Dezvoltarea accelerată a modelelor de inteligență artificială a condus la provocarea de a construi, literalmente, un supraom. Unii specialiști cred că-l vom avea în mai puțin de un deceniu. Dacă e așa, suntem pregătiți? Și ce va urma după?
Recentele alegeri prezidențiale din România au fost marcate de o mulțime de glume și trimiteri matematice, mai ales în legătură cu candidatul independent Nicușor Dan. Curiozitatea mea de matematician m-a împins să arunc o privire asupra experienței sale în acest domeniu.
Imaginează-ți o comunitate în care membrii sunt egali și anonimi, iar grupurile care iau decizii se alcătuiesc aleatoriu, pentru fiecare caz. Cum ajungi la un consens?
Inteligența artificială stă de vorbă cu tine, îți rezumă cărți, scrie eseuri și cod, gândește repede, învață și nu uită niciodată. Dar cum se descurcă printre experți și cercetători?
Ți-ai lăsa parolele și alte informații sensibile într-o bază de date protejată cu numere aleatorii și irepetabile?
Dacă ai avea o memorie care conține toate informațiile din istorie, formulele matematice și legile științei, în toate limbile Pămîntului ai spune că ești inteligenți? Dar dacă ai putea câștiga lejer orice meci de șah în fața lui Garry Kasparov? Conferința de presă de după s-ar putea să te dea însă de gol.
Puterea de calcul a computerelor cuantice este inegalabilă, dar mulțumită criptării post cuantice, parolele și bazele de date sunt în siguranță. Teoretic.
Inteligența artificială nu a apărut odată cu ChatGPT, dar influența ei a devenit o prezență constantă în viața oricui.
Securitatea cibernetică bazată pe numere prime are avantajul vechimii, deci al experienței: algoritmii sunt cercetați, auditați și revalidați periodic. Dar viitorul computațional și mai ales cel cuantic impun o regândire a uneltelor criptografiei.
„Particule elementare“ ale aritmeticii, numerele prime apar în multe probleme nerezolvate de secole. Chiar și așa, securitatea cibernetică din întreaga lume se bazează pe ele.
Jocurile abstracte, ca șahul sau Go, solicită memoria și gândirea logico-matematică, în timp ce jocurile video duc arta ludică la nivelul următor. Dar pe lângă provocări și recompense diverse, pot oferi chiar lecții serioase de matematică.
