Wenmei Zhou/Getty Images

12 momente-cheie ale pandemiei

De Mihai Ghiduc 26.12.2020

Nu mai e niciun dubiu că 2020 va rămâne în istorie drept anul pandemiei COVID-19.

Era doar o chestiune de timp până când o boală nouă să amenințe întreaga lume. Specialiștii au susținut întotdeauna că aceasta va fi una respiratorie, care se transmite relativ ușor, poate o nouă formă de gripă sau – după ce an avut deja două epidemii de acest tip, SARS și MERS, în acest secol – un coronavirus. S-a dovedit a fi SARS-CoV-2, un coronavirus nou, mai puțin periculos decât cele anterioare, dar suficient de dificil încât să pună planeta pe hold.

A fost un an în care specialiștii în medicină și epidemiologie și-au pus lucrările la dispoziția tuturor, ceea ce a dus la o colaborare științifică fără precedent. Au fost depuse eforturile incredibile pentru găsirea unui tratament și a unuii vaccin, în timp ce restul lumii a făcut sacrificii majore pentru a-i ține departe de boală pe cei vulnerabili.

Iată 12 momente-cheie ale pandemiei de COVID-19.

Descifrarea genomului SARS-CoV-2

Era doar 10 ianuarie când coronavirusul, care încă nu primise încă numele SARS-CoV-2 a fost secvențiat pentru prima dată.„Novel 2019 coronavirus genome – SARS-CoV-2 coronavirus”, virological.org Secvența originală a fost introdusă în baza de date GenBank (cu numărul MN908947) și distribuită în întreaga lume prin Global Initiative on Sharing All Influenza Data (GISAID). A fost nu numai doar confirmarea faptului că este un virus nou, ci și a faptului că este înrudit cu SARS, virusul care a provocat epidemia din 2002-2004. SARS-CoV-2 are un genom format dintr-o singură moleculă de ARN, care are circa 30.000 de litere.Cele patru ribonucleotide care sunt folosite de ARN și ADN pentru encriptarea informației genetice, wikipedia.org

Secvențierea genomului SARS-CoV-2 a ajutat la crearea unor baze de date cu ajutorul căreia, datorită mutațiilor naturale care apar în transmiterea coronavirusului (înlocuirea unei litere sau gene cu alta sau chiar ștergerea lor), a putut fi urmărit felul în care acesta s-a răspândit pe glob. Din fericire, SARS-CoV-2 s-a dovedit a fi un virus relativ stabil, care a suferit mutații puține pe parcursul pandemiei. Cu excepția notabilă a celor mai proaspete informații venite din Anglia, despre o tulpină care ar putea fi ceva mai infecțioasă decât cea originală.„Mutant coronavirus in the United Kingdom sets off alarms, but its importance remains unclear”, sciencemag.org

Declanșarea pandemiei

Pe 30 ianuarie, la o lună de la primele informații despre noul virus, Organizația Internațională a Sănătății declara Urgență de sănătate publică de interes internațional. „Statement on the second meeting of the International Health Regulations (2005) Emergency Committee regarding the outbreak of novel coronavirus (2019-nCoV)”, who.int Prea târziu, spun mulți acum, punând această amânare atât pe felul în care China a ales să comunice informațiile pe care le avea despre noul virus, cât și pe reticența OMS de a îi supăra pe chinezii. Coronavirusul părăsise deja de mult teritoriul chinezesc.

Faptul că lumea e în plină pandemie „WHO declares the coronavirus outbreak a pandemic”, statnews.com a fost acceptat oficial pe 11 martie, când virusul deja ajunsese în 114 țări, infectase peste 100.000 de persoane și avea aproape 5.000 de victime la activ.

Wuhan, închis din cauza pandemiei.

În ianuarie, încă ne miram că un oraș de milioane de locuitori poate fi închis din cauza unui virus. Foto: Getty Images

Orașe și țări închise

Pe 23 ianuarie, când China închidea Wuhan-ul și regiunea HubeiChina coronavirus: Lockdown measures rise across Hubei province, bbc.com restul planetei își vedea încă de planurile obișnuite. Primii care au reacționat au fost organizatorii a diverse evenimente majore, care presupuneau sosirea unor invitați din toată lumea și, mai ales, din China. Mai întâi prin introducerea unei carantine de 14 zile pentru invitați, apoi, pe măsură ce devenea tot mai evident că virusul e deja peste tot, prin anularea respectivelor evenimente.

Italia a fost prima țară europeană afectată. Autoritățile au fost forțate să închidă mai întâi regiuni, apoi întreaga țară. Rând pe rând, alte țări au urmat-o. România a luat relativ rapid măsuri de carantină, mai ales de teamă că românii din Spania, Italia, Marea Britanie sau Germania, s-ar putea întoarce cu virusul în țară. De altfel, primul caz de COVID-19, depistat pe 27 februarie, a fost importat din Italia. 

De la mijlocul lui martie și până spre aprilie, românii au fost sub stare de urgență, părăsind locuința doar dacă era necesar și urmărind evoluția unei pandemii care părea că-și atinge vârful pe 11 aprilie, când s-au înregistrat 523 de cazuri noi.

Excepția Suediei

În timp ce majoritatea țărilor afectate de pandemie au ales să apeleze la diverse restricții legale, Suedia a apelat la o strategie diferită. La recomandarea epidemiologului Anders Tegnell, coordonatorul campaniei anti-COVID-19 din această țară, suedezii au preferat o atitudine mai relaxată față de boală, în care nu s-au impus restricții, ci mai degrabă s-au dat recomandări. În consecință, toți cei care n-au fost de acord cu restricțiile au îmbrățișat modelul suedez, iar la majoritatea protestelor organizate de aceștia, Suedia a fost vedetă.

În vară, în ciuda faptului că în Suedia numărul deceselor a fost mai mare decât în țările vecine, mai ales în azilurile de bătrâni, numărul total al cazurilor a scăzut la fel ca și în restul Europei.„Did Sweden’s coronavirus strategy succeed or fail?”, bbc.com Părea că strategia a funcționat. În toamnă însă, a devenit clar că Suedia are una dintre cele mai mari mortalității în rândul vârstnicilor din Europa,„Sweden’s light-touch coronavirus strategy has ‘failed,’ says King Gustaf”, dw.com ceea ce l-a determinat pe regele Carl XVI Gustaf să declare că strategia a fost un eșec.

Cum mască, fără mască

Dacă nu toată lumea cunoaște pe cineva care a avut o formă dificilă de COVID-19 sau și-a pierdut viața din cauza bolii, cu toții au avut de-a face cu măsurile luate de autorități. Purtarea măștii a fost cea mai vizibilă dintre acestea – mai întâi în spații închise, în special magazine, apoi chiar și pe stradă. Lucrurile au fost complicate de confuzia sădită chiar de autoritățile sanitare, la începutul pandemiei, când, pe de o parte din teama de a nu rămâne fără echipament pentru cei din linia întâi, pe de alta pentru că nu au existat studii clare despre efectul măștilor în cazul unei pandemii, s-a comunicat că acestea n-ar fi eficiente sau necesare. Apoi, s-a luat decizia întoarceri la 180 de grade – masca a devenit, practic, simbolul pandemiei. Ca orice simbol, cei care au decis că pandemia nu există sau nu e periculoasă au transformat nepurtarea măștii, de asemenea, în simbol. A fost probabil cea mai aprinsă, și în același timp stupidă, dispută a anului.

CITEȘTE ȘI: De ce nu poartă românii mască?

Didier Raoult

Didier Raoult, promotorul hidroxiclorochinei. Foto: NurPhoto via Getty Images

Ulei de șarpe: de la hidroxiclorochină la oleandrină

O soluția a pandemiei ar fi fost găsirea unui tratament pentru COVID-19. Din păcate, n-a fost ușor să se descopere unul – în fapt, nu există un tratament clar nici acum, la un an de la apariția virusului. Însă, asta nu înseamnă că nu s-au găsit persoane care să promoveze o soluție sau alta, chiar și fără dovezi. Pe lângă șarlatanii evidente – ca homeopatia, medicina tradițională chinezească sau diverse leacuri băbești –, ori cele care sunt rulate la orice boală, în ciuda lipsei evidenței, ca dozele imense de vitamina C, au fost și unele care au pornit de la un fragmente de informație reală. 

Medicamente folosite pentru alte boli, ca hidroxiclorochina și ivermectina, au dat ceva rezultate în studii micuțe și au fost preluate imediat ca soluție universală. Primul, după ce a fost adoptat de un medica francez, Didier Raoult, care a prezentat un studiu în care susținea că, în combinației cu antibioticul azitromicină, ar fi eficient, a fost promovat intens de conspiraționiști, dar și de șefi de stat, ca Trump și Bolsonaro. În ciuda faptului că, studiile au dovedit că nu e eficient, s-ar pierdut timp cu zeci de alte studii – cu mult mai multe decât pentru orice alt posibil tratament –, iar unele țări, inclusiv România, încă îl folosesc în tratament.

CITEȘTE ȘI: Hidroxiclorochina, soluția simplă, ieftină și mult prea minunată la COVID-19

Și ivermectina e folosită, în America de Sud, doar pe baza unor studii in vitro, nesusținute de altele la scară mai largă, iar prin toamnă un alt compus a căpătat tracțiune, tot fără studii, oleandrina, o substanță toxică promovată ca supliment alimentar eficient împotriva COVID-19, din nou, fără dovezi.

Megastudii pentru tratament

Din fericire, atât OMS cât și alte organizații, au organizat studii masive pentru găsirea unor soluții bazate pe informații reale. Astfel, aproape de nicăieri, a apărut dexametazona, un corticosteroid folosit pentru tratarea problemelor articulare, pe care studiul britanic Recovery l-a descoperit a fi eficient împotriva COVID-19. În timp, și alți corticosteroizi și-au demonstrat eficiența, în fazele medii ale bolii. Nu e cea mai bună soluție, dar a fost un prim semn că pot exista scheme de tratament care, cel puțin, să-i ajute pe unii dintre pacienți să grăbească recuperarea.

Remdesivir – primul medicament pentru COVID-19

Dacă majoritatea medicamentelor erau deja aprobate pentru alte boli, remdesivir, un compus create de compania americană Gilead pentru a trata Ebola, a devenit primul medicament aprobat specific pentru COVID-19. Din păcate, acest lucru a fost făcut pe baza unor studii care arătau îmbunătățiri minore în starea pacienților, care ulterior au fost infirmate de megastudiul OMS.

 Însă, în combinația cu baricitinib, un alt medicament pentru artrita reumatoidă, acesta ar putea oferi un avantaj pacienților în lupta împotriva COVID-19 – acest lucru încă se studiază.

Anticorpi monoclonali

O altă direcție investigată pentru găsirea unui tratament împotriva COVID-19 a fost plasma convalescentă, adică tratarea bolnavilor cu plasmă de la cei care au avut deja boala, în speranța că anticorpii din aceasta îi vor ajuta. Două companii americane au dus acest lucru la un nou nivel și au izolat doar anticorpii necesari, i-au multiplicat și au creat medicamente pe baza lor.

CITEȘTE ȘI: Ce sunt anticorpii monoclonali și ce perspective au ca tratament pentru COVID-19?

Din păcate, producerea acestora este greoaie și scumpă, dar pare cel mai eficient tratament, dacă e administrat în fazele de început a bolii. Evident, e nevoie ca rezultatele studiilor aflate încă în desfășurare să confirme asta. Între timp, mai toți politicienii americani, în special cei care promovau intens în vară hidroxiclorochina în rândul fanilor, au apelat la această soluție atunci când s-au îmbolnăvit. Trump a fost doar primul. 

Al doilea val

Din păcate, după o vară relativ liniștită, un al doilea val al pandemiei a făcut ca primăvara să dispară practic de pe grafice. În România, noiembrie s-a dovedit cea mai dificilă lună, cu vârfuri de peste 10.000 de îmbolnăviri și 200 de decese într-o singură zi. Autoritățile au luat măsuri mai relaxate decât în primăvară, interzicând ieșitul după ora 23 și introducând obligativitatea măștii pe stradă. Au intrat în carantină doar localitățile cu un număr ridicat de cazuri. Spre finalul anului, numărul îmbolnăvirilor a început să scadă ușor, dar tot a rămas la niveluri relativ ridicate.

CITEȘTE ȘI: Evoluția COVID-19 în România

Margaret Keenan vaccin COVID-19

Margaret Keenan, prima persoană care a primit vaccinul în Anglia. Foto: Jacob King – Pool / Getty Images

Un vaccin în doar un an?

Povestea de succes a anului a fost cea a vaccinurilor. S-a dovedit că, dacă suficienți oameni de știință își dau interesul și dacă există finanțare pentru asta, chiar și pentru o boală care abia a împlinit un an poate fi creat un vaccin eficient.

Evident, a ajutat faptul că virusul SARS-CoV-2 e unul relativ stabil, că au existat cercetări anterioare pe rudele acestuia, SARS și MERS, dar – oarecum ironic –, chiar pandemia, care a oferit cercetătorilor oportunitatea să-și testeze rapid formulele de vaccin.

Succesul a fost și mai mare pentru vaccinurile bazate pe ARN mesager, o tehnologie nouă, care encodează formula unei proteine de pe suprafața SARS-CoV-2 într-o moleculă de ARN, o introduce în corp pentru a determina celulele să o producă, iar acest lucru forțează organismul să creeze anticorpi împotriva respectivei proteine. Atunci când coronavirusul intră în organism, anticorpii îl recunosc și încep imediat lupta împotriva lui. Au fost create mai multe astfel de vaccinuri, iar două dintre ele au ajuns deja în faza aprobării. 

Cel de la BioNTech-Pfizer este primul care a ajuns și în România, chiar în prima zi de Crăciun. Campania de vaccinare începe pe 27 decembrie.

CITEȘTE ȘI: La ce vaccin anti-COVID-19 vor avea acces românii?

Pandemia, în cifre

Până la finalul lui 2020, peste 80 de milioane persoane au avut COVID-19, iar mai mult 1,75 milioane au murit. Cele mai afectate țări au fost SUA, India, Brazilia și Rusia – care sunt și unele dintre țările cu cei mai mulți locuitori –, în timp ce China, de unde a pornit totul, cel puțin oficial, nu prea mai are îmbolnăviri noi. În România, au fost peste 600.000 de cazuri și 15.000 de decese. Pentru a vedea situația la zi a pandemiei la nivel global, poți accesa site-ul Universității John Hopkins.Vezi aici harta: coronavirus.jhu.edu



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|STUDII

Sindromul post-Covid: încercarea de după pandemie

De
Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 pentru a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită, care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #115: Honey, I’m back!

De
Pandemia n-a plecat nicăieri, s-a schimbat doar modul în care oamenii se raportează la virus și la boală.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #114: Din val în val

De
Părerea generală este că pandemia s-a încheiat – cel puțin așa se comportă majoritatea. Cifrele arată însă creșteri în mai toată lumea, datorate variantei BA.2
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #113: Doi ani de pandemie

De
Din 9 martie, starea de alertă nu a mai fost prelungită, dar numărul de cazuri a rămas la câteva mii pe zi.