Getty Images

Coronavirus Science Report #45: Noi semne că anticorpii dispar după câteva luni15 min read

De Ionuț Preda 30.10.2020

Tot mai multe studii sugerează că anticorpii generați de infecția cu SARS-CoV-2 au o durată de viață probabilă de doar câteva luni, în timp ce alte cercetări corelează simptomele gastrointestinale cu un risc crescut de a dezvolta forme mai grave ale bolii.

Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:

  1. Un studiu larg din Marea Britanie a arătat că incidența populației care avea anticorpi a scăzut cu mai bine de un sfert pe parcursul verii, indicând dispariția acestora după câteva luni. O altă cercetare din SUA a depistat anticorpi timp de până la 148 de zile de la infecție;
  2. Autoanticorpii, marcă a unei reacții imunitare agresive și dăunătoare întâlnite în boli precum lupusul sau artrita reumatoidă, au fost depistați în pacienți cu forme grave de COVID-19;
  3. Studiile care sugerau o legătură între vaccinarea BCG și o rată mai scăzută de transmitere a coronavirusului nu sunt elocvente, pentru că nu au luat în calcul variabile precum rata de testare; 
  4. Mai multe studii prezentate la adunarea anuală a Colegiului American de Gastroenterologie corelează simptomele gastrointestinale de COVID-19 cu un risc mai crescut de a dezvolta forme grave ale bolii;
  5. Apa de gură care conține ingrediente cu efect antiviral ar putea scădea riscul de transmitere a SARS-CoV-2, deoarece reduc cantitatea virală din zona orală. 

Nivelul anticorpilor scade după câteva luni, probabil în jur de cinci

Imperial College London a publicat săptămâna aceasta rezultatele preliminare„Declining prevalence of antibody positivity to SARS-CoV-2: a community study of 365,000 adults”, imperial.ac.uk ale mega-studiului REACT2, care își propune să estimeze prevalența anticorpilor împotriva SARS-CoV-2 în populația din Marea Britanie. Autorii au analizat rezultatele a peste 365.000 de adulți testați pentru anticorpi de tip imunoglobulină G (IgG) de ce puțin trei ori pe parcursul verii.

Cercetătorii au găsit că procentul persoanelor cu anticorpi a scăzut cu 26,5% între iunie și septembrie, de la un total de 6% la începutul verii la doar 4,4% după trei luni. Declinul a fost observat la toate categoriile de vârstă, cu cele mai mici diferențe în grupa 18-24 și cele mai mari în grupul de vârstă cel mai vulnerabil, 75+. Rezultatele sugerează că anticorpii de tip IgG, singurii a căror prezență este confirmată pe termen mai lung, dispar după câteva luni. Nu este clar dacă și în ce fel oferă acest tip de anticorpi imunitate împotriva virusului, însă studiul adaugă și mai multe dubii asupra perspectivelor atingerii imunității colective fără un vaccin.

Un alt studiu, publicat în Science,„Robust neutralizing antibodies to SARS-CoV-2 infection persist for months”, sciencemag.org susține totuși că anticorpii IgG produși în pacienții care au avut cazuri ușoare sau moderate de COVID-19 rămân la niveluri relativ stabile pentru aproximativ cinci luni. Cercetarea, efectuată pe 121 de donatori de plasmă din New York, a arătat că mare parte din aceștia prezentau varii concentrații de anticorpi IgG până la 148 de zile de la infecție, cu excepțiile unor cazuri restrânse, care aveau o concentrație foarte scăzută la primul test și în care anticorpii au dispărut mult mai rapid. În paralel, autorii au studiat și rezultatele a peste 30.000 de teste pozitive efectuate la un centru medical din orașul american, notând că majoritatea covârșitoarea a acestora au prezentat niveluri moderate spre mari de anticorpi IgG.

Autoanticorpii pot juca un rol în cazurile grave

O parte din persoanele care dezvoltă cazuri grave de SARS-CoV-2 au parte de reacții imunitare adverse în care organismul produce „autoanticorpi”, un tip de molecule ce atacă eronat materialul genetic al celulelor umane moarte, spune un studiu aflat în proces de peer review publicat pe medRXiv.„Clinically identifiable autoreactivity is common in severe SARS-CoV-2 Infection”, medrxiv.org Cercetarea a fost efectuată pe 52 de pacienți din Atlanta care au avut forme grave de COVID-19, fără a avea un istoric de afecțiuni autoimune. Aproape jumătate din aceștia au prezentat autoanticorpi, dintre care unii sunt asociați problemelor de circulație a sângelui.

Acest tip de reacție imunitară deficitară este întâlnită și în boli precum lupusul sau artrita reumatoidă. Problema este că, în acele cazuri, autoanticorpii rămân stabili pe termen lung, câteodată pe întreaga durată a vieții pacientului, provocând probleme cronice, iar cercetătorii se întreabă dacă acest fapt ar putea fi valabil și pentru COVID-19.. Sunt necesare teste suplimentare la o scară mai largă pentru a analiza prevalența acestor autoanticorpi.

Vaccinul anti-tuberculoză nu protejează împotriva coronavirusului

O altă informație vehiculată la începutul pandemiei a fost infirmată într-un studiu: vaccinul BCG împotriva tuberculozei nu oferă imunitate la SARS-CoV-2. Conform cercetării publicate în Scientific Reports,„Protection against SARS-CoV-2 by BCG vaccination is not supported by epidemiological analyses”, nature.com studiile care au corelat incidența mai scăzută a transmiterii COVID-19 în zonele în care vaccinul BCG a fost distribuit universal nu au luat în calcul variabile importante, precum rata testării, care a fost destul de scăzută în unele state care folosesc vaccinul.

Statele care aveau atât rate ridicate de testare, cât și politici de distribuire a vaccinului nu au prezentat diferențe semnificative privind rata de răspândire a virusului. În același timp, faptul că statele care folosesc vaccinul BCG au o rată mai scăzută a mortalității decât altele care nu îl folosesc este irelevant, deoarece mortalitatea este similară atunci când este analizată pe categorii de vârstă.

Simptomele gastrointestinale au șanse mai mari să se transforme în forme mai grave

Pacienții de COVID-19 care prezintă anumite simptome gastrointestinale sunt mult mai susceptibili la a dezvolta forme grave ale bolii, arată două studii prezentate în cadrul întâlnirii anuale a Colegiului American de Gastroentorologie. Primul a analizat 38 de studii anterioare„Diarrhea Is Associated With Increased Disease Severity in COVID-19: Systematic Review and Meta-Analysis”, eventscribe.com privind simptomatologia bolii și evoluția cazurilor, și a găsit că 63% din pacienții care au diaree au șanse mai mari de a ajunge la stări mai grave. Autorii cred că acest fapt s-ar putea datora unor cantități virale mai mare asociate simptomei.

Al doilea studiu„Gastrointestinal Symptoms Predict the Outcomes of COVID-19 Infection”, eventscribe.com a inclus 921 de pacienți confirmați cu COVID-19, din care 22% prezentau cel puțin un simptom gastrointestinal. Grupul din urmă a avut rate mai ridicate atât de spitalizare, cât și de internare la terapie intensivă, precum și o nevoie mai pronunțată de ventilare mecanică. Riscul unui caz mai sever crește cu numărul simptomelor gastrointestinale diferite experimentate de pacient.

Apa de gură poate reduce riscul de transmitere

Apa de gură cu ingrediente care au efect antiviral ar putea scădea riscul de transmitere al noului coronavirus prin tuse, strănut sau vorbit, conform unui review al mai multor studii publicat în Journal of Dental Research.„Antiviral Activity of Reagents in Mouth Rinses against SARS-CoV-2”, sagepub.com Cercetarea analizează rezultatele mai multor studii clinice privind eficiența antivirală a unor ingrediente folosite des în mărcile comerciale de apă de gură. Cele care conțin clorură de cetilpiridiniu și povidonul iodinat au reușit să reducă cantitatea virală de SARS-CoV-2 din zona orală, în timp ce alte teste se află în derulare pentru apa oxigenată, clorhexidină, ciclodextrină, citrox și o serie de uleiuri esențiale.

Co-autoarea studiului, Dr. Florence Carrouel de la Universitatea Claude Bernard din Lyon, a declarat pentru Reuters„GI symptoms linked with more severe COVID-19”, reuters.com că sunt necesare studii adiționale pentru a stabili cât de des ar trebui folosite produsele pentru a fi eficiente. Totuși, cercetătoarea sugerează folosirea acestora la scară largă pentru a scădea riscul transmiterii asimptomatice, sugerând trei spălări în preziua unei ședințe sau întâlniri, precum și una în dimineața acesteia. Totodată, pacienții confirmați cu COVID-19 ar trebui să folosească apa de gură antivirală în mod regulat pentru șapte sau zece zile.

EDIȚIA ANTERIOARĂ:  Coronavirus Science Report #44: FDA aprobă remdesivir pentru COVID-19


Urmărește Mindcraft Stories pe Facebook pentru a fi la curent cu cele mai noi studii, statistici, informații și analize privind criza noului coronavirus. Bonus: multe articole de calitate din zona științei și tehnologiei.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #49: Ce întrebări planează asupra vaccinului Astra Zeneca?

De Ionuț Preda 27/11/2020
Producătorii vaccinului de la Oxford susțin că acesta eficient, dar au avut o metodologie de testare confuză, pe care au și schimbat-o pe parcurs. Noi studii despre terapia cu plasmă arată că nu funcționează în cazurile grave.
CORONAVIRUS|Q&A

Pot anti-vacciniștii să amenințe imunitatea colectivă?

De Mihai Ghiduc 27/11/2020
Până la finalul anului, am putea avea trei vaccinuri. Ne vor ajuta ele să scăpăm de pandemie? Ovidiu Covaciu, fondatorul grupului „Vaccinuri și Vaccinare”, vorbește despre reacțiilor anti-vacciniștilor la ultimele evoluții în lupta împotriva COVID-19. 
ȘTIINȚĂ|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #48: Moderna anunță al doilea vaccin eficient, Pfizer aplică pentru autorizare

De Mihai Ghiduc 21/11/2020
Avem două vaccinuri cu eficiență de peste 90%, dintre care unul ar putea fi aprobat rapid. Remdesivirul nu e recomandat de OMS, testele rapide sunt mai eficiente în prima săptămână, iar imunitatea poate ține pe o perioadă mai lungă de șase luni.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #47: Când am putea avea acces la vaccinul Pfizer?

De Ionuț Preda 14/11/2020
În cazul în care va fi aprobat, vaccinul BioNTech/Pfizer va fi distribuit echitabil pe teritoriul UE. Nu e de ajuns pentru Ungaria, care va testa pe cont propriu vaccinul propus de Rusia.