ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
Legăturile genetice ale oamenilor cu rudele lor demult dispărute sunt cartografiate într-un domeniu de cercetare care se extinde rapid, denumit paleoproteomică.
Telescopul spațial cu care ESA vrea să cerceteze energia și materia întunecată a ajuns în punctul Lagrange L2 și și-a început misiunea științifică.
Cercetătorii din UE își îndreaptă atenția către cei mai importanți polenizatori din lume în încercarea de a inversa pierderea biodiversității și a ajuta producătorii de fructe.
Cine poate ajuta mai mult umanitatea: microorganismele sau roboții? Cercetătorii români spun că primele pot ajuta la depoluare, adaptarea la schimbările climatice și stabilizarea terenului, în timp ce roboții pot eficientiza exploatările miniere și detecta munițiile neexplodate din Marea Neagră.
Pentru prima dată în istorie, o supernovă a fost detectată, identificată și clasificată printr-un proces complet automatizat, de un algoritm AI dezvoltat de Universitatea Northwestern din Statele Unite.
O serie de întrebări despre cum se orientează animalele migratoare își găsesc răspunsul prin studiul moleculelor oculare și al domeniului cuantic.
Jumătate dintre tinerii europeni au comis o infracțiune online, România prinde Europa din urmă la risipa alimentară, injecțiile ar putea deveni un vis îndepărtat, iar un robot ar putea fi sprijin de încredere la bătrânețe – iată câteva exemple din cercetarea românească în luna septembrie.
Academia Nobel a premiat anul acesta cercetători care au pus bazele vaccinurilor cu ARN mesager, au creat metode de a studia mișcările electronilor și au descoperit nanocristale care sunt folosite șii în tehnologia comercială.
Conspiraționiști de la noi și de aiurea cred din nou că liniile albe lăsate de avioane pe cer provoacă boli și poate chiar au răspândit pandemia.
Pe măsură ce Europa trece la surse curate de energie, cercetătorii din UE caută să producă hidrogen din razele și căldura Soarelui.
O cercetătoare româncă a inventat un sistem prin care oamenii de știință pot testa mai rapid și mai eficient diferite materiale care ar trata apa cu ajutorul luminii.
Șeful echipei care a realizat unul dintre cele mai faimoase și controversate experimente științifice ale secolului XX a murit la 79 de ani.
În luna august, cercetarea românească s-a desfășurat din peșteri până în Cosmos. Oamenii de știință au lucrat la un dispozitiv ce va fi folosit pe Stația Spațială Internațională, la un program de realitate virtuală pentru deținuți și au aflat de ce au dispărut urșii vegetarieni.
La jumătatea lui septembrie, în județul Mureș, va avea loc o școală de vară unde tehnologia se întâlnește cu critică socială. Bazată pe discuții, seminarii și ateliere, participanții vor putea reflecta asupra modului în care tehnologia le impactează viața de zi cu zi.
India a devenit a patra țară care a reușit o aselenizare controlată, prin misiunea Chandrayaan 3. Nu la fel de eficientă a fost și prima misiune lunară încercată de Rusia în ultimii 47 de ani. Sonda Luna-25, a ratat aselenizarea și s-a prăbușit pe satelit.
Studențiii s-au îmbrăcați în cerșetori pentru a înțelege stigma socială, un meteorit a fost surprins de rețelele de observație care monitorizează cerul și au fost create nanofilamente ce separă hidrogenul din apă cu ajutorul soarelui – iată câteva din instantaneele lunii iulie în cercetarea românească.
