Prima olimpiadă AI? Mai degrabă o mișcare de marketing

Ar fi fost culmea ca atât de priceputul la marketing Comitet Olimpic Internațional să rateze buzzword-ul deceniului. Însă aplicațiile AI la Paris 2024 sunt relativ minore și destul de controversate.

O reclamă creată cu ocazia jocurilor olimpice a stârnit ceva controverse. În clipul// „Google + Team USA — Dear Sydney”, youtube.com // realizat de Google, un tată spune că fiica sa aleargă pentru că e fana lui Sydney McLaughlin-Levrone, dublă medaliată olimpică la Tokyo 2020, în probele de 400 și 4×400 de metri garduri. Și că pentru a o ajuta pe fetiță să-i scrie idolului său o scrisoare „perfectă”, a apelat la Google Gemini. 

Nu-i de mirare că lumea n-a gustat reclama. Să implici inteligența artificială într-un gest atât de personal și unic ca o scrisoare trimisă celei pe care fiica ta o admiră cel mai mult pare incorect – e printre ultimele lucru pe care ar trebui să-l faci cu ajutor artificial. 

Desigur, Google ar fi putut face o reclamă mult mai realistă în care un sportiv – hai să nu spun Sydney, că ea n-are nicio vină – povestește cum primește zilnic zeci de scrisori și e-mail-uri de la fani și că, hei, ia uite ce găselniță simpatică, inteligența artificială trimite fiecăruia un răspuns personalizat, în timp ce sportivul își vede de antrenamente. 

Ar fi putut, dar ar fi însemnat să implice, în locul ipoteticului tată al ipoteticei tinere fane, imaginea unui sportiv, cu consecințele de rigoare – fanii cu certitudine n-ar fi fost încântați, chit că în secret știau oricum că sunt puține șanse ca un eventual răspuns să vină chiar de la atlet.

Dacă e hype, hype să fie

 Reclama dezvăluie o problemă mai mare. Dacă Google pare a nu ști să folosească corect AI-ul, ce pretenții să ai de la alții. „Inteligența artificială” a devenit un buzzword, și fiecare încearcă să se lege de el, poate se lipește o bucățică de succes – cam ca politicienii care au invadat social media după medalia lui David Popovici.

Printre cele (doar) trei documente strategice// Celelalte sunt Olympic Agenda 2020, lansat în 2014, și Olympic Agenda 2020+5, lansat în 2021. // pe care Comitetul Olimpic Internațional le-a lansat din 2014 încoace, sub președinția lui Thomas Bach, se numără și Olympic AI Agenda. // „Olympic AI Agenda”, olympics.com (PDF) // 

Un întreg document care stabilește cadrul instituțional pentru o tehnologie care încă este – da, știu, sunt răutăcios – la faza în care învață să scrie și să deseneze, de la care CIO are pretenția să devină un instrument aproape universal, folosit în scouting de talente, antrenamente, teste anti-doping, jurizare, dar și în optimizarea arenelor pentru a fi mai sustenabile.

E o întreagă aventură să identifici ce face cu adevărat inteligența artificială la această „primă olimpiadă AI”, cum s-a grăbit s-o numească Tech.co,// „From Scoring to Surveillance: 7 Ways 2024 Will Be The First AI Olympics”, tech.co // și ce e buzzword. 

Există totuși aplicații practice – unele, doar declarativ

Intel, spre exemplu, spune// „At Olympic Games Paris 2024, Intel AI Platforms Showcase World’s First 8K OTT Broadcast”, intel.com // că folosește AI-ul pentru a coda mai eficient transmisiile TV care ajung la televiziunile ce au drepturi în format 8K – pentru a fi apoi scalate la dimensiuni inferioare, desigur. Ceea ce e grozav, dar nu prea are legătură cu agenda olimpică.

Ceva mai aproape de ce poate să facă un AI ar trebui să fie aplicația Athlete365, dedicată sportivilor și însoțitorilor lor, despre care Nature a scris, citând un reprezentant Intel,// „Three ways AI is changing the 2024 Olympics for athletes and fans”, nature.com // că ar avea un chatbot numit AthleteGPT, cu care sportivii se pot conversa. Nu există însă vreo referire la AthleteGPT pe site-ul olimpiadei// „The Athlete365 app is here!”,olympics.com // și nici nu l-am putut găsi nicăieri în aplicație,// Pe care o poți descărca din PlayStore, play.google.com, sau AppStore, apps.apple.com // deși sunt convins că sportivii ar fi avut destule întrebări despre Paris sau Satul olimpic.

În schimb, există un sistem AI// „AI system to protect you from online abuse at Paris 2024”, olympics.com // creat pentru a monitoriza comentariile de pe social media și a le semnala pe cele abuzive, în încercare de a-i proteja pe sportivi și pe oficiali de hărțuire în timpul competiției. 

Totuși, dacă te uiți la cifre, lucrurile nu sunt chiar așa de spectaculoase. Într-un test făcut pe 17.000 de comentarii, la Olympic Esports Week, experții umani care au verificat cele 199 de mesaje identificate de sistem au marcat pentru ștergere 49 de asemenea abuzuri verbale. Nu e clar ce înseamnă „marcat pentru ștergere” – au raportat mai departe în sistemul fiecărei aplicații sau au totuși un canal direct de comunicare?

De la jurizare la supraveghere

Poate cel mai clar sistem în care e folosit AI-ul e cel de la gimnastică (și singurul care are legătură clară cu agenda olimpică), pentru a ajuta în notare. Creat de Fujitsu, Judging Support System (JSS)// „Judging Support System Co-development with FIG”, fujitsu.com // urmărește evoluțiile sportivilor și folosește AI-ul pentru a le analiza mișcarea membrelor și a identifica, într-o bază de date, schemele folosite. 

JSS a mai fost folosit în competiții, dar doar pentru situațiile extreme, ca un soi de VAR. Conform The Verge,// „The gymnastics world braces for an AI future”, theverge.com // ar fi trebuit introdus la olimpiada de la Tokyo – pentru că, hei, Fujitsu –, dar n-a fost gata, și e foarte puțin probabil să fie folosit în notare la Paris în vreun alt fel decât până acum.

Ceva mai concretă – dar privată – e inițiativa Peacock/NBC, care folosește AI-ul în rezumate personalizate zilnice// „Peacock unveils personalized Olympic recaps featuring the voice of legendary sports announcer Al Michaels generated with A.I.”,  nbcsports.com // narate de vocea generată a prezentatorului sportiv Al Michaels. Practic, utilizatorul bifează sporturile și probele care îl interesează, clipul e generat și narat de AI – însă imaginile sunt selectate de editori, cum presupun că e scris și textul. Lucrul ăsta face sistemul e să creeze montaje diferite, în funcție de preferințe (sunt posibile până la șapte milioane de permutări).

Ah, da, și AI-ul mai e folosit la Paris 2024 și de un sistem CCTV// „At the Olympics, AI Is Watching You”, wired.com // pentru a evalua potențiale amenințări pentru sportivi, staff tehnic sau spectatori. Adică fix utilizarea de care se teme toată lumea că ar putea fi abuzată de regimurile de forță este testată într-un context în care puțină lume poate comenta că n-ar fi necesară.

Sunt cam puține argumentele pentru a declara Parisul prima olimpiadă AI, dincolo de găselnița de SEO a unor jurnaliști, dar se întrevăd niște posibile utilizări mai aplicate pentru edițiile din 2028 și 2032. Și, ce să vezi, conducerea CIO a creat deja comisiile și comitetele care să le implementeze.