut lui ChatGPT să joace rolul unui terapeut jungian beat. În funcție de stilul de răspunsuri pe care vor să îl obțină, utilizatorii sugerează celorlalți tot felul de prompturi creative. Pe același forum, e menționată o limită importantă pe care modelul o are în prezent: termenii de utilizare. Mai mulți utilizatori se plâng că sunt forțați să se autocenzureze, deoarece unele subiecte despre care ar vrea să discute încalcă termenii și condițiile OpenAI. 

E mai ușor pentru că nu e om

Utilizatorii inteligenței artificiale sunt, în principiu, de acord că o discuție cu ChatGPT nu poate oferi senzația de liniște pe care o aduce o discuție cu un om. Dar dacă ChatGPT îndeplinește un rol diferit de cel al unui specialist uman? Criticii acestei idei fac apel la faptul că empatia arătată de un LLM e simulată. Totuși, pentru unii oameni, presiunea de a fi față în față cu un terapeut poate fi descurajantă.  Carlbring et al.// „A new era in Internet interventions: The advent of Chat-GPT and AI-assisted therapist guidance”, pmc.ncbi.nlm.nih.gov // compară terapia cu AI cu alte intervenții terapeutice care au fost testate, bazate numai pe mesaje. În astfel de intervenții, unii pacienți au apreciat faptul că „nu trebuia să se uite în ochii cuiva”. 

Și Victoria mărturisește că, în unele momente, o ajută că ChatGPT nu e om. Se întâmplă, de exemplu, să îi fie greu să vorbească la terapie despre probleme ce țin de sexualitate. Asta o face să se simtă mai în largul ei să împărtășească astfel de detalii cu un sistem AI. „E mai ușor pentru ca nu e om”, îmi mărturisește. 

Același principiu se aplică inclusiv când vine vorba de o traumă majoră din viața ei. Chiar dacă a mai vorbit la terapie despre asta, îi este în continuare greu să împărtășească detaliile cu o persoană. ChatGPT nu este o persoană. 

Același studiu prezentat mai sus identifică o potențială schimbare a trendului de a aprecia mai mult terapia clasică, cu un specialist uman, în detrimentul unor mesaje generate de AI. În momentul de față, cred cercetătorii, majoritatea oamenilor, dacă au de ales, o să prefere o discuție cu un om. Dar asta se poate schimba odată cu evoluția AI. Potențialul unei astfel de schimbări e să reducă presiunile aduse de stigmă și de grijile cu privire la dezirabilitatea socială. 

Autorii atrag atenția asupra necesității „cruciale” de a studia în continuare preferințele clienților și consecințele acestei schimbări. E important să se înțeleagă „ce anume funcționează deja, unde e nevoie de îmbunătățiri și ce trebuie eliminat”. 

Discuția rămâne deschisă și e posibil ca, în următorii ani, tehnologia și relația oamenilor cu ea să evolueze în moduri care nu pot fi anticipate. Totuși, am fost curioasa ce i-ar spune o psihoterapeută cuiva care preferă să se deschidă lui ChatGPT. 

„Cred că e important să încerci constant să te cunoști pe tine însuți, oricare ar fi instrumentele pe care le folosești”, spune Silvia Ciubotaru. „În cazul unui AI ca ChatGPT, cred că unul din marile riscuri e generat de faptul că interacțiunea e, încă, foarte neumanizată. E tehnică, e bazată exclusiv pe limbaj scris și ești tot tu, singur, în spatele unui ecran, luptându-te cu angoasele, anxietățile și bagajul emoțional pe care nu știi cum să le gestionezi. Cred că traumele emoționale și tulburările de personalitate pot fi tratate eficient doar în relație cu alte persoane, exersând abilități și strategii noi în interacțiuni de tot felul cu oameni – atât în relația terapeutică, cât și în alte relații personale și profesionale.” 

Direcții de viitor

Punctele forte ale lui ChatGPT sunt două: abilitatea sa de a oferi răspunsuri rapide utilizatorilor, dar și faptul că poate simula empatia. În schimb, unul dintre punctele slabe este „inabilitatea de a interacționa cu utilizatorii pentru a colecta informații relevante pentru diagnoza și managementul condiției clinice a pacientului”, conform unui articol din Frontiers in Psychiatry.// „ChatGPT is not ready yet for use in providing mental health assessment and interventions”, frontiersin.org // 

De asemenea, lui ChatGPT îi lipsește o abilitate importantă pentru a deveni o sursă fiabilă de informare cu privire la sănătatea mintală: gândirea critică. Iar pe lângă asta, dacă vii la el cu probleme în care e nevoie de informații medicale sau de training clinic, nu e chiar okay. Clinicienii petrec ani învățând să identifice nuanțe și subtilitățile care țin de fiecare caz în parte.

 Am întrebat-o pe Silvia dacă o colaborare între clinicieni sau persoane cu studii în domeniul sănătății mintale și AI este posibilă. „Cu siguranță, în atât de multe feluri”, spune ea. „Știu deja de diverse forme de integrare a AI-ului în procesarea de date pentru utilizatori-specialiști, dar cu siguranță în viitorul apropiat vor exista și instrumente adaptate pentru utilizatori-clienți, care să sprijine procesul de psihoterapie”. 

„Aici cel mai interesant mi se pare scenariul în care, printr-o aplicație de realitate virtuală, ai putea accesa «mintea» și cabinetul unui anumit specialist care și-a antrenat un AI capabil să-i reproducă tehnica și abordarea terapeutică”, spune Silvia. „Dacă aș prinde o astfel de tehnologie, cred că aș fi curioasă să încerc un astfel de instrument, oricât de multe riscuri sunt capabilă să-mi imaginez.”