MEDIU

După o perioadă cu tot mai multe fenomene meteo extreme, 2024 ar putea deveni cel mai călduros an înregistrat, cu temperaturi la nivel global care ar putea crește cu 1,5°C față de perioada dinaintea Revoluției Industriale, a anunțat joi agenția europeană de monitorizare a climei, Copernicus.

Cercetătorii au identificat motive gravate pe sigilii cilindrice din perioada de dinaintea scrierii, folosite în comerțul cu produse agricole și textile. Aceste simboluri comerciale ar putea reprezenta o sursă pentru dezvoltarea primelor forme de scriere.

Schimbările climatice permit României să cultive fructe exotice. Florin Stănică, prorector la Facultatea de Horticultură din București, ne-a prezentat noutățile din pomicultura românească. 

Azotul este un gaz esențial pentru creșterea plantelor și pentru procesele metabolice ale organismelor, dar folosirea excesivă a îngrășămintelor sintetice duce la probleme grave de mediu. Prin fixarea biologică, bacteriile ajută la asimilarea azotului într-un mod natural, dar agricultura sustenabilă cere eforturi și soluții pe termen lung.

Cercetătorii sprijiniți de UE au creat sisteme de parcare inteligentă care oferă locuitorilor din întreaga Europă un aer mai curat, mai multă verdeață și mai mult spațiu de joacă.

Schimbările climatice au provocat peste 68.000 de decese în Europa, în vara lui 2022. Cercetătorii estimează că 38.000 de persoane ar fi supraviețuit dacă atmosfera nu ar fi fost poluată cu gaze cu efect de seră. Acest număr este de zece ori mai mare decât cel al crimelor comise în Europa în același an.

Poluanții din atmosferă care încălzesc planeta au atins un record în 2023, spune Organizația Meteorologică Mondială. Dioxidul de carbon se acumulează mai rapid ca niciodată, cu o creștere de peste 10% în două decenii.

Politicile climatice actuale vor duce la o încălzire globală de peste 3 grade Celsius până la sfârșitul secolului, potrivit celui mai recent raport ONU. Asta înseamnă mai mult decât dublu față de creșterea convenită cu aproape un deceniu în urmă.

Camera Deputaților a adoptat o lege care va interzice, începând cu 1 ianuarie 2027, creșterea și sacrificarea speciilor de nurcă și șinșile în scopuri comerciale. Această măsură alătură România unei tendințe europene mai largi de protecție a animalelor.

Reprezentanți din 196 de țări se reunesc la Cali, Columbia, pentru a participa la cel de-al 16-lea summit ONU al Conferinței Părților (COP16), între 21 octombrie și 1 noiembrie. Este prima întâlnire dedicată biodiversității de la acordul istoric din 2022 pentru protejarea ecosistemelor.

Criza globală a apei amenință stabilitatea alimentară și economică, avertizează două rapoarte recente. Europa riscă să nu atingă obiectivele stabilite pentru 2027 privind calitatea apelor, iar la nivel global, jumătate din producția alimentară ar putea fi compromisă până în 2050 în lipsa unor măsuri urgente. 

Populațiile de animale sălbatice au scăzut dramatic, cu 73% în ultimele cinci decenii, iar în unele regiuni declinul a ajuns la 95%. Fără acțiuni urgente, se vor atinge puncte critice ireversibile, arată cel mai recent raport WWF.

Defrișările au crescut alarmant în 2023, în ciuda promisiunilor a 140 de țări de a opri distrugerea pădurilor până în 2030. Cererea de carne de vită, soia, ulei de palmier și nichel subminează aceste eforturi, arată un raport global recent. 

O cercetare recentă arată că acoperirea vegetală de pe Peninsula Antarctică a crescut de peste 10 ori în ultimii 40 de ani.

Culorile naturale ale faunei nu au doar rol estetic. De la penele strălucitoare ale păunilor și fluturilor Morpho până la abilitatea unor animale de a se ascunde sau „dispărea” cu ajutorul culorilor, natura a creat strategii ingenioase pentru a le ajuta să se adapteze la mediu.

Deși Budapesta a fost inundată, viitura de pe Dunăre nu a provocat inundații în România. Asta se întâmplă mai mereu, deși ploile puternice așteptate ar putea umfla râurile care se varsă în Dunăre și ar putea schimba situația, spun specialiștii.