Coronavirus Science Report #76: Cercetătoarea-șefă din Wuhan spune că virusul n-a plecat din laborator13 min read
După un an de tăcere, Shi Zhengli a vorbit cu presa occidentală. Rezultate mixte pentru o serie de vaccinuri și tratamente anti-COVID-19.
Coronavirus Science Report este o rubrică săptămânală, în care luăm un pic de distanță de zgomotul mediatic și vedem mai clar informațiile cu adevărat esențiale. Iată ce am aflat în ultima săptămână despre COVID-19 și virusul care cauzează această boală:
- Cercetătoarea-șefă a laboratorului de virusologie din Wuhan spune că acuzațiile despre un accident de laborator nu au niciun fel de acoperire;
- Un nou test clinic confirmă eficacitatea vaccinului dezvoltat de Novavax, pe care o estimează la 90,4%;
- În schimb, vaccinul produs de CureVac nu s-a dovedit eficient;
- Și utilitatea vaccinului chinezesc de la Sinovac e pusă sub semnul întrebării, după ce personal medical vaccinat a făcut COVID-19, în Indonezia;
- AstraZeneca a anunțat că un cocktail de anticorpi monoclonali la care lucra nu previne formele simptomatice ale bolii;
- Statele Unite vor investi peste 3 miliarde de dolari pentru găsirea unui medicament împotriva COVID-19.
Shi Zhengli susține că n-are nimic de ascuns
După un an de tăcere și pe fondul amplificării acuzațiilor că virusul SARS-CoV-2 ar fi scăpat dintr-un laborator din Wuhan, virusoloaga Shi Zhengli susține, într-un interviu acordat prin e-mail pentru „Shi Zhengli, A Virologist in Wuhan, Speaks Out Against ‘Lab Leak’ Theory”, nytimes.com că nici vorbă de așa ceva. Shi Zhengli este unul dintre cercetătorii care au descoperit, la liliecii din peșteri din China, coronavirusuri asemănătoare cu SARS și care a publicat mai multe lucrări importante despre SARS-CoV-2 în perioada de început a pandemiei. De asemenea, ea a descris, într-o lucrare, virusul sălbatic cel mai apropiat de SARS-CoV-2, cu o asemănare genetică de 96%, care ar fi fost găsit tot în niște peșteri din China, în 2013.
CITEȘTE ȘI: Accident de laborator? De ce se discută iar despre originea coronavirusului?
În interviul pentru The New York Times, cercetătoarea a susținut că laboratorul nu a deținut viruși din care ar fi putut deriva acest coronavirus, că nu a avut colegi care să se fi îmbolnăvit în toamna trecută, prezentând simptome asemănătoare COVID-19, și că nu a efectuat experimente de tip gain of function, în ciuda unei lucrări publicate în 2017, în care este prezentată modificarea genetică a unui virus (fără legătură cu SARS-CoV-2). Ea spune că a încercat să afle cum se transmite virusul respectiv între specii, nu să-l facă mai virulent. De asemenea, a apărat studierea coronavirusurilor de la lilieci în laboratoare cu nivel de biosecuritate 2 (BSL-2), spunând că acest lucru este posibil pentru că nu există dovezi că aceștia ar putea infecta oameni.
Totuși, faptul că statul chinez a ales să nu fie deschis, să întârzie și să complice misiunea cercetătorilor trimiși de OMS pentru a cerceta originea virusului face ca ipoteza „accidentului de laborator” să prindă tracțiune. Presiunile internaționale pentru o mai mare deschidere devin tot mai vocale, iar un interviu ca acesta nu poate închide discuția, e doar încă o piesă a unui puzzle care, momentan, nu pare a avea soluție.
Novavax – OK. CureVac – nu.
Vaccinul produs de compania americană Novavax își confirmă eficacitatea. Rezultatele unui „Novavax COVID-19 Vaccine Demonstrates 90% Overall Efficacy and 100% Protection Against Moderate and Severe Disease in PREVENT-19 Phase 3 Trial”, novavax.com efectuat în SUA și Mexic, pe aproape 30.000 de pacienți, au arătat o eficacitate de 90,4% în prevenirea infecției cu SARS-CoV-2 și de 100% împotriva formelor moderate și grave de COVID-19.
Eficacitatea este similară cu cea depistată într-un prim studiu, efectuat în iarnă, în Marea Britanie și Africa de Sud, când fusese calculată la 89,3%. Pentru a fi aprobat în SUA, este obligatorie însă efectuarea unui test clinic pe teritoriul american – acesta este motivul noului studiu, efectuat între 25 ianuarie și 30 aprilie, când varianta Alpha a coronavirusului devenea dominantă în SUA.
NVX-CoV2373 este un vaccin care introduce în corp o lipidă nanoproteică ce conține o formă modificată a proteinei S (spike) pentru a crea răspunsul imun. Poate fi păstrat la frigider și este administrat în două doze, la 21 de zile distanță.
Tot săptămâna aceasta, compania germană CureVac „CureVac Provides Update on Phase 2b/3 Trial of First-Generation COVID-19 Vaccine Candidate, CVnCoV”, curevac.com eșecul testelor de fază IIb/III ale vaccinului CVnCoV. Conform comunicatului companiei, într-o analiză de parcurs a rezultatelor testului, eficacitatea a fost de 47%, ceea ce înseamnă că vaccinul n-a atins ținta prestabilită, cel mai probabil din cauza apariției noilor variante ale coronavirusului. Compania pune că se va concentra pe dezvoltarea unor vaccinuri de generație a doua, în colaborare cu GSK, însă vestea este una proastă pentru Uniunea Europeană, care precontractase câteva sute de mii de vaccinuri de la această firmă.
Vești proaste și despre vaccinul Sinovac
Deși au fost vaccinați cu vaccinul chinezesc Sinovac, 350 de doctori și asistente din Indonezia „Hundreds of vaccinated Indonesian health workers get COVID-19, dozens in hospital”, reuters.com iar câteva zeci au fost internați. Vestea ridică întrebări despre utilitatea vaccinului, care avea oricum o eficacitate redusă (50,4%). Cu toate acestea, OMS l-a aprobat pentru utilizarea de urgență și multe țări care n-au acces la suficiente vaccinuri mai performante l-au folosit. Între timp, autoritățile din Costa Rica „Costa Rica rejects delivery of Sinovac COVID-19 vaccine, says it is not effective enough”, reuters.com spunând că nu e destul de eficient.
Un anticorp testat de AstraZeneca nu produce efecte
AstraZeneca „AstraZeneca antibody cocktail fails to prevent COVID-19 in large trial”, reuters.com că medicamentul AZD7442, un cocktail de doi anticorpi monoclonali testat împotriva COVID-19, nu previne formele simptomatice ale bolii. Într-un test clinic de fază a III-a, efectuat în SUA și Marea Britanie, eficacitatea medicamentului a fost de doar 33%, insuficient pentru a fi semnificativă statistic. Totuși, compania va continua să testeze tratamentul, pentru că a arătat o anumită protecție într-un subset al participanților la studiu, în special ca o variantă alternativă de prevenție pentru persoanele care nu se pot vaccina.
CITEȘTE ȘI: Ce sunt anticorpii monoclonali și ce perspective au ca tratament pentru COVID-19?
3 miliarde pentru un medicament
Administrația americană a anunțat lansarea unui „Biden Administration to Invest $3 Billion from American Rescue Plan as Part of COVID-19 Antiviral Development Strategy”, hhs.gov prin care va investi peste 3 miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui medicament antiviral care să trateze COVID-19. Scopul este însă mai vast, se urmărește crearea unor platforme care să accelereze dezvoltarea de noi tratamente pentru alte bacterii sau viruși care ar putea produce, în viitor, pandemii.
CITEȘTE ȘI: Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi.
Dacă, până în prezent, eforturile (de cercetare și financiare) s-au concentrat, cu succes, pe găsirea unui vaccin care să prevină infectarea cu SARS-CoV-2, cele pentru găsirea unui tratament au avut rezultate mai puțin spectaculoase. Se speră că finanțarea acestui domeniu va accelera cercetările și va grăbi găsirea unei soluții, în condițiile în care este aproape imposibil ca virusul să fie eradicat sau suficienți oameni să fie vaccinați, la nivel global, pentru a duce la dispariția bolii. COVID-19 este aici pentru a rămâne pe termen lung, iar un tratament antiviral ar putea salva vieți.
EDIȚIA ANTERIOARĂ: Coronavirus Science Report #75: 1.187 de decese neraportate, descoperite în România