ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
În adâncurile Mării Mediterane, oamenii de știință au înregistrat particula neutrino cu cea mai mare energie detectată vreodată. Acum aceștia lucrează pentru a descoperi ce ar putea dezvălui această particulă greu de detectat despre universul în care trăim.
Cercetări care au schimbat înțelegerea despre sistemul imunitar, experimente care au dus fizica cuantică în lumea tangibilă și materiale făcute de la zero care pot capta extrem de eficient alte molecule sunt descoperirile științifice premiate de Academia Nobel în 2025.
O echipă de arheologi din România a scos la lumină o adevărată comoară, formată din monede și podoabe din metal prețios, topite în urma unui incendiu produs în urmă cu aproape două milenii.
Ceea ce pare inițial o analiză corectă a unui sistem care produce elite abandonând restul elevilor duce la concluzia bizară că „mai multe țări ar trebui să învețe de la România”. Dacă te uiți la autor și publicație, înțelegi mai clar unde bate.
Este profesor de istorie comparată a dreptului la Universitatea din Ghent și scrie, prin articolele și cercetările lui, povestea nevăzută a crizelor care au schimbat Europa din interior.
Astronomii au identificat în galaxia Cosmic Horseshoe o gaură neagră ultramasivă, cu o masă de 36 de miliarde de sori, posibil cea mai mare descoperită vreodată.
Mesajele ascunse în imagini ne-au păcălit atenția și ochii vreme de secole. O nouă amenințare vine acum în (con)textul digital.
Trăiește la Copenhaga, predă economie politică internațională la Copenhagen Business School și este cercetător afiliat la Global Development Policy Center din Boston. Scrie despre politici economice și tranziția verde și e una dintre cele mai respectate și lucide voci când vine vorba despre crizele și transformările capitalismului global.
În luna iunie, cercetătorii s-au preocupat de pesimismul învățat de elevi, soarta nefericită a echipelor de fotbal feminin în anii ‘90 și regulile etice pe care ar trebui să le respecte AI-ul când comunică cu tine.
Un grup internațional de cercetători a descoperit că pisicile preferă să doarmă pe partea stângă. Acest comportament ar putea avea legătură cu o strategie evolutivă de supraviețuire.
Maria Bucur este titulara catedrei John W. Hill de Istorie a Europei de Est, la Indiana University, și una dintre cele mai influente voci în studiile despre gen, eugenie, modernitate și cetățenie în Europa de Est.
Cercetarea românească din luna mai a inclus dezvoltarea unui sistem AI pentru tratamentul personalizat al cancerului colorectal metastatic, crearea unor forme îmbunătățite de luteină pentru protecția ochilor și testarea unui nou tip de tehnologie radar în sprijinul viitoarelor misiuni spațiale europene.
Recentele alegeri prezidențiale din România au fost marcate de o mulțime de glume și trimiteri matematice, mai ales în legătură cu candidatul independent Nicușor Dan. Curiozitatea mea de matematician m-a împins să arunc o privire asupra experienței sale în acest domeniu.
A plecat din Arad cu o bursă academică și și-a construit o carieră universitară în Statele Unite, unde de peste două decenii cercetează literatura comparată prin teme rareori discutate în școala sau critica românească.
Oamenii de știință au studiat de ce îi consideri pe ceilalți mai dezinformați decât tine, cât de mult a crescut salariul mediu după aderarea la UE, cât de privatizată este de fapt sănătatea românească și de ce manualele noastre produc elevi fără competențe care să poată fi folosite în viața reală.
Imaginează-ți o comunitate în care membrii sunt egali și anonimi, iar grupurile care iau decizii se alcătuiesc aleatoriu, pentru fiecare caz. Cum ajungi la un consens?
