ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
Compania contribuie zilnic la cea mai mare bază de date de mirosuri din lume compatibilă cu inteligența artificială
Luna octombrie a marcat lansarea misiunii spațiale HERA, care încorporează tehnologie românească vitală pentru navigație. Echipele de cercetare din țară au contribuit și la securitatea cibernetică în spațiu, modernizarea centralelor hidroelectrice și crearea unei platforme pentru „atlasul creierului”.
Cercetătorii sprijiniți de Uniunea Europeană testează ADN-ul din rămășițele arheologice ale pisicilor pentru a elucida povestea domesticirii acestor animale.
Un studiu recent arată că, la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang, universul era mult mai complex decât se credea, cu quasari solitari alimentați de găuri negre supermasive.
Quaestio simpsonorum, o creatură descoperită în Australia, care a trăit acum 555 de milioane de ani, oferă primele dovezi ale evoluției asimetriei în lumea animală.
Gecko deține un „al șaselea simț” care îi permite să detecteze vibrațiile cu ajutorul saculei, arată un studiu recent. Această descoperire ar putea schimba modul în care sunt înțelese simțurile animalelor.
Tomorrow Bio este prima companie din Europa care îți poate păstra corpul după moarte la temperaturi criogenice până în momentul în care tehnologia va avansa suficient încât să te readucă la viață.
Noul Chat-GPT o1 de la OpenAI e un model AI conceput special pentru raționamente. Demonstrarea teoremelor matematice rămâne însă o problemă deschisă, deși progresul este semnificativ.
Nobelul pentru Chimie din 2024 este primul acordat unor descoperiri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, una care a revoluționat lumea cercetării biochimice.
De la o metodă revoluționară de analiză a creierului care poate prezice reversibilitatea comei, până la un nou concept de motor cu ardere internă dezvoltat alături de Porsche, noul an academic începe cu rezultate interesante în cercetarea din România.
Nobelul pentru fizică a fost acordat anul acesta pentru cercetări care au influențat dezvoltarea învățării automate
Nobelul pentru Medicină a fost acordat, anul acesta, pentru descoperirea unui mecanism fiziologic care reglează expresia genelor.
Cercetări recente efectuate la CERN au observat un fenomen eluziv, o dezintegrare extrem de rară a unor particule numite kaoni.
Analize ADN arată mai multe detalii despre cum membrii expediției arctice condusă de Sir John Franklin, pierdută fără supraviețuitori acum peste 170 de ani, au fost nevoiți să recurgă la măsuri extreme.
După șase ani de cercetări, oamenii de știință nu au vești bune legate de ghețarul „apocaliptic” din Antarctica a cărui topire ar crește nivelul oceanului planetar cu peste un metru.
„Unde sunt extratereștii?”, se întreabă oamenii de știință. Răspunsul, însă, e mai complicat decât pare la prima vedere.