Raport Google: 4% dintre joburile din România ar putea fi înlocuite de AI în următorul deceniu 

De Mihai Ghiduc 03.06.2024

Un studiu recent estimează că impactul economic produs de adoptarea inteligenței artificiale ar putea fi de 14-16 miliarde euro într-un deceniu, însă România are cea mai slabă rată de adopție din UE.

Google a prezentat săptămâna trecută rezultatele unui studiu// „The economic opportunity of generative AI in CEE”, implementconsultinggroup.com // despre impactul inteligenței artificiale asupra economiilor din zece țări din Europa Centrală și de Est (CEE), inclusiv România, realizat pentru firma americană de către Implement Consulting Group. 

Conform acestuia, potențialul creșterii economice aduse de AI peste un deceniu e de 5% din PIB, adică 90-100 de miliarde de euro/an, obținut prin creșterea productivității, automatizare (care crează timp pentru alte activități) și reprioritizarea sarcinilor cu ajutorul AI. Pentru România, beneficiul ar putea fi de 14-16 miliarde de euro/an în 2034.

Efectul va fi însă de doar un procent dacă adoptarea AI e întârziată cu cinci ani. Întârzierea ar putea fi cauzată de reglementări complexe și de lipsa de pregătire a angajaților, susține raportul. Totuși, AI-ul poate grăbi pregătirea și ajuta angajații cu pregătire redusă să execute sarcini mai complexe.

CITEȘTE ȘI: Cum va schimba AI-ul piața muncii și ce joburi sunt în siguranță?

Se estimează că, în aceeași perioadă, efectele asupra pieței muncii vor fi semnificative, însă că doar 5% dintre actualele joburi vor fi disponibilizate total sau parțial de AI (4% în cazul României). Asta ar însemna că circa două milioane de persoane din CEE  își vor pierde jobul în următorul deceniu, în special din zona de secretariat, de vânzări telefonice sau prin internet și de traduceri. AI-ul ar putea însă crea joburi noi care să fie ocupate de aceste persoane.

Estimarea pare generoasă cu AI-ul – este posibil ca joburile afectate să fie mult mai numeroase, în funcție de cât de mult va avansa domeniul și calitatea AI-ul generativ în următorul deceniul.

În schimb, raportul spune că 59% din totalul forței de muncă va folosi inteligența artificială, într-un fel sau altul, la serviciu. De fapt, 45% dintre companiile din această regiune spun că angajații lor deja folosesc regulat inteligența artificială. Raportul menționează că România are însă cea mai redusă rată de adopție a AI-ul din întreaga regiune, care este, la rândul ei, sub media Uniunii Europene.

Domeniile care ar putea beneficia cel mai mult de inteligența artificială sunt administrația publică, educația și sănătatea (o creștere de 15% a venitului net), serviciile pentru business și piața imobiliară (14%) comerțul (14%), serviciile financiare și de informații (11%). 



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

SĂNĂTATE|FYI

Românii sunt mai preocupați de siguranța alimentară decât de preț

De
Cel mai recent Eurobarometru arată că, spre deosebire de media europeană, consumatorii români pun siguranța produselor pe primul loc în decizia de cumpărare, înaintea costului. Principala îngrijorare locală o reprezintă intoxicațiile alimentare.
AI&ROBOȚI|HOT TAKE

Spre sfârșitul internetului: ce e de făcut?

De
O teorie a conspirației popularizată în 2017 atrage tot mai mulți adepți nostalgici. Aceștia avertizează că internetul a intrat într-o fază de declin ireversibil: guverne ticăloase, care vor să controleze minți, l-ar fi omorât.
ȘTIINȚĂ|FYI

Pentru ce s-au acordat Premiile Nobel pentru știință în 2025?

De
Cercetări care au schimbat înțelegerea despre sistemul imunitar, experimente care au dus fizica cuantică în lumea tangibilă și materiale făcute de la zero care pot capta extrem de eficient alte molecule sunt descoperirile științifice premiate de Academia Nobel în 2025.
SĂNĂTATE|FYI

Inițiativă legislativă europeană: psihedelice în scopuri medicale

De
Interzise după epoca “flower power” de la sfârșitul anilor 1960, substanțele psihedelice au început să fie reevaluate, în ultimele decenii, pentru efectele lor pozitive referitoare în cazul unor afecțiuni psihice.