
MEDIU
Biodiversitate
și schimbări climatice
Cel mai mare șarpe din România, balaurul dobrogean, este rar zărit de cercetători și pasionați. Temută de turiști, omorâtă de șoferi și de ciobani, specia este acum critic periclitată.
Cercetători americani au descoperit un material care poate substitui plasticul. Acesta este format din spumă poliuretanică și este primul înlocuitor al plasticului care este biodegradabil atât pe uscat, cât și în apele mării.
Exploziile conductelor Nord Stream au eliberat o cantitate majoră de metan în atmosferă. Însă aceste emisii rămân o picătură într-un ocean față de cele ale industriei energetice
De câte ori nu te-ai simțit ca la mare, deși erai în mijlocul Bucureștiului, doar pentru că ai auzit strigătele pescărușilor?
Gazoductele din Marea Baltică sunt nefuncționale. Iată ce trebuie să știi despre unul dintre cele mai semnificative incidente energetice din istorie
Un plan teoretic de rerăcire a zonelor polare susține că dispersarea dioxidului de sulf în stratosferă, prin intermediul unei flote de avioane masive, ar putea încetini sau chiar opri topirea calotelor glaciare
Chris Hines va ajunge la începutul lui octombrie în București, unde va vorbi, în cadrul Climate Change Summit, despre principalele provocări legate de mediu și soluțiile care se întrevăd.
O flotă de război din Al Doilea Război Mondial în Serbia și un sat roman în Spania sunt doar câteva dintre lucrurile scoase la suprafață de seceta cdin această vară.
Istoria geologică a planetei e plină de schimbări climatice, iar Pământul a trecut gradual, de mai multe ori, de la îngheț la caniculă. Dar de data asta, schimbarea climatică nu e naturală.
Prădătoare nocturne, extrem de silențioase când zboară și foarte gălăgioase când comunică, solitare și misterioase, bufnițele trăiesc între 5 și 50 de ani și vânează până la 10.000 de șoareci într-un an.
Un nou studiu internațional, condus de un geolog român stabilit în SUA, a demonstrat legătura strânsă dintre schimbările climatice provocate de om şi ritmul rapid de creștere al nivelului mărilor.
Svitlana Krakovska, expertă în climă, explică efectul de bumerang prin care dependența lumii de gazele rusești îmbogățește Kremlinul și sufocă planeta.
Unul dintre efectele încălzirii globale este creșterea nivelului mărilor. Însă în timp ce locuitorii din Insulele Marshall sunt amenințați de inundații, în Islanda oamenii observă opusul acestui efect: nivelul pământului crește în fiecare an. De ce se întâmplă asta?
Unele specii pot depăși 20 de centimetri lungime, altele se împerechează „în aer”, iar altora le plac (prea mult) căpșunile.
Da, clima se schimbă. Da, e din cauza oamenilor. Da, climatologii sunt foarte siguri de asta. Și, din păcate, da, consecințele pot fi foarte rele. Iată cum se știe asta.