Getty Images

Nu ești cal, n-ai paraziți? Nu-ți trebuie ivermectină27 min read

De Mihai Ghiduc 14.09.2021, ultima actualizare: 18.09.2021

„Tratamentul-minune” al acestui sezon este un antiparazitar pentru care nu există dovezi serioase că ar funcționa împotriva coronavirusului.

Primele știri despre posibilitatea ca ivermectina să fie un tratament împotriva COVID-19 au apărut destul de rapid după începerea pandemiei. Era o perioadă în care cercetătorii căutau medicamente deja aprobate pentru alte afecțiuni care să poată fi, cumva, reconvertite pentru a lupta împotriva noii boli. Iar ivermectina este, într-un fel, un asemenea medicament.

Pe 3 aprilie 2020, scriam în Coronavirus Science Report despre un studiu australian care spunea că ivermectina inhibă replicarea virusului SARS-CoV-2 in vitro, adică în teste de laborator. Același studiu spunea însă că acest lucru s-a întâmplat și cu alți viruși, însă rezultatele n-au putut fi replicate când s-a trecut la testele pe animale. De ce se întâmplă asta? Nu e foarte clar, organismele sunt lucruri complexe și nu e neapărat obligatoriu ca o substanță să funcționeze la fel într-un mediu mai complex decât o eprubetă.

Cert este că știrile despre acest studiu scoteau în față faptul că ivermectina este un medicament aprobat pentru utilizare în SUA, de FDA,„The FDA-approved Drug Ivermectin inhibits the replication of SARS-CoV-2 in vitro”, sciencedirect.com ceea ce era un semn clar că, pe de o parte, se vor mai face studii, pe de alta, unii vor încerca să o ia pe scurtătură și îl vor folosi doar pe baza acelor dovezi extrem de subțiri. 

Aproape imediat a apărut și un studiu care spunea că s-a dovedit eficientă în tratarea COVID-19, pe baza unor date obținute din spitale. Datele, furnizate de o firmă numită Surgisfere, s-au dovedit însă a avea o proveniență dubioasă, iar studiul a dispărut rapid,„High-profile coronavirus retractions raise concerns about data oversight”, nature.com nu înainte de a deveni însă știre. 

CITEȘTE ȘI: De ce a retras The Lancet un studiu despre hidroxiclorochină?

Pe lângă studiul despre ivermectină, datele Surgisfere fuseseră utilizate și în două studii ce scoteau eficientă hidroxiclorochina, medicamentul-minune folosit inițial în tratarea malariei, pe care s-a concentrat atenția publică la începutul pandemiei și care a ținut, o vreme, în umbră ivermectina. În momentul în care specialiștii au început să atragă atenția asupra faptului că datele sunt neverificabile, a dispărut și studiul despre ivermectină.

CITEȘTE ȘI: Hidroxiclorochina, soluția simplă, ieftină și mult prea minunată la COVID-19

Un prieten, medic veterinar, mi-a spus în acea perioadă că se așteaptă ca farmaciile veterinare să fie luate cu asalt de eventualii adepți ai unor tratamente minune, pentru că substanța este folosită pentru tratarea animalelor de paraziți. Lumea era însă ocupată cu hidroxiclorochina, așa că, în ciuda faptului că în unele țări sud-americane (ca Peru și Bolivia) ivermectina fusese adoptată, chiar oficial,„Latin America’s embrace of unproven COVID treatment hinders drug trials”, nature.com încă din mai 2020, goana pentru golirea farmaciilor s-a amânat pentru finalul valului al II-lea.În ianuarie 2021 Digi24 remarca fenomenul: „Românii au golit farmaciile de Ivermectină. Apelul veterinarilor: Să ne lase medicamentele în pace, să tratăm cățeii, vițeii, caprele”,  digi24.ro

În România, nu există un medicament cu ivermectină aprobat pentru uz uman, conform Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România. „Informare referitoare la administrarea ivermectinei ca profilaxie și tratament în Covid-19”, anm.ro Aceasta se administrează doar sub formă de unguent, pentru tratarea acneei rozacee.

Ivermectina e sigură, dar nu oricând

În 2015, William C. Campbell și Satoshi Ōmura câștigau premiul Nobel De fapt, îl împărțeau cu chinezoaica Tu Youyou, care descoperise artemisinina, un medicament ce tratează malaria, într-o plantă folosită în medicina tradițională chineză.Oarecum ironic, și artemisinina a fost propusă ca tratament anti-COVID-19 și e folosită de China ca dovadă că diversele cocktailuri de plante din medicina tradițională chineză ar avea efect. pentru descoperirea, în 1975, unui nou medicament, Avermectin,„The 2015 Nobel Prize in Physiology or Medicine”,  nobelprize.org folosit în tratarea infecțiilor produse de viermii intestinali, precum oncocercoză (sau cecitatea râurilor) și filarioză limfatică (sau elefantiazis). 

Oncoceroza e o boală tropicală ce afectează 15,5 milioane de oameni, provocată de un vierme transmis de insecte, și care poate duce la orbire, iar ivermectina, administrată la șase luni sau un an, omoară larvele acelor viermi (dar nu și adulții). În cazul elefantiazisului, boala tropicală în care viermi paraziți duc la umflarea nenaturală a membrelor (mâini sau picioare) ce afecta aproape 40 de milioane de persoane în 2015, ivermectina era folosită (opțional) ca parte a tratamentului, alături de albendazol.

Evident, pentru a folosi ivermectina în aceste boli (și, în general, în boli ce implică paraziți) s-au făcut destule teste clinice de siguranță și eficiență în cei 45 de ani trecuți de la descoperirea ei. Însă trebuie remarcat faptul că aceste teste luau în calcul administrarea medicamentului o dată la o perioadă lungă de timp, nu utilizarea sa de mai multe ori, chiar zilnic, pe parcursul a una sau două săptămâni.

O metaanaliză a studiilor despre siguranța ivermectinei publicată în Journal of Antimicrobial ChemotherapySafety of high-dose ivermectin: a systematic review and meta-analysis”,  academic.oup.com în ianuarie 2020, deci înainte de izbucnirea pandemiei, spunea că medicamentul e sigur dacă nu e folosit frecvent, în doze de până în 200 μg/kg. Pentru folosirea unor doze mai mari, autorii nu au putut face o recomandare pe baza datelor disponibile.

Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) avertizează„Why You Should Not Use Ivermectin to Treat or Prevent COVID-19”, fda.gov că ivermectina interacționează cu medicamentele anticoagulante, că în doze mari poate duce la efecte secundare adverse și că medicamentele pentru animale sunt diferite de cele umane. 

Nu există dovezi concludente că ar funcționa anti-COVID-19

Fiind adoptată deja de unele țări și după studiul australian care a atras atenția asupra medicamentului, era inevitabil ca ivermectina să fie luată în vizor de diverși cercetători și medici din jurul lumii. Din păcate însă, nu toate de calitate.

De exemplu, un pre-print, adică o lucrare care n-a fost încă validată independent prin procesul de peer review, publicat în noiembrie 2020 pe Research Square de o echipă de cercetători egipteni de la Universitatea Benha condusă de Dr. Ahmed Elgazzar, a fost retras în această vară, după ce au apărut acuzații de plagiat și demanipulare a datelor. „Efficacy and Safety of Ivermectin for Treatment and prophylaxis of COVID-19 Pandemic”, researchsquare.com 

Cochrane, una dintre organizațiile specializate în realizarea de analize sistematice ale studiilor publicate despre un anumit tratament, a ajuns la concluzia că (încă) nu există dovezi științifice care să susțină utilizarea ivermectinei ca tratament anti-COVID-19.„Ivermectin for preventing and treating COVID‐19”, cochranelibrary.com 

Numărul studiilor despre ivermectină analizate de Cochrane e de 41 (și alte 49 nu și-au publicat rezultatele sau n-au fost clasificate), însă majoritatea sunt, pe scurt, proaste. De exemplu, 14 studii nu compară ivermectina cu un placebo, un tratament standard sau alt tratament. De fapt, niciun studiu nu compara substanța cu un medicament dovedit eficient. Doar nouă studii sunt dublu orb și au folosit un placebo. 

Ivermectina a fost analizată fie ca tratament pentru cazuri moderate în spital, fie ca tratament pentru acasă, fie ca tratament preventiv (în doar un studiu), în doze variabile, și pe un număr mic de pacienți. Pe scurt, o ciorbă cu multe studii făcute pe genunchi, care nu reușesc să ajungă la o concluzie.

Anul acesta, rezultatele unui alt studiu despre ivermectină folosit ca argument de adepții acesteia au fost puse sub semnul întrebării.„Ivermectin COVID Study Questioned Over Data Concerns”,  buzzfeednews.com Studiul medicului argentinian Hector Carvallo a fost citat des, însă întrebările au apărut după ce acesta a refuzat să facă publice datele pe care se bazează – inclusiv colaboratorii apropiați nu le-au primit –, cifrele erau inconsistente, iar unul dintre spitalele citate în studiu a spus că n-a participat vreodată. 

Un răspuns mai clar ar putea veni, cel mai probabil spre finalul toamnei, de la Universitatea Oxford care a inclus, în iunie 2021, ivermectina pe lista tratamentelor pe care le investighează în cadrul programului PRINCIPLE.„Ivermectin to be investigated in adults aged 18+ as a possible treatment for COVID-19 in the PRINCIPLE trial”, principletrial.org Programul a investigat sau investighează șapte substanțe și a găsit eficientă budesonida (sub formă de inhalator),„Results — PRINCIPLE Trial”,  principletrial.org dar nu și azitromicina sau doxiciclina.

Un alt studiu major, TOGETHER, făcut de universitatea canadiană McMaster, pare să-l fi găsit deja. Rezultatele preliminare nu arată deloc bine pentru ivermectină.„McMaster TOGETHER Trial: Ivermectin a No Show While Fluvoxamine Shows Some Promise”, trialsitenews.com Rămâne de văzut când vor fi publicate rezultatele finale. 

Cine face lobby pentru ivermectină

După ce hidroxiclorochina a fost dovedită, de mai multe studii, ineficientă, dar și după înfrângerea în alegeri a lui Trump, unul dintre promotorii medicamentului antimalarie (care s-a tratat însă cu anticorpi monoclonali când a făcut COVID-19), eforturile celor care caută tratamente-minune s-au concentrat pe ivermectină, folosindu-se de faptul că studiile sunt încă vagi și pot fi interpretate oricum.

Unul dintre principalele grupuri care promovează ivermectina ca tratament este Front Line COVID-19 Critical Care Alliance (FLCCC), o organizație americană condusă de trei medici americani, Paul Marik, Pierre Kory și Joseph Varon. 

Marik avea deja o istorie de a promova protocoale de tratament puțin verificat drept chestii sigure și eficiente, după ce recomandase vitamina C pentru tratarea septicemiei.„The Marik Protocol: Have We Found a “Cure” for Severe Sepsis and Septic Shock?”, rebelem.com Protocolul său nu s-a dovedit util, ceea ce n-ar trebui să mire pe nimeni care știe istoria promovării vitaminei C drept panaceu.„How Linus Pauling duped America into believing vitamin C cures colds”, vox.com  

Dincolo de faptul că organizația pare a fi condusă de persoane care sar rapid la concluzii, s-a întâmplat ce se întâmplă adesea când faci multe predicții: au nimerit-o, fix la începutul pandemiei. FLCCC s-a simțit validată de faptul că a promovat utilizarea steroizilor în tratarea COVID-19, iar ulterior studiul britanic Recovery a descoperit efectele dexametazonei, un steroid.

CITEȘTE ȘI: Noi dovezi despre eficiența corticosteroizilor

Dacă le-a ieșit o dată, pe bază de dovezi empirice, cei trei au considerat că pot încerca aceeași abordare și cu ivermectina. FLCCC a scris un nou protocol de tratament în jurul acestei substanțe,„What’s Behind the Ivermectin-for-COVID Buzz?”, medpagetoday.com care ridică semne de întrebare măcar pentru că include și quercetina, o altă substanță netestată împotriva COVID-19 (sau a oricărei boli), Quercetina a fost promovată intens de Mike Lindell, CEO-ul My Pillow, și mare fan a lui Trump vitamina C și zinc. 

Pierre Kory a ajuns să-și susțină cauza chiar în Congresul american, la finalul anului 2020,„Testimony of Pierre Kory, MD Homeland Security Committee Meeting: Focus on Early Treatment of COVID-19”, hsgac.senate.gov (PDF) momentul-cheie care a transformat ivermectina în panaceu. 

Dacă FLCCC are cât de cât o aparență de legitimitate, nu e la fel cu alți promotori ai ivermectinei. Un alt grup vocal este America’s Frontline Doctors (AFLD), care se vindea drept unul al medicilor din prima linie, deși nu e clar câți dintre membri au lucrat în spital. AFLD a apărut în spațiul public vara trecută, cu un video ce a devenit viral, în care promovau, deigur, medicamentul-minune al acelei veri, hidroxiclorochina.Who are the doctors in the viral hydroxychloroquine video?”,  politifact.com 

Ulterior acelui clip au apărut numeroase afirmații din trecut făcute Stella Immanuel, una dintre „vedete”, care susținea tot felul de bizarerii, de la faptul că bolile ginecologice sunt cauzate de spirite la cel că s-ar lucra la un vaccin care să-i facă pe oameni nereligioși. Simone Gould, fondatoarea AFLD, ajungea câteva luni mai târziu în Congresul american. Nu invitată pentru a vorbi, ci parte a mulțimii care a luat cu asalt instituția, pe 6 ianuarie.„‘I do regret being there’: Simone Gold, noted hydroxychloroquine advocate, was inside the Capitol during the riot”,  washingtonpost.com 

Mai mult, o investigație făcută de Time„’America’s Frontline Doctors’ Peddle Bogus COVID-19 Treatment”, time.com a aratat că un număr semnificativ de persoane care au plătit AFLD pentru consultații sau pentru a primi ivermectină au rămas, în esență, cu banii luați.

Ivermectina a ajuns și în zona alt-right, conspiraționistă și antivaccinistă, fiind îmbrățișată de persoane ca podcasterul Joe Rogan sau președintele brazilian Jair Bolsonaro. Printre promotori se numără și personaje cu un CV spectaculos, ceea ce dă greutate spuselor lor, precum Luc Montagnier, laureat al Nobelului, devenit între timp lider antivaccinist, sau Robert W. Malone, un virolog ale cărui lucrări din tinerețe au dus chiar la dezvoltarea vaccinurilor bazate pe ARN mesager (mRNA), dar care a migrat spre tabăra anti-vax.„Robert Malone: Vaccine Scientist, Vaccine Skeptic”, theatlantic.com  

Faptul că, după țările sud-americane, și unele din Europa, precum Cehia și Slovacia, au adoptat ivermectina în protocolul de tratament, pe baza datelor neclare existente, i-a mai dat substanței un boost de credibilitate, utilizat imediat de promotorii medicamentului.

Antivacciniștii au apucat ivermectina cu ambele mâini

Ivermectina a fost adoptată și de antivacciniști români, care sunt bine conectați la sursele de (dez)informare străine, în special cele de limbă engleză, și sunt la fel de disperați să vândă ideea că există un tratament, ieftin, generic și ușor disponibil, care ar face astfel vaccinul inutil. 

ActiveNews, unul dintre principalele siteuri antivacciniste din România, a publicat câteva zeci de articole despre „medicamentul-minune” în ultimele șapte luni. E interesant momentul în care s-a petrecut acest viraj. Ivermectina a fost ignorată anul trecut, deși exista deja hype-ul în America de Sud, și a devenit interesantă abia prin ianuarie-februarie, deci după depoziția lui Kory. E clar că majoritatea „informațiilor” folosite de antivacciniști vin pe filială americană. 

Printre promotorii ivermectinei se mai numără Adina Alberts, Ioan Alexie, medicul american de origine română care a ajutat la popularizarea ei în țară, George Becali, episcopul Teodosie, dar și Dragoș Damian, directorul Terapia Cluj. Alberts a inițiat chiar o petiție pentru avizarea ivermectinei,„Pentru AVIZAREA IVERMECTINEI”, adinaalbertss1.ro iar prin primăvară propunea chiar un studiu clinic despre medicament, însă nu cu scopul de a-i verifica eficiența (deja dovedită, din declarațiile ei), ci cu acela declarat de a ocoli regulile și de-a administra medicamentul celor care și-l doresc, sub pretextul participării la cercetare.

Un semn clar că adepții ivermectinei n-au întrebări, ci au soluția de dinainte de-a o cerceta este inconsistența beneficiilor pe care pretind că le-ar avea acest medicament. Aceștia insistă că ivermectina ar putea funcționa în același timp profilactic (scăpându-le ironia că, în esență, propun ca ivermectina să fie folosită ca un vaccin), ca tratament, ba chiar că ar fi eficientă și în formele grave ale bolii.

Momentan, eficiența ivermectinei în tratarea COVID-19 pare mai degrabă o dorință a unor persoane mânate în luptă de cauze diverse, de la căutarea de scurtături la disperarea de a evita vaccinarea. Din fericire, cercetătorii serioși se bazează pe studii, nu pe sloganuri, așa că vom afla, mai devreme sau mai târziu, dacă există vreun beneficiu adus de acest medicament. Spre deosebire de antivacciniști, nu va avea nimeni probleme să-l adopte, dacă vor exista dovezi în acest sens. 

Din păcate, între timp, insistența găsirii medicamentului-minune deturnează resurse care ar putea fi folosite mai bine și îi face pe mulți să-și amâne tratamentul, să evite vaccinarea și, practic, să-și pună viața în pericol pentru că au încredere în unii care le spun să ia un medicament pentru cai.



Text de:

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #99: Omicron a ajuns pe toate continentele

De
În ciuda restricțiilor de călătorie, varianta Omicron e prezentă în 27 de țări de pe șase continente (posibil, și în România)
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #98: Variantă îngrijorătoare în Africa de Sud

De
O variantă cu zeci de mutații a apărut în Africa. Comisia Europeană propune modificarea regulilor de călătorie în UE. Vaccinul Pfizer a fost aprobat la copii de 5-11 ani. 
CORONAVIRUS|OVERVIEW

Ce știm despre vaccinarea copiilor și adolescenților?

De
Din vară, tinerii între 12 și 18 ani se pot vaccina împotriva COVID-19. În curând, vaccinul va fi disponibil și pentru copii peste cinci ani. Decizia rămâne însă la părinți.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #97: Pfizer oferă tratamentul țărilor sărace. A fost găsit primul bolnav de COVID-19

De
Pfizer va licenția Paxlovid producătorilor de medicamente generice din 95 de țări sărace. Mai multe tratamente cu anticorpi monoclonali sunt evaluate sau au fost aprobate în Europa