Inteligența artificială e folosită acum și în publicitate. Vinde ea mai multe produse? 15 min read
Companiile și micii antreprenori s-au prins că pot genera reclame și produse cu AI. Unora le iese, multora nu prea.
Au trecut deja doi ani de când au apărut platformele care funcționează pe inteligență artificială, precum ChatGPT sau Midjourney. Și tot atât de la valul de îngrijorare pe care l-au stârnit legat de viitorul joburilor. Artiștii și scriitorii păreau, pe atunci, cei mai vizați. Mai apoi, însă, accentul s-a mutat pe joburile entry-level, cum ar fi cel de operator de call-center sau de traducător.
Cele din urmă joburi ar putea avea mai mult de suferit. // „Raport Google: 4% dintre joburile din România ar putea fi înlocuite de AI în următorul deceniu”, mindcraftstories.ro // arată că circa două milioane de persoane din Europa Centrală și de Est își vor pierde locul de muncă în următorii zece ani. În România, 4 la sută dintre actualele joburi vor fi înlocuite total sau parțial de AI. Cele mai vizate sunt locurile de muncă din zona de secretariat, de vânzări telefonice sau prin internet și de traduceri. Dar și artiștii și cei care trăiesc din scris rămân într-o zonă gri.
Totuși, a devenit clar că inteligența artificială poate să imite, dar nu este capabilă să genereze personalitate sau să aducă o parte umană în texte și în artă, cel puțin nu într-un mod consistent. // „Can AI content tools replace human writers? A debate”, aicontentfy.com //. Momentan, inteligența artificială pare mai degrabă o unealtă pentru eficientizarea muncii decât un potențial rival pe piața muncii creative.
Când este implicată însă mai puțin creativitatea și mai mult rapiditatea sau oportunitate de a face bani ușor și rapid, AI-ul e privit cu interes de multă lume. Tot mai multe persoane și companii se folosesc de programe de inteligență artificială ca să-ți vândă produse, iar, uneori, chiar și produsele sunt făcute cu ajutorul AI-ului generativ.
„Lăț-Lungilă” și sandvișuri cu furnici și înălbitor
Reclamele nu mor niciodată. Orice nou mediu de comunicare, fie el vitrină, print, radio, televiziune, internet, social media, e invadat de publicitate. În 2024, vezi zilnic nenumărate reclame și le vezi peste tot: la televizor, pe net, pe străzi, în ziare și în instituții. O persoană obișnuită vede, în medie, câteva zeci sau chiar sute de reclame pe zi. Pe majoritatea nici măcar nu le observi conștient. Mai puțin de un sfert din ele sunt relevante pentru tine și-ți sar în ochi.
Iar „relevante” înseamnă că fie îți oferă ceva necesar, fie sunt fie prea bune, fie prea deranjante. Cum e o reclamă recentă pentru patiseria Luca. Copywriting-ul nu pare scris de AI, deși e cam nefericit și te face și pe tine să te simți la fel când te chinui să citești „Hapsân-Împărat” sau „Lăț-Lungilă”. Dar ilustrațiile par de la o poștă generate cu inteligență artificială.
Oricum, Luca n-a mai avut o reclamă decentă de la pandemie încoace, de când promovau purtarea măștii laolaltă cu ștrudele și covrigi. Și măcar nu rănesc pe nimeni prin reclamele lor.
În Noua Zeelandă, însă, // „Supermarket AI meal planner app suggests recipe that could create chlorine gas”, theguardian.com // pentru clienți cu ChatGPT. Scopul era să reducă risipa alimentară, dar n-a prea mers. Dincolo de combinațiile ciudate de mâncare, ca legume cu Oreo la tigaie, au ieșit și rețete toxice. Una dintre ele sugera să-ți faci sandvișuri cu furnici, lipici, orez și înălbitor.
TikTok: universul reclamelor de amatori
Lucrurile se schimbă când deschizi telefonul. Pe TikTok, orice om cu un card și 20 de lei își poate promova clipurile, fie ele declarații de dragoste sau advertoriale făcute de influenceri. Și o să întânești și destule reclame ale unor companii serioase.
Unele din ele s-au apucat să le genereze cu ajutorul inteligenței artificiale. // „Economiseste si Profita Acum”, tiktok.com // folosește inteligența artificială pentru a pune voce peste clipuri despre lipici de parbriz, montate atât de haotic încât nu înțelegi dacă vor să-ți dea un pumn sau să-ți vândă ceva.
Mai sunt și cei care generează muzică și clipuri cu AI. Unii transformă mesaje luate de pe net în piese de operă, iar alții fac melodii politice. Cei care stau în țările în care TikTok poate fi monetizat, fac bani în felul ăsta. // „Make MONEY with AI Generated Music (﹩125/song)”, youtube.com // despre cum ai putea să faci și tu bani din muzică generată cu AI.
Când are niște ajutor, AI poate să și reușească
Heinz a fost printre primele companii care a derulat o // „When Heinz asked A.I. for a Ketchup Commercial”, medium.com //. În august 2022, a cerut DALL-E să genereze imagini cu sticle pline de sos de roșii ca să demonstreze că Heinz e sinonimul cuvântului „ketchup”. Echipa lor a pus prompturi complet random și a obținut poze cu sticle de ketchup Heinz care plutesc într-o piscină. I-a urmat și publicul. Mai mulți oameni s-au întrecut în prompturi dubioase. Iar Heinz le-a preluat apoi imaginile pe conturile de social media.
Și McDonald’s se folosește de inteligența artificială. // „McDonald’s: The perfect fried chicken by AI”, adsoftheworld.com //, după ce și-a dat seama că pierde clienți în Thailanda, care și-au pierdut interesul pentru puiul prăjit de la Mec. În loc să facă ceva cu produsul propriu-zis, Mec a întrebat ChatGPT cum ar arăta puiul prăjit perfect. „Crispy, Juicy and Tasty”, le-a zis platforma. L-au făcut după aceste caracteristici și au atribut totul inteligenței artificiale. Și a mers. Vânzările de pui prăjit au depășit așteptările în doar câteva zile de la lansarea campaniei.
Unii artiști încearcă să arate că inteligența artificială ar putea fi mai degrabă un instrument decât un dușman. Designerul Marco Simonetti a dat internetul peste cap când // „Marco Simonetti on exploring the new potential of creativity with AI”, visualatelier8.com // pentru iarna lui 2022. Piesele generate de el au avut mai mult succes decât colecția reală făcută de Nike.
Simonetti susținea într-un interviu că toate brandurile mari care fac haine sport lucrează deja cu această tehnologie. Chiar și casele de lux au integrat-o într-un fel sau altul. Iar potențialul pe care l-ar putea avea un astfel de demers s-ar putea vedea până în 2033, când piața globală de fashion generat cu AI e estimată să ajungă la circa // „AI in fashion market”, precedenceresearch.com //. În 2023, e la peste 1 miliard de dolari.
Cărțile în 2024: tot mai multe și mai proaste ca oricând
//„What is Meow Wrong With You”, tiktok.com // despre cartea Meow, un roman „scris pentru pisici, din perspectiva unei pisici”. Adică are 134 de pagini pe care scrie doar „meow”. Costă 10 dolari pe Amazon și are un rating de 4,8, cu aproape 900 de reviews. Deși abia acum a început internetul să vorbească despre cartea asta, ea a apărut în 2018 – și, desigur, n-a avut nevoie de AI pentru a fi „scrisă”. De atunci și până acum, piața de cărți a ajuns și mai suprasaturată și de proastă calitate.
Acum, pe Amazon găsești cărți generate cu AI. Costă puțin și se produc în masă.
Chiar și la noi, Cezar Ionașcu, crypto-bro, influencer, coach financiar și țepar veteran, // „Cum să devii bărbat și să ai bani: O incursiune în lumea pastilelor roșii vândute de Cezar Ionașcu”, pressone.ro // să „creeze” cărți cu ChatGPT.
Pașii pe care-i propagă sunt aparent simpli: cauți cărți de copii populare pe Amazon, îi ceri lui ChatGPT să scrie ceva asemănător, generezi niște ilustrații cu Midjourney și pui de o copertă în Canva. Apoi, totul e organic: le urci pe amazon.com, pui un preț și te bucuri de „profit”.
Ce au în comun acești oameni și alte companii care se folosesc de AI sunt banii și fantezia de a lucra cât mai puțin. Celor care folosesc inteligența artificială drept o unealtă care să-i ajute, le și iese. Dar când te bazezi pe un program încă imperfect să facă munca unei întregi echipe de creație, ajungi să le recomanzi clienților rețete de sandvișuri cu înălbitori.