SOCIETATE
Despre cum știința face
orașele mai inteligente
și viața socială mai bună
Deși ar jura și pe Biblie că nu fac apologia legionarilor, suveraniștii români preiau și adaptează multe din temele pe care extrema dreaptă le folosea în ziarele interbelice de casă.
Istorica britanică Agnes Arnold-Forster spune că nostalgia e o emoție puternică, dar și periculoasă, mai ales când e folosită pentru a influența alegeri.
„Am trăit toată viața cu impresia că vreau să trăiesc în țara aia, că ăla e locul meu, dar după ce am locuit acolo o perioadă mai lungă de timp, mi-am dat seama că nu e așa.”
Dacă mă iau după perspectiva viitorului de după a doua primă tură de scrutin și comentariile oamenilor din bulă, pare că o să rămân aici să sting lumina. Dar nu vreau asta. Vreau și eu să se schimbe țara, dar asta n-o să se întâmple fără oameni capabili să susțină schimbarea asta și altfel decât prin violență, scandal și promisiuni deșarte.
Criza locuirii afectează întreaga Europă, dar nu pare o prioritate pentru unii dintre candidații la președinția României.
În cel mai tensionat context internațional de după Războiul Rece, candidații la alegerile prezidențiale cu repetiție au concepte ale unor planuri de modernizare a Armatei Române, dar puține idei concrete.
România are nevoie de investiții rapide în regenerabile și soluții realiste pentru tranziția de la combustibili fosili. În campanie, unii candidați susțin gazul și energia nucleară ca etape de „tranziție inteligentă”, alții mizează pe exploatarea tuturor resurselor interne, chiar cu revenirea la cărbune sau naționalizări.
Am analizat declarațiile și programele principalilor candidați pentru alegerile prezidențiale din 4mai 2025 pentru a vedea ce părere au despre câteva teme pe care le considerăm importante.
Campania electorală desfășurată pe social media a provocat anularea alegerilor de anul trecut, însă candidații la dubla doi a prezidențialelor nu fac o prioritate din subiect.
Aproape toți candidații la prezidențiale invocă „voința poporului” sau valorile religioase. Tema LGBT e tratată vag, între formule ambigue, poziționări ezitante și mesaje simbolice.
În cursa pentru Cotroceni, principalii candidați abordează problema drogurilor fie prin soluții sociale, fie prin măsuri represive. Unii cer prevenție sau închisoare pe viață pentru traficanți, alții vor subiectul în CSAT. Dar puțini se opresc la cauze – la ce îi împinge pe oameni spre consum și cum pot fi sprijiniți cu adevărat.
Inteligența artificială e tot mai discutată la nivel global, dar nu se află printre prioritățile candidaților români la prezidențiale.
Studiile recente arată că algoritmii rețelelor sociale recomandă din ce în ce mai des conținut misogin tinerilor bărbați vulnerabili. Aceasta e însă doar una dintre metodele prin care manosfera – o rețea de comunități online care glorifică masculinitatea – își crește audiența.
Identificarea ca bisexual a crescut semnificativ în ultimele generații. Dacă în trecut bisexualitatea era mai puțin vizibilă, astăzi tot mai mulți tineri își definesc identitatea sexuală într-un mod mai fluid. Ce determină această schimbare? Este doar o tendință socială sau o reflectare mai fidelă a realității?
