Cum ar putea funcționa și ce probleme ar putea ridica pașaportul de vaccinare45 min read
Cea mai discutată metodă de a grăbi ieșirea din pandemie poate relansa turismul, dar riscă să producă și discriminare
Văzută ca o posibilă soluție pentru ieșirea graduală din pandemie, pașaportul de vaccinare – un document care ar atesta calitatea de vaccinat a posesorului, făcându-l eligibil pentru exceptarea de la unele restricții de sănătate publică – a stârnit, în special în Uniunea Europeană, dezbateri complexe, care devin tot mai aprinse pe măsură ce avansează campaniile de vaccinare.
Subiectul și-a făcut loc pe agenda publică după ce primele vaccinuri anti-COVID au fost autorizate mult mai rapid decât se preconiza. Problemele de producție și logistice asociate vaccinurilor mRNA sugerau deja că vaccinarea unei cantități suficiente a populației va fi un proces îndelungat – situație care n-a fost ameliorată nici de aprobarea unor vaccinuri mai ușor de stocat și transportat.
Așa am ajuns în situația în care există în România unele persoane vaccinate chiar și de trei luni, care se văd însă nevoite să respecte în continuare aceleași restricții precum restul populației. Iar anumite domenii, în special HoReCa și industria de entertainment, se confruntă cu probleme financiare destul de grave, după mai bine de un an în care au putut funcționa, în cel mai bun caz, la capacitate foarte redusă.
Pare, atunci, destul de logic că soluția ar fi să lași persoanele deja vaccinate, care au un risc mult mai scăzut de infectare și minim de a dezvolta forme grave ale bolii, să revină la o viață economică și socială normală. În realitate, discuția este mult mai complexă, și nu doar pentru că orice astfel de propunere va fi respinsă extrem de vehement de către grupurile de anti-vaciniști și coronasceptici.
Ce propuneri de pașaport de vaccinare există?
Ideea unui certificat de vaccinare la nivelul Uniunii Europene se discută De exemplu, în următoarea interpelare a doi europarlamentari italieni, datată pe 15 ianuarie: europa.eu De atunci, au tot existat relatări în presă despre state care ar insista pentru adoptarea unei astfel de soluții în discuțiile de la Bruxelles, în special din rândul celor „Coronavirus: EU urged to adopt ‘vaccine passports’”, bbc.com dar și despre unele care ar fi mai puțin entuziasmate din cauza problemelor de legislație și etică.
În cele din urmă, Comisia Europeană a prezentat pe 17 martie „Questions and Answers – Digital Green Certificate”, europa.eu dar care ia în calcul nu doar date despre vaccinare, ci și teste și cazurile de COVID rezolvate. Între timp, în afara Europei, unele state, precum Israelul, deja au implementat măsuri similare.
Ce vrea să facă UE?
Propunerea UE vine sub forma unui „certificat verde digital”, care va atesta faptul că o persoană a fost vaccinată împotriva COVID-19, testată negativ sau recuperată în urma îmbolnăvirii. Acesta ar urma să fie disponibil tuturor cetățenilor europeni, atât în format digital, dar și pe hârtie, dar nu va fi obligatoriu. Varianta digitală va fi compatibilă cu un dispozitiv mobil, iar ambele se vor baza pe coduri QR cu semnături digitale, pentru a proteja certificatele împotriva falsificării.
Practic, fiecare unitate emitentă (spital, centru de testare, direcție de sănătate publică etc.) va avea o semnătură digitală proprie, stocată în baze de date la nivel național, care va trebui accesată pentru verificarea documentului. Comisia Europeană s-a angajat să realizeze un portal online, pentru ca certificatele emise în oricare stat membru să poată fi validate în întreaga Uniunea Europeană, dar statele vor fi cele care vor gestiona exclusiv datele de pe propriile teritorii.
Totuși, Comisia insistă că documentul nu va funcționa ca un „pașaport”, așa cum este în general prezentat conceptul, deoarece nu va fi folosit pentru a condiționa libertatea de mișcare pentru niciun cetățean european. În schimb, ar putea ajuta la evitarea unor restricții pentru cei vaccinați, precum carantina obligatorie la intrarea într-un stat membru, însă aceste detalii ar urma să fie decise de fiecare stat în parte.
Testele rapide în aeroport ar putea fi înlocuite de prezentarea certificatului digital. NurPhotos via Getty Images
Emiterea și autentificarea certificatelor ar trebui să înceapă din această vară, iar UE a anunțat lucrează cu OMS pentru ca certificatele să poată fi recunoscute și în alte părți ale lumii.
Pentru a fi aprobată, propunerea trebuie să treacă mai întâi prin Parlamentul European și, în cazul unui vot pozitiv, să fie ratificată ulterior de către Consiliul Europeană.
Dacă propunerea UE se aplică în general pentru turism și mobilitatea populației la nivel comunitar, alte state membre își planifică deja soluții interne, cu posibile utilizări mai specifice. Danemarca este în stadiul cel mai avansat cu un proiect de pașaport digital, „Denmark developing digital COVID-19 ‘vaccine passport’”, reuters.com pentru care a pornit deja licitații și despre care oficialii au sugerat că poate fi folosit „Why Denmark’s “corona passport” is more of a promise than a plan”, technologyreview.com
Ungaria „COVID-19 certificates to come to Hungary in mid-February”, euractiv.com și ea planuri pentru un certificat, de data asta unul fizic, de plastic, care să fie oferit cetățenilor vaccinați, în timp Estonia va oferi certificate tot sub forma unor coduri QR. Între timp, Grecia a semnat un acord cu Israel și negociază „Greece is working on agreements with ten countries on vaccine passports”, euronews.com pentru acorduri bilaterale, care să permită accesul turiștilor vaccinați sau celor care fac dovada unui test negativ în sezonul estival, extrem de important pentru această țară.
Israel, primii din blocstarturi și la pașapoarte de vaccinare
Dacă tot a ținut capul de afiș cu campania de vaccinare eficientă, Israelul a decis să devină și loc de testare pentru un pașaport de vaccinare. La sfârșitul lui februarie, cu jumătate din populație vaccinată cu cel puțin o doză, guvernul de la Tel Aviv a lansat „Green pass: how are Covid vaccine passports working for Israel?”, theguardian.com Green Pass, care arată dacă utilizatorul a fost vaccinat sau s-a recuperat în urma unei infecții precedente cu SARS-CoV-2.
Spre deosebire de abordarea UE, care încearcă tot posibilul ca să nu pară că favorizează ridicarea restricțiilor doar pentru persoanele vaccinate, Israelul a implementat direct ideea, în tandem cu ridicarea unor restricții și pentru populația nevaccinată.
Mall-urile și muzeele au fost deschise pentru toată lumea, dar cei care au „green pass”-ul au acces exclusiv la săli de sport, hoteluri, teatre, concerte sau restaurante și baruri indoor. Acestea din urmă pot fi deschise la 75% din capacitate, în continuare cu unele măsuri de siguranță, precum „As infections drop, virus czar expects Green Pass to be extended beyond 6 months”, timesofisrael.com
Deocamdată, această redeschidere Conform datelor de pe gov.il care s-a aflat într-o scădere constantă în urma unui vârf de peste 10.000 de cazuri pe 20 ianuarie, ajungând la o medie de sub 1.000 de cazuri pe zi în ultima săptămână din martie.
Chiar dacă semnele par încurajatoare, ar fi prematur ca acest model să fie declarat un succes. Măsuri graduale de redeschidere sunt implementate în fiecare săptămână. Rămâne de văzut ce efect vor avea în continuare asupra numărului de cazuri.
Altfel, există numeroase alte discuții pe seama aplicării unui astfel de certificat în UE și România, de la potențialul de a provoca noi focare la problemele sociale pe care le-a putea crea.
Așa arată aplicația Green Pass folosită în Israel. DPA Picture Alliance via Getty Images
În ce fel ar putea afecta pașapoartele de vaccinare călătoriile?
Libertatea circulației pentru cetățenii europeni este un subiect sensibil pentru UE, mai ales pentru că ea a cam fost suspendată unilateral de majoritatea statelor membre Printre alții, ONG-urile Civil Liberties Union for Europe și Greenpeace, care monitorizează situația drepturilor omului inclusiv în UE, au publicat un raport ce critică modul în care unele state au decis să suspende anumite drepturi europene, cloudfront.net (PDF) Din acest motiv, blocul comunitar încearcă pe cât posibil să prezinte noul certificat digital drept un document care poate facilita mișcarea populației fără să creeze discriminare.
În realitate, având în vedere că statele vor fi cele care decid utilitatea documentului, ar putea apărea situații în care va fi folosit pentru condiționarea circulației. Chiar și în prezent, în cadrul valului al treilea, mai multe state și-au închis granițele către alte state membre sau au restricționat circulația aeriană din alte părți ale uniunii, „European travel restrictions: Nonessential travel curbed”, dw.com Acțiunilear putea duce la infrigement-uri din partea organelor europene, dar Comisia s-a limitat, deocamdată, „Six EU countries warned over border restrictions”, euractiv.com
Cel mai comun exemplu de utilizare a certificatului propus de UE va fi, probabil, cel în care persoanele vaccinate vor putea intra fără carantină într-un stat sau regiune care a adoptat această măsură pentru persoanele care vin dintr-o anumită țară. Dar n-ar fi exclus să vedem situații în care un stat ce își închide o graniță terestră, permițând doar accesul cetățenilor sau persoanelor rezidente, va face excepții pentru cetățeni europeni vaccinați.
Cursele aeriene vor fi și ele afectate. Pentru moment, state precum Germania cer un test negativ la îmbarcarea în toate zborurile care aterizează pe teritoriul său, inclusiv pentru pasagerii aflați în tranzit. Este de așteptat ca dovada efectuării unui vaccin și, posibil, cea a recuperării în urma unei infecții să anuleze nevoia testelor înainte de fiecare cursă.
Există, însă, deja „Europe Is Considering COVID-19 Vaccine Passports. Should the Rest of the World Catch Up?”, time.com de integrare a unor soluții digitale proprii pentru verificarea statutului călătorilor. Jet Blue, Lufthansa și United Airlines au anunțat că vor folosi CommonPass, o aplicație creată de o organizație non-profit internațională care prezintă dovezi digitale ale testelor negative. O aplicație similară este în prezent dezvoltată și de Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA). Cât despre obligativitatea vaccinării pentru a te putea îmbarca în zboruri, compania aeriană națională din Australia a fost prima care anunțat că va aplica această măsură pe viitor, dar în Europa încă nu s-a pus problema.
În ceea ce privește în mod special turismul, lucrurile par și mai puțin uniforme. Grecia, unul dintre statele care insistă cât mai mult pentru o soluție la nivel european, „Greece to welcome vaccinated and COVID-negative tourists from May”, reuters.com că va primi atât persoane vaccinate, cât și cele care au un test negativ în sezonul estival, care începe în mai. Italia, în schimb, tocmai a anunțat că va impune „Italy announces five-day Covid-19 quarantine for EU arrivals over Easter”, france24.com – tipul de măsură de la care ar putea fi exceptați cei care pot face dovada vaccinului printr-un document pan-european.
Chiar și dacă n-ar fi vorba de carantină în statul de vacanță vizat, există problema carantinei la revenirea în țară. Cea mai recentă listă a statelor din care un turist român ar trebui să intre în Poate fi accesată pe cnscbt.ro include destinații turistice populare precum Cipru, Italia sau Franța, durata de două săptămâni a izolării obligatorii făcând aproape imposibilă planificarea unei vacanțe în aceste destinații în marja zilelor de concediu acordate anual.
Oricât de dornică ar fi UE să promoveze principiul non-discriminării în circulația persoanelor sau unele state să primească cât mai mulți turiști cu putință, pare destul de clar că vor exista mai multe porți deschise celor vaccinați, în special în zona turismului și mai ales în cazul unor noi valuri de infecții (sau al perpetuării celui actual).
Pașaport de vaccinare pentru munca în străinătate?
Un subiect aparte este migrația economică internă din UE. Chiar și în timpul primului val, când mai toate statele își închideau granițele și luau măsuri drastice de carantină, s-au găsit soluții pentru tranzitul migranților care lucrau în domenii-cheie, precum agricultura sau domeniul medical, de obicei sub forma coridoarelor aeriene și a unor curse charter special. Așa că este puțin probabil ca muncitorii din astfel de domenii, mai ales cei sezonieri, să fie condiționați de administrarea vaccinului.
În schimb, în funcție de modul în care fiecare stat se va raporta la certificatul digital, persoanele vaccinate care vor să emigreze pentru a munci în domenii ne-esențiale ar putea avea unele avantaje. Dacă nu oficial, măcar în ochii unui potențial angajator, care probabil că va lua în considerare faptul că ar putea fi exceptat de la viitoare restricții de circulație. Existența unui document precum certificatul digital ar face procesul de verificare a statutului vaccinării să fie unul simplu și relativ sigur, și ar putea tenta angajatorii să considere vaccinul un „plus” la CV.
DPA Picture Alliance via Getty Images
Ce probleme ar putea avea un certificat de vaccinare?
Implementarea unor astfel de certificate are de înfruntat, însă, dificultăți majore. În primul rând pe partea medicală, unde trebuie să fie transpusă în termeni practici și clari o situație epidemiologică care evoluează de la zi la zi, pe care nici experții nu o înțeleg încă pe deplin. În același timp, în funcție de modul în care un astfel de document ar fi aplicat, există și riscuri crescute de a crea situații de discriminare și tensiuni sociale.
Evoluția virusului ar putea crea probleme
Chiar dacă devine tot mai clar că vaccinurile aprobate până în momentul de față sunt eficiente în prevenirea infecțiilor, această concluzie poate fi pusă sub semnul întrebării de evoluția virusului, precum în cazul apariției tulpinei sud-africane, împotriva căreia cam toate vaccinurile au o eficiență ceva mai scăzută. Există deja discuții în rândul producătorilor despre refacerea unora dintre vaccinuri sau „A third Pfizer dose? The Covid-19 vaccine maker is studying booster shots.”, nbcnews.com Și chiar dacă, deocamdată, nu am avut de-a face cu o variantă care să invalideze total vaccinurile produse până în prezent, astfel de mutații nu sunt imposibile de dobândit.
CITEȘTE ȘI: E484K: mutația care îngrijorează oamenii de știință
Pe de altă parte, va fi imposibil de stabilit durata imunității pe care o conferă vaccinurile până când nu va trece o perioadă suficientă de timp pentru a putea studia ratele de îmbolnăvire în rândul celor vaccinați, precum și dacă acestea cresc după o anumită bornă de timp.
Există vești mai bune în privința riscului ca o persoană vaccinată să transmită virusul. Pe baza unui studiu efectuat pe personal medical vaccinat, Centrul pentru Combaterea și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite „CDC Real-World Study Confirms Protective Benefits of mRNA COVID-19 Vaccines”, cdc.gov (PDF) că vaccinurile de la Pfizer și Moderna sunt extrem de eficiente în prevenirea transmiterii virusului și infecțiilor asimptomatice – aspecte care nu au fost urmărite pe perioada testelor clinice. Un alt studiu, publicat în variantă pre-print, a ajuns la „Single Dose Administration, And The Influence Of The Timing Of The Booster Dose On Immunogenicity and Efficacy Of ChAdOx1 nCoV-19 (AZD1222) Vaccine”, ssrn.com
E un tablou complex, care pare să sugereze că, într-adevăr, cei vaccinați nu numai că sunt mult mai bine protejați de SARS-CoV-2, dar reprezintă și un risc mai mic pentru cei din jur. Există, totuși, și riscuri ale unei relaxări premature. La fel cum varianta inițială a virusului s-a răspândit silențios la început, am putea avea parte de noi valuri de infectări cauzate din activitățile sociale reluate de către posesorii unui astfel de certificat.
Și aici vorbim doar de cazul în care vaccinul ar fi condiția minimă pentru călătorie sau exceptarea de la unele restricții. Riscul de noi focare crește cu includerea persoanelor care au fost infectate în trecut sau cele care fac dovada unui test negativ: imunitatea dobândită natural „COVID-19 Vaccine Fact Vs. Fiction: An Expert Weighs in on Common Fears”, ucsf.edu În ceea ce privește testele, pe lângă faptul că pot oferi și rezultate fals-negative, acesta nu oferă nicio garanție că individul respectiv nu se va infecta între momentul efectuării testului și cel al călătoriei și, ulterior, să răspândească virusul.
Standardele diferite de aprobare a vaccinurilor pot crea probleme
Planul CE pentru pașaportul verde este gândit să fie cât mai ușor de adaptat și cât mai non-discriminatoriu, însă are un reper fix: sunt luate în considerare doar vaccinurile care au primit autorizație pentru utilizare în blocul comunitar.
Deocamdată, asta nu prezintă vreo problemă pentru România, pentru că toate vaccinurile folosite în țara noastră au primit această autorizare. Dar este deja „No trace: Hungary deletes vaccine origin from jab certificate”, euractiv.com stat care a importat pe cont propriu vaccinuri din China și Rusia, încă neautorizate la nivel european. Și alte state din UE au semnalat intenția de a cumpăra vaccinul produs la Institutul Gamaleya. Cetățenii care au primit aceste vaccinuri ar putea să rămân fără pașaport verde, deși sunt vaccinați.
Anti-vaxerii vor încerca să blocheze procesul – și probabil vor reuși
Ideea pașapoartelor de vaccinare este una de coșmar pentru comunitățile anti-vacciniste, care militează de ani buni împotriva obligativității vaccinării sau a restricționării oricărui drept constituțional de efectuarea unui vaccin. Cel mai probabil, astfel de entități vor ataca în instanță orice inițiativă de acest fel, indiferent de cât de restrictivă sau inclusivă este ea de fapt.
Problema este că nu există o bază legală solidă care să-i contrazică. Legea vaccinării, care ar putea crea un astfel de cadru, zace în Parlament de mai bine de trei ani de la adoptarea de către Senat. Chiar și dacă ar fi promulgată în timp util, a fost umplută cu amendamente care fac textul ambiguu și „Cât de obligatorie este de fapt vaccinarea în proiectul legii vaccinării, care zace de 3 ani și jumătate în Parlament? Cum a inflamat spiritele un document al Ministerului Finanțelor”, hotnews.ro
N-ar fi exclus, astfel, ca o inițiativă care ridică restricții pentru persoane vaccinate să pice în instanță sau fie declarată neconstituțională, pe modelul „CCR declară neconstituționale amenzile pentru încălcarea stării de urgență. Amenzile se pot șterge doar după o decizie a instanței”, europalibera.org
DPA Picture Alliance via Getty Images
Cum verifici respectarea normelor?
În cazul în care UE reușește să creeze infrastructura necesară pentru ca certificatele emise în fiecare stat să fie verificate pe întreg teritoriul, probabil că nu vor exista probleme mari în folosirea documentului la puncte de frontieră sau îmbarcarea în avion.
Dar, dacă va fi urmat modelul israelian și un astfel de document va deveni condiție de acces pentru activități uzuale, cel mai dificil aspect practic ar fi clarificarea faptului că businessurile chiar respectă normele legate de pașaport și permit accesul doar celor care ar avea dreptul să le frecventeze.
Pe lângă sincopele pe care autoritățile române le-au tot avut cu aplicarea măsurilor din ultimul an, este practic imposibil să fie verificate chiar și o proporție statistic semnificativă a localurilor, astfel încât să se poată determina cu certitudine că numărul persoanelor care fac aceste activități fără certificate (sau cu unele false) este unul redus.
În caz contrar, s-ar crea un pericol major de noi focare, redus momentan doar de faptul că mai toate afacerile indoor sunt închise.
Dreptul la intimitate și problema unui app universal
Deși se vorbește despre un acces cât mai facil la un astfel de document pentru toată lumea, se vede clar că există o înclinare către partea tech a soluției – chiar și propunerea CE are „digital” încorporat în nume, deși va exista și o variantă pe hârtie. Asta vine la pachet cu toată gloata de dileme asociate oricărei soluții digitale moderne: cum protejezi datele utilizatorilor de infracțiuni cibernetice, ce date sunt considerate personale, la ce date personale ar trebui să aibă acces o instituție publică ș.a.m.d.
Avem deja câteva exemple despre cum ar putea funcționa, tehnic, o astfel de aplicație în UE. Green Pass-ul din Israel se bazează pe o aplicație de mobil care poate afișa dovada că o persoană este vaccinată sau recuperată în urma unei infecții, sub formă de cod QR. Doar că cercetători și activiști de privacy locali au ridicat deja „Israel’s “green pass” is an early vision of how we leave lockdown”, technologyreview.com arată informații personale care nu au relevanță pentru cei care verifică, precum data la care o persoană s-a vaccinat sau recuperat, este closed-source, deci nu poate fi verificată de către experți independenți, și folosește o metodă de criptare a datelor învechită și vulnerabilă la breșe de securitate.
Common Pass este și ea în proces de a fi reprofilată pentru vaccinare. Funcționează prin stocarea locală a datelor medicale personale, aplicația verificând dacă ele provin de la o sursă oficială și dacă ele satisfac cerințele de intrare într-un anumit stat. Doar că nu există vreo garanție a faptului că datele sunt stocate doar local pentru că, la fel ca în cazul aplicației din Israel, „ Vaccination passport apps could help society reopen – first they have to be secure, private and trusted”, theconversation.com
Rămâne de văzut cum va funcționa certificatul digital creat de UE, dar anunțul de pe 17 martie tinde să arate o abordare cu cât mai puține date incluse. Faptul că modelul este unul decentralizat, iar soluțiile pentru strângerea datelor rămân la autoritățile medicale din fiecare stat, ar putea crea probleme în practică. De exemplu, anul trecut am scris despre adoptarea unui framework pan-european pentru dezvoltarea unor aplicații de contact tracing în toate statele membre. Ceea ce nu doar că nu s-a concretizat în România, dar nu a existat nici măcar o comunicare publică despre vreo astfel de inițiativă.
Coșmarul etic
Indiferent de modul de abordare, este extrem de dificil să stabilești ce este etic sau nu în folosirea unui pașaport de vaccinare.
Este destul de cert că o parte deloc nesemnificativă a populației va alege să nu se vaccineze. Pe lângă aceasta, va exista și o categorie mai mică de persoane care nu vor putea să se vaccineze, cel puțin temporar, precum copiii și gravidele, dar și cei care au alergii sau varii contraindicații la vaccinuri.
Aici intervine portița sugerată de UE, în care există și varianta unui test sau a dovezii unei îmbolnăviri anterioare, folosită în mod practic și în Israel. Soluție care aduce propriile probleme; în primul rând, plătirea unor teste repetate reprezintă un prag financiar deloc neglijabil. Iar folosirea fostelor infecții pe post de opțiune readuce înapoi o problemă discutată și în cazul certificatelor de imunitate – și anume faptul că unele persoane ar putea încerca „The Covid-19 passport and the risk of voluntary infection”, sciences-po.fr
Mai mult, astfel de soluții ar putea periclita direct sănătatea altor persoane, inclusiv a celor vaccinate, și chiar eficiența întregului proces de imunizare, dacă cei neimunizați ar ajunge să răspândească eventuale tulpini rezistente la vaccinurile actuale.
Practic, e imposibil ca statele să nu își împartă cetățenii în categorii – vaccinați/nevaccinați, testați/netestați, recuperați/neinfectați – din care unele, vrând-nevrând, vor fi favorizate, iar celelalte, în cele mai multe cazuri deja categorii vulnerabile, vor deveni și mai marginalizate decât erau. Un cadru numai potrivit pentru creșterea discriminării, deja omniprezentă în pandemie chiar și față de cei care s-au îmbolnăvit sau „Discriminarea la locul de muncă a persoanelor care au avut COVID-19.”, hotnews.ro
O discuție interminabilă
Ar mai fi multe probleme conexe pe care le ridică un pașaport de vaccinare: faptul că riscă să adâncească digital divide-ul, că avantajează cetățenii din țări bogate (care s-ar putea bucura de mai multe drepturi în vacanțe decât nativii mai săraci și nevaccinați),dar și că neimplementarea lui ar putea dăuna psihic indivizilor vaccinați, care trăiesc în continuare aceeași realitate a restricțiilor și distanțării sociale, deși li s-a promis că vaccinul va aduce sfârșitul pandemiei.
Ceea ce arată că implementarea unui astfel de pașaport e o problemă mult mai complexă decât ar părea la prima vedere, mai ales pentru că nu prea există soluții alternative, cel puțin din punct de vedere economic. Instituțiile și decidenții politici au, astfel, misiunea ingrată de a o implementa fără să pericliteze situația epidemiologică și fără să creeze și mai multe tensiuni sociale.
