ȘTIINȚĂ
De la fizica subatomică la
găurile negre și de la studii
celebre la cercetarea românească.
O cercetătoare româncă a inventat un sistem prin care oamenii de știință pot testa mai rapid și mai eficient diferite materiale care ar trata apa cu ajutorul luminii.
Șeful echipei care a realizat unul dintre cele mai faimoase și controversate experimente științifice ale secolului XX a murit la 79 de ani.
În luna august, cercetarea românească s-a desfășurat din peșteri până în Cosmos. Oamenii de știință au lucrat la un dispozitiv ce va fi folosit pe Stația Spațială Internațională, la un program de realitate virtuală pentru deținuți și au aflat de ce au dispărut urșii vegetarieni.
La jumătatea lui septembrie, în județul Mureș, va avea loc o școală de vară unde tehnologia se întâlnește cu critică socială. Bazată pe discuții, seminarii și ateliere, participanții vor putea reflecta asupra modului în care tehnologia le impactează viața de zi cu zi.
India a devenit a patra țară care a reușit o aselenizare controlată, prin misiunea Chandrayaan 3. Nu la fel de eficientă a fost și prima misiune lunară încercată de Rusia în ultimii 47 de ani. Sonda Luna-25, a ratat aselenizarea și s-a prăbușit pe satelit.
Studențiii s-au îmbrăcați în cerșetori pentru a înțelege stigma socială, un meteorit a fost surprins de rețelele de observație care monitorizează cerul și au fost create nanofilamente ce separă hidrogenul din apă cu ajutorul soarelui – iată câteva din instantaneele lunii iulie în cercetarea românească.
Două articole încă neverificate independent despre LK-99, un posibil nou material care ar putea revoluționa tehnologia, au pus lumea științifică (și nu numai) pe jar.
Noul blockbuster cu fizicieni al lui Christopher Nolan chiar ia știința din spatele dezvoltării bombei atomice în serios.
Expoziția „Peste mări și zări. De la astrolab la sextant” prezintă instrumente complexe cu ajutorul cărora vechii exploratori au navigat pe mările lumii, spre tărâmuri noi.
6 lucruri pe care le-am aflat de la expertul nuclear Nikolaus Müllner despre pericolele pe care războiul din Ucraina le aduce celei mai mari atomocentrale din Europa
Carnea cultivată în laborator se vinde deja în Singapore și tocmai a primit aprobare pentru producere și comercializare în SUA. În schimb, România și alte state din Europa vor s-o interzică.
Cel mai avansat telescop spațial din istorie este de-abia la începutul misiunii, dar și-a arătat deja potențialul.
„Conservarea” a fost cuvântul-cheie în luna iunie: de la proiecte de refacere a pădurilor până la protejarea peștilor din Deltă și de pe litoral. Cercetările de luna trecută au mai arătat și efectele nefaste ale lipsei accesului la servicii de sănătate pentru romi.
Mai multe cercetări recente de paleoantropologie evidențiază două noi recorduri: au fost găsite nu doar cele mai vechi morminte din istorie, dar și cele mai vechi urme de picior lăsate de Homo Sapiens.
Inteligența artificială a fost în miezul preocupărilor cercetătorilor români în luna mai: de la cum să depisteze folosirea sa de către studenți, până la cum poate fi folosită pentru a combate depresia sau optimiza consumul de curent electric.
Foarte multe planete din galaxie ar putea avea condițiile pentru a susține apă lichidă la suprafață.
