MEDIU
Biodiversitate
și schimbări climatice
Două megaproiecte navale cu influență directă asupra Dunării și Mării Negre ar putea fi construite în Turcia și Balcani.
Datele publice sunt neclare, dar un raport nonguvernamental încearcă să aducă lumină asupra ultimei perioade. Între presiunea vânătorilor de trofee și cea a Uniunii Europene, urșii par să fi primit un mic moment de respiro.
Cicadele sunt insecte controversate, îndrăgite și detestate, deopotrivă, pentru cântecul lor prelungit și foarte puternic.
Un fotograf și un cameraman au străbătut țara de la un capăt la altul, timp de peste zece ani, pentru a surprinde peisaje spectaculoase și animalele care le populează.
Afganistanul stă pe o colecție impresionantă de resurse necesare tehnologiilor verzi, însă exploatarea lor este foarte complicată.
Râma nu este nici pe departe atât de neînsemnată pe cât ar putea părea. Este unul dintre cei mai buni fertilizatori naturali ai solului și un ajutor redutabil pentru arheologi, ferind de intemperii artefactele pe care le îngroapă.
Ucigașii numărul unu ai Planetei, țânțarii, au apărut cu 400 de milioane de ani în urmă, numără peste 3.500 de specii și transmit mai multe boli ca oricare altă creatură de pe pământ.
România are emisii de gaze de seră relativ reduse, comparativ cu media europeană, dar temperaturile ar putea crește cu câteva grade în 2050-2100, dacă nu se acționează urgent.
O cameră video montată în interiorul mașinii, care ridică pubelele din oraș, scanează proporția de deșeuri și gunoi cu ajutorul inteligenței artificiale. Proiectul dezvoltat de timișorenii de la PolyMore ar putea duce la un grad de reciclare mai mare.
Zilele acestea, șobolanii sunt subiect de conversație, în condițiile în care Bucureștiul pare că se confruntă cu o adevărată invazie. De la animale de companie la vectori de transmitere al unor boli mortale, șobolanii vor rămâne aici până la alegeri (și mult dispariția speciei umane).
Uniunea Europeană a demarat un plan ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de atingere a neutralității climatice până în 2050. Pentru România, lucrurile sunt, însă, mai complicate.
Diversitatea insectelor scade în zonele urbane ale țării pentru că avem prea puțin spațiu verde pe cap de locuitor.
Urbanizarea excesivă, poluarea fonică și luminoasă, lipsa spațiilor verzi prietenoase cu insectele și activitatea umană au pus fluturii pe fugă din marile orașe și nu doar de acolo. Ce e de făcut?
România are, cel mai probabil, sute de mii de arbori bătrâni. Inițiativa Arborii Remarcabili din România pornită de ecologul Tibor Hartel a identificat peste 5.000. Însă, în absența unei legi care să-i protejeze, foarte mulți se pierd.
Practicile agricole invazive și defrișările au determinat aricii să prefere habitatele urbane în locul celor rurale. Însă viața frenetică a orașelor poate contribui din plin la declinul acestei specii.
