Wenmei Zhou/Getty Images

Creșterea și descreșterea vaccinului AstraZeneca

De Mihai Ghiduc 17.03.2021, ultima actualizare: 20.03.2021

O serie de țări europene au oprit temporar vaccinarea cu AstraZeneca, după apariția unor cazuri de trombofilie. Însă decizia are legătură și cu numeroasele declarații contradictorii și gafe făcute de firma britanico-suedeză.

În ultima săptămână, tot mai multe state au suspendat administrarea vaccinului AstraZeneca, total sau parțial, pentru a lămuri o serie de boli și decese suspecte, apărute în mai multe țări europene, după administrarea vaccinului. O parte dintre aceste cazuri au legătură cu trombozele venoase profunde. 

Chiar dacă acestea n-au fost asociate cu administrarea vaccinurilor, iar tromboza este una dintre cele mai frecvente cauze de deces din lume, Au fost estimate 300.000 de morți pe an, în SUA, și peste 530.000 în Uniunea Europeană, datorate trombozelor,„Thrombosis: A major contributor to global disease burden”, sciencedirect.com ceea ce face extrem de posibilă explicația unei coincidențe, deciziile luate de state au legătură și cu un alt fapt: comunicarea făcută de AstraZeneca în ultimele luni a fost cel puțin deficitară, iar nivelul de încredere în companie este unul scăzut.

De fapt, deficitară e un eufemism. Manualele de criză în relații publice ale viitorului vor studia în amănunt situația vaccinului care ar fi putut (și încă poate) fi soluția încheierii pandemiei de COVID-19.

Totul a început la Oxford

Vaccinul a fost creat la universitatea Oxford de către Sarah Gilbert,„Prof Sarah Gilbert: The woman who designed the Oxford vaccine”, bbc.com profesoară la Institutul Jenner (numit așa după creatorul conceptului de vaccin și al primului vaccin din lume, cel împotriva variolei), care lucra înainte să înceapă pandemia la un vaccin împotriva MERS, o boală cauzată de un alt coronavirus, cu simptome similare COVID-19, dar mult mai virulentă și letală, care a provocat o epidemie în Arabia Saudită, în 2012. 

Vaccinul anti-MERS era în faze destul de avansate, așa că a fost nevoie doar de câteva săptămâni pentru a dezvolta o variantă împotriva noului coronavirus, folosind o tehnologie deja existentă. Pe un adenovirus de la cimpanzei, numit ChAdOx1, a fost grefată proteina S a coronavirusului, pentru a determina astfel corpul să creeze un răspuns imun. În primăvară, serul produs de Oxford se anunța ca un candidat serios în cursa pentru primul vaccin anti-COVID-19. 

La sfârșitul lui aprilie, universitatea se asocia cu gigantul farmaceutic AstraZeneca„Oxford University announces landmark partnership with AstraZeneca for the development and potential large-scale distribution of COVID-19 vaccine candidate”, ox.ac.uk pentru producerea și distribuirea vaccinului. În mai 2020, Universitatea Oxford și AstraZeneca primeau finanțare de la guvernul britanicFunding and manufacturing boost for UK vaccine programme”, ovg.ox.ac.uk și cel american,„US gives AstraZeneca $1 billion for Oxford vaccine”, cnbc.com iar compania se apuca deja de producerea vaccinului.„AstraZeneca advances response to global COVID-19 challenge as it receives first commitments for Oxford’s potential new vaccine”, astrazeneca.com

Pascal Soriot, CEO AstraZeneca

Pascal Soriot, CEO-ul AstraZeneca Plc, un personaj-cheie pentru vaccin. Foto: Simon Dawson/Bloomberg via Getty Images

Teste clinice promițătoare

Între timp, testele avansau rapid. Testele preclinice pe maimuțe rhesus„ChAdOx1 nCoV-19 vaccine prevents SARS-CoV-2 pneumonia in rhesus macaques”, nature.com au dar rezultate încurajatoare, inhibând dezvoltarea virusului și prevenind pneumonia, așa că primele teste pe oameni erau deja concepute în laboratoarele institutului Jenner. 

Precum în cazul tuturor vaccinurilor anti-COVID-19, presiunea găsirii unui rezultat rapid a scurtat perioadele dintre testări. Trecerea de la o etapă la alta s-a făcut înaintea publicării și revizuirii rezultatelor finale în reviste de specialitate. De exemplu, faza I, în care s-a verificat siguranța pe 1.000 de voluntari, a avut loc în aprilie, iar la finalul lui mai se anunța deja începerea fazelor II/III.„Oxford COVID-19 vaccine to begin phase II/III human trials”, ox.ac.uk

CITEȘTE ȘI: Vaccinul anti-COVID-19. Situația la zi

În schimb, rezultatele testelor preclinice pe animale au apărut în Nature la finalul lunii iulie, însă au fost disponibile, desigur, în format preprint. Surprinzător, rezultatele fazelor I/II apăruseră deja în The Lancet„Safety and immunogenicity of the ChAdOx1 nCoV-19 vaccine against SARS-CoV-2: a preliminary report of a phase 1/2, single-blind, randomised controlled trial”, thelancet.com cu zece zile înainte. 

Nimic în neregulă aici, toți cercetătorii care lucrau la un vaccin sau tratament pentru COVID-19 au scurtat aceste perioade, iar ritmul în care lucrează jurnalele științifice e unul relativ lent.  

O primă încurcătură: întreruperea fazei a III-a n-a fost raportată FDA-ului

La începutul lui septembrie 2020, faza a III-a a studiilor a fost oprită temporar,„AstraZeneca Covid-19 vaccine study is put on hold”, statnews.com după ce una dintre voluntare a dezvoltat o afecțiune neurologică. Procedura este una standard și des întâlnită în astfel de situații, pentru a verifica dacă există vreo legătură cu vaccinul. La acel moment, peste 18.000 de persoane primiseră deja vaccinul (sau un placebo) în Marea Britanie, SUA, Brazilia și Africa de Sud. Testele au fost reluate câteva zile mai târziu.„Oxford and AstraZeneca resume coronavirus vaccine trial”, ft.com 

Ulterior însă, s-a aflat că AstraZeneca a făcut o serie de gafe cu această ocazie. Nu e vorba doar de faptul că testele au fost oprite într-o duminică, iar informația a devenit publică câteva zile mai târziu, în urma unei scurgeri în presă. Ci că fix în timpul acestei opriri au omis să le spună acest lucru celor de la FDA, agenția care reglementează medicamentele în SUA, în timpul unei conferințe online în care s-a discutat despre pașii care trebuiau făcuți de companie pentru ca vaccinul să fie aprobat în SUA. 

Conform unei dezvăluiri făcute de The New York Times în decembrie,„Blunders Eroded U.S. Confidence in Early Vaccine Front-Runner”, nytimes.com omisiunea n-a fost primită bine de cei de la FDA. Aceștia ceruseră deja celor de la AstraZeneca să efectueze un test clinic de fază a III-a în SUA, pentru aprobare, pe care compania îl începuse în august 2020 și ale cărui rezultate sunt așteptate la finalul lui martie sau începutul lui aprilie 2021.„AstraZeneca to seek U.S. authorization for Covid vaccine this month or early next”, nbcnews.com 

Însă FDA a refuzat ulterior să ia în considerare testele făcute în alte țări, pe baza cărora autoritățile din Marea Britanie, Uniunea Europeană și alte state – în total 70 de țări – au aprobat vaccinul, în ciuda faptului că americanii au deja zeci de milioane de doze disponibile, „The U.S. Is Sitting on Tens of Millions of Vaccine Doses the World Needs”, nytimes.com iar acest lucru poate fi pus pe seama acelei încurcături inițiale (dar și pe gafele ulterioare făcute de AstraZeneca). În acest moment, americanii vaccinează doar cu Pfizer, Moderna și, mai nou, cu vaccinul de la Johnson & Johnson.

Fuga după Pfizer și Moderna

Tehnologia creării unor vaccinuri folosind un adenovirus pe post de virus datează din anii 1970. Este o tehnologie care are 50 de ani, a fost testată îndelung și folosită, de exemplu, în primele vaccinuri anti-Ebola. Era cumva de așteptat ca mai mulți cercetători să se îndrepte spre ea. Pe lângă AstraZeneca, și vaccinul Johnson & Johnson, vaccinul rusesc Sputnik V sau cel chinezesc de la CanSino, printre altele, folosesc un adenovirus pe post vector (diferă, însă, virusul folosit).

Tehnologia mRNA este în schimb mult mai nouă – se vede și în faptul că e dezvoltată de firme de biotech mai mici –, așa că a surprins pe toată lumea rapiditatea cu care aceste vaccinuri au ajuns în pole position-ul cursei pentru primul vaccin anti-COVID-19. 

Un prim semn că BioNTech/Pfizer și Moderna au preluat controlul cursei a fost momentul în care cele două firme au decis, aproape concomitent, spre finalul lui septembrie 2020, să facă public întreg protocolul testelor clinice de faza a III-a, pentru a liniști îngrijorările că lucrurile se mișcă prea rapid (să nu uităm că, inițial, cele mai optimiste predicții vorbeau de un prim vaccin în 18 luni). AstraZeneca s-a grăbit să publice, la rândul său, protocolul„A Phase III Randomized, Double-blind, Placebo-controlled Multicenter Study in Adults to Determine the Safety, Efficacy, and Immunogenicity of AZD1222, a Non-replicating ChAdOx1 Vector Vaccine, for the Prevention of COVID-19”, amazonaws.com (PDF) la câteva zile după celelalte două firme.

Publicarea protocolului a fost o decizie înțeleaptă, dar felul în care au făcut-o arată că încă de pe atunci AstraZeneca era cu ochii pe concurență și lua decizii în funcție de aceasta. Cumva ciudat, pentru că avantajele vaccinului creat la Oxford sunt evidente: poate fi produs în cantități mari mult mai repede, costă mult mai puțin și este mult mai ușor de depozitat și transportat, la temperaturile dintr-un congelator obișnuit, nu la -80°C. 

Însă, cei de la AstraZeneca și-au propus să țină pasul cu vaccinurile mRNA, iar acest lucru urma să ducă la noi gafe de comunicare.

Și noi, și noi!

La începutul lui noiembrie, au venit primele anunțuri despre eficiența unui vaccin și toată lumea a fost uimită. Pfizer a anunțat că aceasta ar fi de peste 90% (ulterior stabilită la 95%), mult peste pragul de 70% stabilit de OMS pentru un „vaccin ideal”. O săptămână mai târziu, și Moderna a făcut publice rezultatele: 94,5%. Tehnologia mRNA câștiga, practic, cursa pentru vaccin.Se poate discuta aici, desigur, despre vaccinurile non-occidentale, însă chinezii n-au fost prea generoși cu datele, iar vaccinul rusesc Sputnik V fusese aprobat înainte de testare, ceea ce era doar o mișcare de imagine.

În aceste condiții, AstraZeneca anunța, pe 23 noiembrie, primele rezultate preliminare ale testelor de faza a III-a„AZD1222 vaccine met primary efficacy endpoint in preventing COVID-19”, astrazeneca.com cu o eficacitate combinată de 70%. Ceva era ciudat în acel comunicat: în cazul celor care primiseră jumătate de doză, urmată de o doză întreagă la rapelul făcut la patru săptămâni, eficacitatea era de 90%. În cazul celor care primise dozele complete, eficacitatea era de doar 62%, de aici media de 70 de procente.

Cu câteva zile înainte, apăruseră în The Lancet și o serie de rezultate ale fazei II/III care arătau că eficiența vaccinului nu depinde de vârstă.„Safety and immunogenicity of ChAdOx1 nCoV-19 vaccine administered in a prime-boost regimen in young and old adults (COV002): a single-blind, randomised, controlled, phase 2/3 trial”, thelancet.com (PDF) Însă momentul publicării ar putea arăta că AstraZeneca nu era pregătită să dezvăluie atât de repede rezultatele preliminare, ci că a grăbit acest lucru din cauza presiunii autoimpuse de apariția rezultatelor Pfizer și Moderna.

Curiozitatea stârnită de cele două dozaje diferite din comunicat a fost lămurită în următoarele zile: doza mai mică fuse administrată dintr-o greșeală de calcul. Era deci o eroare făcută de cei de la Oxford, care au crezut că au administrat o doză completă, până să se prindă că, din cauza unor reactivi și a metodei de calcul folosite, dozele fuseseră înjumătățite. 

Astfel, doar 2.300 dintre cei 23.000 de participanți la studiu primiseră acest dozaj care s-a dovedit mai eficient. Specialiștii au remarcat însă că aceștia aveau vârste sub 55 de ani, conform unei declarații a lui Moncef Slaoui,„After Admitting Mistake, AstraZeneca Faces Difficult Questions About Its Vaccine”, nytimes.com șeful operațiunii Warp Speed, cea prin care americanii au finanțat cele mai promițătoare vaccinuri. 

A stârnit confuzie în rândul specialiștilor și faptul că rezultatele preliminare au fost compilate din două teste clinice, unul desfășurat în Marea Britanie și unul în Brazilia, fără a fi făcută publică împărțirea pe cele două țări a celor 131 de cazuri de COVID-19 pe care se bazau procentele.

Ca și în cazul altor greșeli făcute de AstraZeneca, ulterior s-a aflat că firma n-a fost tocmai deschisă cu informațiile. De exemplu, participanții la studiu care au primit dozajul greșit nu au fost anunțați„Oxford researchers didn’t tell COVID-19 vaccine trial volunteers of a dosing mistake when it was discovered, a letter reveals”, businessinsider.com de acest lucru la timp.

4 săptămâni, 8 săptămâni, 12 săptămâni

După publicarea acestor date, AstraZeneca a aplicat rapid pentru autorizarea de urgență a vaccinurilor. Mai întâi în Marea Britanie, unde vaccinul a fost creat, dar și la OMS și în alte state. Aprobarea a venit pe 30 decembrie 2020,Regulatory approval of COVID-19 Vaccine AstraZeneca”, gov.uk din nou, la scurt timp după aprobările primite pe Pfizer în SUA și Uniunea Europeană. 

Jude Raine, MHRA, AstraZeneca aprobare

June Raine,șefa Medicines and Healthcare Products Regulatory Agency (MHRA), după aprobarea vaccinului în Marea Britanie, pe 20 decembrie 2020. Foto: Simon Dawson/Bloomberg via Getty Images

O nouă controversă a început, de data aceasta din cauza unor decizii luate de autoritățile engleze. Vaccinul AstraZeneca fusese testat cu administrarea dozelor la un interval de patru săptămâni, însă autoritățile au aprobat un interval de 12 săptămâni între doze, în încercarea de a vaccina mai întâi cât mai multe persoane cu o singură doză. 

Între timp, pe 8 decembrie, AstraZeneca publicase date preliminare ale testelor în The Lancet,„Safety and efficacy of the ChAdOx1 nCoV-19 vaccine (AZD1222) against SARS-CoV-2: an interim analysis of four randomised controlled trials in Brazil, South Africa, and the UK”, thelancet.com din care reieșea că intervalul dintre doze nu fusese respectat strict și că destui participanți primiseră dozele într-un interval cuprins între patru și 12 săptămâni de la administrarea primeia. 

Într-o scrisoare făcută publică pe 30 decembrie, cei patru Chief Medical Officers ai Marii Britanii au sprijinit„Statement from the UK Chief Medical Officers on the prioritisation of first doses of COVID-19 vaccines”, gov.uk decizia amânării celei de-a doua doze cât mai mult posibil. Amânarea viza atât vaccinul AstraZeneca, cât și pe cel de la Pfizer/BioNTech, însă nu toată lumea a fost de acord. OMS a spus că nu există date care să justifice amânarea,No data to support UK delay of vaccines’ second dose, says WHO”, theguardian.com Anthony Fauci, coordonatorul campaniei de vaccinare din SUA, a spus că nu va face așa ceva„Dr Anthony Fauci says US will not delay second doses of Covid vaccine”, theguardian.com și nici Pfizer și BioNTech n-au susținut ideea,„Pfizer Backs Two-Dose Covid Vaccine Schedule After UK Shift”,  bloomberg.com spunând că distanța dintre doze trebuie păstrată ca în studii. 

AstraZeneca, în schimb, s-a aliniat în spatele deciziei guvernamentale. Însă datele pentru confirmarea deciziei veneau mai târziu. Abia în februarie, aceștia publicau în The Lancet „Single-dose administration and the influence of the timing of the booster dose on immunogenicity and efficacy of ChAdOx1 nCoV-19 (AZD1222) vaccine: a pooled analysis of four randomised trials”, thelancet.com date care arătau că intervalul de 12 săptămâni ar fi cel mai potrivit. De data aceasta, cifrele se bazau pe datele de la 17.177 de voluntari din Marea Britanie, Brazilia și Africa de Sud și 332 de cazuri simptomatice de COVID-19 (cu 201 mai multe ca la prima analiză). 

Conform noii analize, protecția ar fi fost de 76% la 90 de zile de la administrarea primei doze. Vaccinul ar avea o eficacitate de 82.4% dacă a doua doză e administrată la 12 săptămâni sau mai mult și de doar 54,9% dacă ar fi șase săptămâni sau mai puțin. 

Încurcăturile se țin lanț

Dacă după apariția informației despre greșeala de dozaj, cei de la AstraZeneca sugerau realizarea  unui studiu nou care să investigheze această variantă, ulterior au renunțat discret la idee, spunând că s-au asigurat că nu vor mai apărea probleme de dozaj și că vor trimite informațiile așa cum sunt agențiilor care aprobă vaccinul.„What next for AstraZeneca’s half-dose COVID-19 vaccine?”, biopharma-reporter.com 

O paranteză ciudată a fost făcută atunci când au apărut informații despre testarea utilizării vaccinului britanic în combinație cu vaccinul rusesc Sputnik V. Anunțul a fost făcut de o firmă de investiții din Rusia,„RDIF, The Gamaleya National Center, AstraZeneca and R-Pharm sign an agreement to cooperate on COVID-19 vaccine development”, prnewswire.com AstraZeneca fiind mai discretă în promovarea acestei cooperări pe site-ul ei. Un test care combină cele două vaccinuri a fost început abia în februarie, au anunțat autoritățile din Azerbaidjan.„Clinical trial set to test efficacy of mixing Sputnik V and COVID-19 Vaccine AstraZeneca”, biopharma-reporter.com 

Vaccinul rusesc folosește tot un vector viral ca adenovirus, însă acest vector se schimbă de la o doză la alta. Sunt, practic, doi adenoviruși umani diferiți (Ad5 și Ad26), iar logica din spate este că, astfel, se evită situația în care organismul produce anticorpi împotriva vectorului viral, astfel încât la a doua doză să anihileze vaccinul înainte de a crește răspunsul imun al corpului  la proteina S.

CITEȘTE ȘI: Rusia își folosește vaccinul în scop propagandistic

AstraZeneca studiază și posibilitatea combinării vaccinului cu cel de la Pfizer,„Britain trial to test combining Pfizer and AstraZeneca vaccines in two-shot regimen”, reuters.com în ambele variante (prima doză făcută cu AstraZeneca și rapel cu Pfizer și invers). 

De ce este necesară această combinație? Pentru că au apărut noi tulpini de coronavirus, iar vaccinurile sunt mai puțin eficiente în cazul acestora. Iar cel de la AstraZeneca are cele mai mari probleme. Autoritățile sud-africane au anunțat la începutul lui februarie că eficacitatea față de varianta sud-africană ar fi de 10%„Oxford Covid vaccine has 10% efficacy against South African variant, study suggests”, theguardian.com și au oprit imunizările cu acest vaccin. Ulterior au anunțat„South Africa may sell AstraZeneca shots as it switches to J&J vaccine to fight variant”, reuters.com că vor vinde dozele pe care le au și că vor folosi vaccinul Johnson & Johnson în schimb. 

CITEȘTE ȘI: E484K: mutația care îngrijorează oamenii de știință

Aprobarea în UE a adus noi semne de întrebare

Anul trecut, Uniunea Europeană a făcut câteva pariuri care n-au dat roade. Primul contract semnat de Comisia Europeană pentru un vaccin a fost cu Sanofi, însă compania franceză a greșit dozajul în teste – o temă recurentă, se pare. Spre deosebire de AstraZeneca acest lucru n-a crescut eficacitatea, ci a făcut vaccinul ineficient, ceea ce a dat testele companiei în urmă cu cel puțin șase luni. 

În ianuarie, în Uniunea Europeană erau aprobate doar vaccinurile de la Pfizer/BioNTech și Moderna, și acest lucru după o serie de presiuni puternice,„Pressure mounts on EU regulator to approve coronavirus vaccine – and fast”, politico.eu pentru că sistemul de aprobare al Agenției Europene a Medicamentului a fost considerat lent. Practic, EMA a aprobat vaccinul Pfizer mai repede cu o săptămână doar pentru ca țările UE să poată începe, simbolic, vaccinarea, în 2020.

Nici măcar o lună mai târziu, un alt lucru era evident: capacitatea de producție a celor de la Pfizer și Moderna nu putea asigura suficiente vaccinuri. Ceilalți candidați erau încă în faza testelor clinice, chinezii și rușii nu erau de încredere și doar un singur vaccin era disponibil pe piață (și cu contract semnat cu UE) pentru a fi folosit: cel de la AstraZeneca. 

Pe 29 ianuarie, EMA recomanda autorizarea vaccinului,„EMA recommends COVID-19 Vaccine AstraZeneca for authorisation in the EU | European Medicines Agency”, ema.europa.eu însă cu niște observații. Agenția nu a luat în calcul decât datele din Marea Britanie și Brazilia, pentru că în celelalte două studii au fost doar șase cazuri de COVID-19, prea puține pentru o concluzie. 

Eficacitatea calculată era de 59,5%, însă EMA atrăgea atenția că majoritatea participanților la studiu erau sub 55 de ani, ceea ce a determinat mai multe state (inclusiv România) să nu recomande utilizarea vaccinului la persoanele mai în vârstă. Și distanța dintre doze a fost lăsată la latitudinea statelor, între patru și 12 săptămâni. România a optat pentru opt săptămâni.

CITEȘTE ȘI: La ce vaccin anti-COVID-19 au acces românii?

Între timp, compania încerca să îmbrățișeze imperfecțiunile vaccinului.„Not perfect, but saves lives, AstraZeneca says of COVID-19 vaccine”, reuters.com Într-o conferință de presă din februarie, după aprobarea din UE, discuțiile despre distanța dintre doze și știrile despre ineficiența față de varianta sud-africană, Pascal Soriot, CEO-ul AstraZeneca declara: „E perfect? Nu, nu-i perfect, dar e grozav. Cine altcineva produce 100 de milioane de doze în februarie? Vom salva mii de vieți și de asta venim la birou în fiecare zi”. 

Spre un vaccin cu adevărat global?

Ușurința producerii și costurile reduse ar fi rezolvat și o altă problemă, cea a accesului la vaccinuri. Dacă americanii, britanicii și europenii și, în general, țările dezvoltate (din care, da, face parte acum și România) și-au asigurat accesul la cele mai multe și bune vaccinuri, măcar teoretic, pentru alte state soluția au fost vaccinurile chinezești sau rusești. Și AstraZeneca. 

Compania a anunțat încă din iunie 2020 că vaccinul va fi produs și de Serum Institute of India,„AstraZeneca takes next steps towards broad and equitable access to Oxford University’s potential COVID-19 vaccine”, astrazeneca.com precum și colaborări cu Coalition for Epidemic Preparedness Innovations (CEPI) și Gavi the Vaccine Alliance, două instituții care militează pentru un acces mai echitabil la vaccinuri, în general.

La mijlocul lui februarie 2021, vaccinurile AstraZeneca produse în India și Coreea de Sud intrau pe lista de urgență a OMS,„WHO lists two additional COVID-19 vaccines for emergency use and COVAX roll-out”, who.int după cel de la Pfizer/BioNTech, ceea ce înseamnă că organizația internațională le poate distribui acum țărilor sărace. 

Depinde și unde ajung dozele

Doar că, în timp ce vaccinul se internaționaliza, dozele nu ajungeau ajungeau în UE. Deja înaintea aprobării de către EMA erau discuții despre întârzierile în livrare,„EU demands answers from AstraZeneca over vaccine delays”, dw.com pe care compania le punea pe seama randamentului mai scăzut al fabricii sale belgiene. 

Europenii îi bănuiau însă pe cei de la AstraZeneca că au preferat să-și direcționeze vaccinurile către britanici și alte state care plăteau mai bine. Ca urmare a acestui scandal, contractul pentru 300 de milioane de doze semnat cu Comisia Europeană a fost făcut public„Contract between European Commission and AstraZeneca”, ec.europa.eu chiar în ziua aprobării vaccinului de către EMA. Aproape imediat, exportul unor doze dintr-o fabrică italiană către Australia a fost blocat,„EU blocks export of AstraZeneca COVID-19 vaccines to Australia”, dw.com un semn că UE încerca să pună presiune pe producător. 

Problemele de livrare au legături cu o fabrică olandeză pe care AstraZeneca a inclus-o în contract,„EU’s AstraZeneca vaccine problems linked to mystery factory delay”, ft.com care până acum nu a livrat nicio doză a vaccinului, pentru că nu are încă toate aprobările necesare. Aprobări de obținerea cărora (tot de la EMA) trebuia să se ocupe compania.

La mijlocul lui martie, AstraZeneca anunțat că poate livra cel mult 30 de milioane de doze către UE în această lună, față de cele 90 din contract și cele 40 promise ceva mai devreme, ceea ce a atras, din nou, furia politicienilor europeni.„AstraZeneca boss is in the „hot seat” over vaccine delays, France says”, reuters.com

Încrederea publicului contează

Aproape imediat după aprobare, au început și discuțiile. Eficacitatea mult mai scăzută față de cele două vaccinuri mRNA, faptul că cel de la AstraZeneca nu era recomandat celor în vârstă sau cu boli cronice, distanța mai mare dintre doze au pus vaccinul într-o situație de inferioritate. 

În plus, pentru că spre deosebire de vaccinurile mRNA, acesta este bazat pe un adenovirus, efectele adverse minore de după vaccinare (febră, slăbiciune, durere la locul injectării) au fost mai multe și mai evidente, mulți dintre cei care s-au vaccinat recomandând o zi liberă după cea în care au primit doza.

Peste aceasta se adaugă și numeroasele campanii de dezinformare din mediul online, în care sunt implicați fie antivacciniști, fie – nicio surpriză aici – Rusia, care țintesc toate vaccinurile occidentale,„Russian disinformation campaign working to undermine confidence in Covid-19 vaccines used in US”, cnn.com dar care profită de slăbiciunile arătate de cei de la AstraZeneca. Mai ales că, să nu uităm, Rusia își vinde propriul vaccin și în alte părți, nu doar prietenilor din Europa.„Hungary to start Covid-19 vaccinations with Russia’s Sputnik V, bypassing EU regulator”, france24.com 

Desigur, ceea ce contează cu adevărat în cazul tuturor vaccinurilor este protecția față de formele grave ale bolii, iar aici, de fapt,  diferențele nu există:„All COVID vaccines stop severe illness and death. Take what’s offered”, usatoday.com toate protejează 100% împotriva cazurilor grave de  COVID-19, cele care pot provoca decese. În plus, posibilitatea de a alege nu e una realistă, în condițiile în care numărul de doze disponibil este încă la un nivel mult mai mic decât cel necesar pentru a asigura, dacă nu vaccinarea tuturor, măcar nivelul de la care se instalează imunitatea colectivă.

Misterioasele tromboze

Între timp, a apărut o nouă problemă pentru vaccinul AstraZeneca. Austriecii au suspendat folosirea unui lot, ABV 5300, după ce o persoană care a primit vaccinul a murit la zece zile din cauza unor tromboze, iar o altă persoană a fost spitalizată cu embolism pulmonar. Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat că investighează cazul,„COVID-19 Vaccine AstraZeneca: PRAC preliminary view suggests no specific issue with batch used in Austria”, ema.europa.eu dar că informațiile preliminare nu ar arăta că există o legătură cu vaccinul, părere susținută și de OMS.„WHO says no reason to stop using ‘excellent’ AstraZeneca jab”, news.yahoo.com 

O serie de cazuri suspecte au fost raportate și de Norvegia și Danemarca, agenția daneză spunând că simptomele au fost „neobișnuite”.„Dane who died from blood clot after AstraZeneca shot had `unusual symptoms’, agency says”, reuters.com 

Pe 11 martie, Italia a suspendat„Italy ban on AstraZeneca batch follows two deaths in Sicily”, reuters.com administrarea vaccinurile dintr-un alt lot AstraZeneca, după moartea a doi bărbați din Sicilia de probleme cardiace, la ceva vreme de la zzadministrarea primei doze. Doze din lotul ABV 2856 au ajuns și în România, care a luat o decizie similară. Țara noastră a anunțat ulterior că investighează zece reacții adverse de coagulare a sângelui raportate după anunțul făcut de italieni.„10 reacții adverse de coagulare a sângelui la vaccinul AstraZeneca sunt în curs de analiză în România”, hotnews.ro

Jens Spahn, ministrul sănătății din Germania anunță suspendarea vaccinul AstraZeneca

Jens Spahn, ministrul sănătății din Germania anunță suspendarea vaccinul AstraZeneca. Foto: Sean Gallup/Getty Images

AstraZeneca a anunțat că pe baza datelor pe care le au,„AstraZeneca finds no evidence showing increased risk of blood clots with COVID-19 vaccine”, reuters.com în urma vaccinării a 17 milioane de persoane în UE și Marea Britanie, s-au observat 15 cazuri de tromboză și 22 de embolisme pulmonare, un nivel similar cu alte vaccinuri anti-COVID-19, lucru remarcat și de alți specialiști. Precum microbiologul Martin Moder, pe twitter.com 

În fapt, tromboza este una dintre cauzele majore de mortalitate în lume, provocând un număr de decese asemănător cu infarctul,Între 104 și 132 de cazuri anual, la 100.000 de locuitori, la populația caucaziană, „Epidemiology of venous thromboembolism”, ncbi.nlm.nih.gov iar apariția unor cazuri care să coincidă cu perioada de după vaccinare era de așteptat. Pentru ca aceste cazuri să fie puse pe seama vaccinului, numărul lor ar trebui să fie semnificativ diferit de cele care apar, în mod obișnuit, în populația nevaccinată.

Mai mult, nu există, în momentul de față, vreo explicație a unui posibil mecanism biologic care să provoace tromboze din cauza vaccinului, așa încât teoria unei false asocieri între momentul vaccinării și momentul apariției unor simptome fără legătură cu vaccinul ar putea fi explicația cea mai simplă. 

E toată agitația doar un caz de post hoc ergo propter hoc, o eroare logică în care succesiunea dintre evenimente implică cauzalitate? Dacă da, e o eroare amplificată de erorile făcute în ultimele luni de AstraZeneca. 

Suspendarea vaccinului întârzie imunizarea colectivă

Aparent, răbdarea europenilor cu AstraZeneca s-a încheiat aici. Desele încurcături și modificări făcute de companie au scăzut încrederea în acest vaccin, iar mulți politicieni s-au întrebat dacă e cazul să riște încrederea față de întreaga vaccinare pentru o companie care nici măcar nu livrează dozele la timp. 

Pe parcursul a câteva zile, între 12 și 15 martie, o serie întreagă de state europene, precum Danemarca, Germania, Franța, Spania, Irlanda, au suspendat pentru o perioadă,„Major European nations suspend use of AstraZeneca vaccine”, apnews.com în general, de două săptămâni, folosirea vaccinului. Și alte țări au luat aceeași decizie, precum Indonezia, Congo sau Thailanda, însă cea din urmă a revenit destul de repede asupra hotărârii.

România nu s-a aliniat acestor state, păstrând doar suspendarea inițială a unui singur lot, însă toate discuțiile au determinat destui români să renunțe la vaccinarea cu AstraZeneca,„Aproape 33.000 de români au renunțat la vaccinarea cu AstraZeneca, dar numărul celor care se programează e mult mai mare”, spotmedia.ro probabil în așteptarea unui alt vaccin. Locuri ocupate prompt de alții, mai speriați de riscul COVID-19 decât de discuțiile despre tromboze.

Problema ar putea fi lămurită de întâlnirea de urgență a EMA, așteptată pentru joi, 18 martie,„EMA’s safety committee continues investigation of COVID-19 Vaccine AstraZeneca and thromboembolic events”, ema.europa.eu care va analiza lucrurile aflate despre aceste incidente. Din conferința de presă ținută marți, 16 martie, am aflat doar că numărul cazurilor investigate e un pic mai mare, 30, însă că în testele inițiale acestea au apărut atât la cei vaccinați, cât și la cei care au primit un placebo, întărind astfel ipoteza coincidenței. Directoarea executivă a agenției, Emer Cooke, și-a exprimat încrederea deplină în vaccin.„Watch: EMA ‘firmly convinced’ benefits of AstraZeneca vaccine higher than risks”, euronews.com 

Echilibrul dintre dorința de a încheia pandemia cât mai repede și a păstra încrederea populației în vaccinare e unul delicat și cu siguranță numeroasele greșeli de comunicare făcute de AstraZeneca n-au ajutat, dar nici graba unor țări de a suspenda vaccinarea. 

Pentru acest vaccin, următoarele zile și săptămâni sunt decisive. Întârzierile, indiferent dacă sunt cauzate de suspendări sau de incapacitatea firmei de a livra suficiente doze, se calculează în mai multe internări și decese din cauza COVID-19, mai ales că ne aflăm în plin al treilea val.


UPDATE, 18 martie: Concluzia întâlnirii de urgență a EMA„COVID-19 Vaccine AstraZeneca: benefits still outweigh the risks despite possible link to rare blood clots with low blood platelets ”, ema.europa.eu este că beneficiile vaccinului sunt mult mai mari decât riscurile, că vaccinul nu e asociat cu o creștere a riscului formării unor cheaguri de sânge (care apar și în cazul bolii), că nu există vreo dovadă că vreun lot de vaccinuri ar avea probleme. 

Însă comisia spune că ar putea exista o asociere între vaccin și cheaguri sanguine care apar în cazuri de trombocitopenie (un nivel foarte scăzut al trombocitelor din sânge), inclusiv cazuri rare de cheaguri în vasele prin care sângele părăsește creierul, așa numita tromboză a sinusurilor și a venelor cerebrale (CSVT). Au fost semnalate 7 cazuri de tromboze multiple și 18 de cazuri de CSVT la 20 de milioane de vaccinări, fără a se găsi o legătură cauzală cu vaccinul – însă investigațiile continuă –, majoritatea la femei sub 55 de ani. 

Posibilitate apariției unor astfel de afecțiuni, în perioada de 14 zile de la vaccinare, a fost estimată la un caz, respectiv 1,35 cazuri la numărul celor vaccinați,  ceea ce a determinat agenția să modifice informațiile despre acest risc în prospectul vaccinului, nu înainte de a menționa că posibilitatea apariției unor probleme este minimă. 

Mai multe state europene au anunțat că vor relua vaccinarea cu AstraZeneca.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #75: 1.187 de decese neraportate, descoperite în România

De
În ultimele două săptămâni, totalul deceselor provocate de COVID-19 a crescut cu peste 1.000, după redescoperirea unor cazuri care nu ajunseseră în statistici
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #74: Variantele virusului au fost redenumite cu litere grecești

De
OMS a introdus un sistem de denumire mai simplu și mai etic pentru noile tulpini SARS-CoV-2. Din această lună, și copiii între 12 și 15 ani se pot vaccina în România cu serul Pfizer. 
TEHNOLOGIE|TIPPING POINT

Cursa globală pentru reglementarea AI

De
Tehnologiile emergente avansează rapid, așa că este nevoie de reguli pentru acestea. Uniunea Europeană propune primul cadru legal din istorie pentru inteligența artificială. Cum este abordată reglementarea AI la nivel global?  
CORONAVIRUS|OVERVIEW

Accident de laborator? De ce se discută iar despre originea coronavirusului?

De
Un ordin recent al președintelui SUA pare a redeschide discuția despre un posibil accident de laborator în Wuhan, care ar fi pornit pandemia. În realitate, discuția n-a fost închisă vreodată.