12 cărți de știință care ne-au atras atenția la Bookfest 35 min read

De Adriana Moscu 26.05.2023, ultima actualizare: 29.05.2023

Cum miroase lumea prin nasul unui câine. Economia globală, explicată cu ajutorul unei căpșune. Plus: ce s-ar fi întâmplat dacă Nietzsche ar fi fost un narval, cum vorbește Calea Lactee despre sine și de ce este durerea un rău necesar. 

Am fost miercuri, în ziua deschiderii, la Bookfest 2023, pentru a selecta câteva dintre cărțile de știință – noutățile din 2023 nu au fost prea multe – care ne-au atras atenția. Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2023, ediţia a XVI-a,Site: bookfest.ro s-a desfășurat între 24-28 mai, în pavilionul B2 al Complexului Romexpo. 

Pe lângă reduceri de cărți importante, ediția aceasta a bifat 3.000 de titluri noi, peste 400 de lansări de carte şi dezbateri, peste 200 de expozanţi din România și Republica Moldova, alături de institute culturale cu reprezentanţe la Bucureşti. Invitatul de Onoare al Bookfest 2023 a fost Italia. 

Iată titlurile pe care ți le recomandăm. Chiar dacă târgul s-a terminat, le găsești în continuare în librării și pe site-urile dedicate. 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Durerea_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

MindcraftStories_1 „Durerea. Istoria conviețuirii cu un vechi dușman”, de Alexandru Babeș 

Te însoțește de la începutul și până la sfârșitul vieții, în forme diverse. Dar, paradoxal, oameni supuși la mari chinuri pot reacționa cu nepăsare, în vreme ce alții, aparent neafectați, trăiesc suferințe cumplite. Există apoi strania durere a membrului fantomă – poți simți cu acuitate extremă că te doare un picior care ți-a fost amputat. Durerea e, însă, un rău necesar. În lipsa ei, viața ar fi un pericol nesfârșit. 

În carte, Alexandru Babeș prezintă mecanismele neurale responsabile pentru durere, istoria descoperirii lor și eforturile continue ale medicilor de a găsi substanțe care să aline suferințele fizice sau să facă posibile intervențiile chirurgicale.

Alexandru Babeș este profesor de neuroştiinţe şi fiziologie la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Laboratorul pe care îl conduce se ocupă de studiul sistemului nervos periferic, al neuronilor senzitivi cu ajutorul cărora simţim durerea şi temperatura ambientală. Este coautor al unor studii apărute în Nature, Nature Medicine, Nature Communications, Journal of Neuroscience, Pain şi Journal of Physiology. 

Apărută la Editura HumanitasLink: humanitas.ro

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Identitatea-virtuala_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

Cifre Articol MindcraftStories_2 „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare”, de Mihnea Măruță  

Această carte este o versiune adaptată și îmbogățită, prin mijloace multimedia, a tezei de doctorat a lui Mihnea Măruță. Cartea conține trimiteri multimedia și 10 episoade ale podcastului său video.Detalii: identitateavirtuala.ro 

Prin identitate virtuală, autorul înțelege identitatea care i se creează unei persoane într-o rețea de socializare sau mai multe. Astfel, identitatea virtuală apare în mintea celorlalți și devine numitorul comun al percepțiilor, intuițiilor și judecăților pe care un individ le induce altora în social media, substituindu-i adevărata identitate.

„Dificultatea de a da o definiție este unul dintre motivele pentru care această carte – și teza de doctorat care îi stă la bază – capătă un rost: fiindcă majoritatea oamenilor activează într-una sau mai multe rețele de socializare, însă viteza cu care această tehnologie ne acaparează viețile îngreunează distanțarea necesară pentru a-i pricepe și a-i formula efectele”, spune Mihnea Măruță.

Mihnea Măruță s-a născut în 1969 la Cluj și a absolvit Facultatea de Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai”. A lucrat în presă mai bine de 20 de ani – timp în care a fost, printre altele, redactor-șef al ziarelor Cotidianul (2007–2008) și Adevărul (2012). A mai condus Clujeanul, Ziarul Clujeanului, Oradecluj.ro și PressOne.ro. În 2021 și-a luat doctoratul în filozofie, sub îndrumarea profesorului Aurel Codoban. În prezent, predă cursul de filosofia comunicării la Departamentul de Jurnalism din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. 

Apărută la Editura HumanitasLink: humanitas.ro

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Navetist-la-tropice_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

Cifre Articol MindcraftStories_3 „Navetist la tropice. Nigeria, Angola, Indonezia, Ghana, plus Africa de Sud şi Egipt”, de Ionuț Șendroiu 

O carte de călătorii scrisă de un medic, cu umor fin, care te plimbă prin locurile pe care nu le-ai fi vizitat ca simplu turist. Autorul îți oferă acces la gusturile, obiceiurile și tradițiile locale pe care le-a experimentat în aventurile sale și povestește într-un mod relaxat despre lucruri serioase, fie că e vorba de crizele unui bolnav de malarie sau de manevrele caraghioase de ascundere a cărnii de porc din frigiderele unei nave de vigilenţa unor inspectori musulmani. Pe scurt, o comedie-documentar, care ia pulsul problemelor umane trecând cu grație peste șocul cultural. 

Ionuț Șendroiu (n. 1968) a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București în 1996. În timpul rezidențiatului (2000–2003, Bucureşti) începe să colaboreze cu diverse publicații, iar din 2006, lucrează ca medic de bord pe diferite nave de foraj maritim.

Cu fotografiile autorului | Apărută la Editura HumanitasLink: humanitas.ro

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Viata-la-limita_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

Cifre Articol MindcraftStories_4 „Viața la limită. Maturizarea biologiei cuantice”, de Jim Al-Khalili, Johnjoe McFadden

În ciuda progreselor biologiei moleculare din ultimele decenii, nimeni n-a reușit să creeze viață pornind exclusiv de la materie nevie. Autorii încearcă să înțeleagă ce anume scapă înțelegerii omului privind fenomenul vieții, din perspectiva unui nou domeniu de cercetare: biologia cuantică. Ideea că mecanica cuantică, teoria care descrie lumea la nivelul atomilor și moleculelor, are de spus un cuvânt decisiv în biologie a fost avansată încă din anii 1940 de Erwin Schrödinger, dar până relativ recent au lipsit datele experimentale care s-o susțină. Al-Khalili și McFadden aduc dovezi că fotosinteza, acțiunea enzimelor, simțul olfactiv, orientarea în zbor a păsărilor sau fluturilor care migrează și mecanismele genetice pot fi înțelese doar apelând la fenomene cuantice. Descifrând-o, omul ar putea beneficia de tehnologii care să permită, de pildă, vindecarea țesuturilor deteriorate.

Jim Al-Khalili este profesor de fizică teoretică la Universitatea din Surrey, Marea Britanie. Pe lângă cariera de cercetare în fizică nucleară, s-a dedicat popularizării științei prin articole, cărți, emisiuni radio și TV.

Johnjoe McFadden este profesor de genetică moleculară la Universitatea din Surrey şi editor al unor tratate importante de biologie moleculară şi biologie sistemică a tuberculozei.

Traducere din limba engleză de Oana-Maria Cojocaru | Apărută la Editura HumanitasLink: humanitas.ro 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Economia-comestibila_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

Cifre Articol MindcraftStories_5 „Economia comestibilă. Povești despre mâncare ce îți vor schimba felul de a vedea lumea”, de Ha-Joon Chang 

Aceasta nu este o carte despre economia alimentației. Mai degrabă, poveștile despre mâncare acționează adesea ca momeală pentru a înțelege mai ușor ideile autorului despre economia modernă. Fiecare capitol poartă numele unui aliment care, într-o parte a lumii, este element de bază în bucătărie, fie că e vorba de tăiței, anșoa sau Coca-Cola. Autorul se folosește de istoriile, rețetele și importanța culturală pentru a explora o varietate de teorii economice diferite. 

De exemplu, în capitolul intitulat Căpșuna, Chang explică cum acest fruct, care necesită multă muncă, a contribuit la creșterea joburile cu salarii mici și, ulterior, la automatizarea care este văzută ca „distrugătorul” acelor locuri de muncă (de fapt, scrie Chang, nu este).

Chang crede că toată lumea trebuie să înțeleagă economia de bază, așa că folosește cu umor relaxat povești despre alimente din întreaga lume pentru a face teoria economică mai consumabilă. Vei afla din carte ce anume a propulsat economiile marilor puteri și cum s-au prăbușit economii promițătoare, care sunt modelele de bune practici și ce mituri false au primit statut de adevăruri istorice sau ce anume ar putea ajuta dezvoltarea națională și o mai bună cooperare internațională. 

Ha-Joon Chang susține cursuri de economia dezvoltării la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și publică cărți economice de două decenii. A fost consultant al Băncii Mondiale, al Băncii Europene de Investiții, precum și în cadrul mai multor agenții ale Organizației Națiunilor Unite. În 2005 a fost distins cu Premiul Leontief pentru progresele aduse gândirii economice. 

Traducere din limba engleza de Ioana Avădanei. | Apărută la Editura PoliromLink: polirom.ro 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Trupul-muritor_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

Cifre Articol MindcraftStories_6 „Trupul nostru muritor. O istorie universală a morții”, de Andrew Doig

Demența, insuficiența cardiacă și cancerul sunt principalele cauze de deces în țările industrializate, unde speranța medie de viață este de peste 80 de ani. În urmă cu un secol, speranța de viață era de aproximativ 50 de ani și oamenii mureau în principal din cauza bolilor infecțioase. În Evul Mediu, moartea a fost cauzată în majoritate de foamete, ciumă, naștere și război. În perioada paleolitică, în care specia umană și-a petrecut 95% din timp, s-a murit frecvent din cauza violenței și a accidentelor.

Trupul nostru muritor este plină de statistici ciudate și neașteptate. De exemplu, 86% dintre francezi au în corp parazitul Toxoplasma gondii, în timp ce printre britanici procentul este de 22%. Și este util să știi, mai ales dacă te gândeai să practici canotajul în Congo, că aici, anual, 1.000 de oameni din întreaga lume sunt uciși de crocodili.

Motivele pentru care oamenii mor s-au schimbat ireversibil în timp. În doar câteva secole, omenirea a evoluat de la o lume în care bolile și violența puteau doborî pe oricine și la orice vârstă, iar foametea secera milioane de vieți, la una în care în multe țări excesul de mâncare a devenit o problemă mai mare decât lipsa ei. De ce și cum s-au schimbat cauzele deceselor atât de mult într-un timp atât de scurt? De ce cu doar puține secole în urmă bolile infecțioase făceau ravagii, pe când astăzi principalele cauze sunt bolile coronariene și atacul cerebral? Profesorul Andrew Doig de la Universitatea din Manchester răspunde acestor întrebări. 

Andrew Doig este profesor de biochimie la University of Manchester. A studiat științele naturii și chimia la Cambridge și biochimia la Stanford University Medical School. Cercetările sale vizează domenii precum biologia computațională, neuroștiințele, demența, dezvoltarea biologică și proteinele.

Traducere din limba engleză de Ruxandra Câmpeanu | Apărută la Editura PoliromLink: polirom.ro 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Daca-Nietzsche-ar-fi-fost-un-narval_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

Cifre Articol MindcraftStories_7 „Dacă Nietzsche ar fi fost un narval. Ce dezvăluie inteligența animalelor despre prostia omenească”, de Justin Gregg

Oamenii au proliferat ca specie grație creierelor lor mari și au domesticit, astfel, lumea naturală. Însă aceleași creiere au împuternicit oamenii să facă atât de multe ravagii ecologice încât, fără să vrea, și-au creat condițiile pentru propria dispariție. Combustibilii fosili au generat prosperitate în timp ce au grăbit o apocalipsă. Ingeniozitatea umană a fost folosită pentru a descoperi penicilina și pentru a comite atrocități. Cercetând găinile din curtea lui, Gregg prezice corect că este foarte puțin probabil ca acestea să se unească pentru a nimici lumea și a prelua supremația. Oamenii, însă, sunt au fost capabili să o facă. „Narvalii”, subliniază el, „nu construiesc camere de gazare”. 

Există argumente solide în sprijinul ideii că oamenii ar putea fi o specie animală cu un succes mai limitat tocmai din cauza uimitoarei și complexei inteligențe. Toate darurile sale unice, precum limba, matematica și știința, nu îi fac mai fericiți sau mai „de succes” decât alte specii. Inteligența i-a permis omului să spargă atomul, dar tot el a exploatat această cunoaștere ca să creeze mașini de război.

Justin Gregg este Senior Research Associate în cadrul Dolphin Communication Project și profesor la St. Francis Xavier University, unde predă cursuri de comportament și cogniție animală. Originar din Vermont, Justin a studiat abilitățile de ecolocație ale delfinilor sălbatici din Japonia și din Bahamas. În prezent locuiește în zona rurală din Nova Scotia.

Traducere din limba engleză de Dan Crăciun | Apărută la Editura PublicaLink: publica.ro 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Creatorul-de-fete_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

 „Creatorul de fețe. Bătălia unui chirurg vizionar pentru vindecarea soldaților desfigurați în Primul Război Mondial”, de Lindsey Fitzharris

Cartea prezintă povestea lui Harold Gillies, un inovator în chirurgia plastică, care a refăcut fețele arse și mutilate ale soldaților răniți în Al Doilea Război Mondial. Gillies, originar din Noua Zeelandă și educat la Cambridge, a dezvoltat un interes pentru chirurgia plastică, un domeniu emergent la acea vreme, după ce a fost martor al mutilărilor corpurilor umane în urma bătăliilor purtate pe front. La întoarcerea în Marea Britanie, a înființat unul dintre primele spitale din lume dedicate exclusiv reconstrucției faciale. Aici, chirurgul a adunat o echipă de specialiști cu misiunea de a reface ceea ce războiul distrusese. Într-o eră în care pierderea unui membru transforma un soldat în erou, în timp ce desfigurarea facială îl transforma într-un paria într-o societate intolerantă la mutilare, Gillies nu doar că a reconstituit fețele soldaților, dar le-a și redat demnitatea. 

Creatorul de fețe explorează inovațiile chirurgicale ale lui Gillies și poveștile emoționante ale soldaților ale căror vieți au fost zdrobite și apoi reparate. Cartea oferă o imagine despre modul în care medicina poate deveni o formă de artă și despre potențialul imaginației în fața ororilor războiului. 

Lindsey Fitzharris deține un doctorat în istoria științei și a medicinei de la Universitatea Oxford și a primit o bursă de cercetări postdoctorale de la Wellcome Trust. Prima sa carte, Arta măcelăritului: cum s-a luptat Joseph Lister să transforme sinistra lume a medicinei victoriene, a câștigat în 2018 Premiul PEN/E.O. Wilson Literary Science Writing. Este creatoarea popularelor bloguri The Chirurgeon’s Apprentice și Grave Matters, precum și a serialului Under the Knife de pe YouTube.

Traducere din limba engleză de Louis Ulrich | Apărută la Editura PublicaLink: publica.ro 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Calea-Lactee_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

https://mindcraftstories.ro/images/2020/04/Cifre-Articol-MindcraftStories_9.jpg „Calea Lactee. Autobiografia galaxiei noastre”, de Moiya McTier  

Dacă galaxiile ar putea vorbi, ce ar spune? Cum și-ar spune o galaxie povestea despre nașterea, dezvoltarea și eventuala dispariție? Este premisa de la care pornește cartea de față, care oferă o relatare la persoana întâi despre Calea Lactee și subiecte conexe, care se extind de la Big Bang până la soarta finală a universului, o abordare neconvențională a discutării conceptelor din astrofizică.

Calea Lactee este compusă din sute de miliarde de stele, alături de un undecilion (1 urmat de 36 de zerouri) de tone de gaz care se află între ele. Povestea ei a început în urmă cu treisprezece miliarde de ani, când nori uriași de gaz care pluteau prin plasma primordială a universului și-au pierdut echilibrul gravitațional și s-au condensat pentru a-i da naștere. De atunci, Calea Lactee a absorbit găuri negre supermasive și a asistat la moartea a nenumărate dintre stelele sale. Povestea ei dezvăluie istoria și viitorul universului, cu multe detalii științifice, dar într-un stil foarte accesibil. 

Dr. Moiya McTier este astrofiziciană, folcloristă și comunicatoare a științei. A absolvit Universitatea Harvard, fiind prima din istoria acestei instituții care a studiat atât astronomia, cât și mitologia, apoi a obținut un doctorat în astrofizică la Universitatea Columbia, unde a fost selectată ca research fellow al National Science Foundation.

Ilustrații de Anna Marie Salai | Traducere din limba engleză de Vasile Decu | Apărută la Editura PublicaLink: publica.ro 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Orizonturi_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

https://mindcraftstories.ro/images/2020/04/Cifre-Articol-MindcraftStories_10.jpg „Orizonturi. Originile Globale ale științei moderne”, de James Poskett 

Știința modernă nu este un produs exclusiv european, așa cum se susține adesea, atrage atenția James Poskett în cartea sa.. Posket spune istoria științei ca o poveste despre outsideri și eroi necunoscuți venind din afara canonului occidental, cu care cei mai mulți oameni sunt familiari.

Lumea a fost plină de multe alte minți strălucite, în afara lui Nicolaus Copernic, Isaac Newton, Charles Darwin sau Albert Einstein. Mai mult, Posket spune că aceștia și-ar fi bazat descoperirile pe idei care au plecat de pe alte continente. Copernic s-a bazat pe tehnicile matematice provenind din texte arabe și persane. Legile mișcării ale lui Newton au plecat de la observații astronomice realizate în Asia și Africa. Când Darwin scria Despre originea speciilor, a consultat o enciclopedie chineză din secolul al XVI-lea. Și când Einstein a studiat mecanica cuantică, a avut ca sursă de inspirație pe de fizicianul bengalez Satyendra Nath Bose.

James Poskett este profesor asociat în istoria științei și tehnologiei la Universitatea din Warwick și are un doctorat la Universitatea din Cambridge. A fost selecționat pentru BBC New Generation Thinker Award și a câștigat premiul Newcomer of the Year de la Asociația Scriitorilor Britanici din domeniul Științei. 

Traducere din limba engleză de Bogdan Ghiurco | Apărută la Editura TreiLink: edituratrei.ro  

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_Prizonieri-in-noaptea-polara_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

https://mindcraftstories.ro/images/2020/05/Cifre-Articol-MindcraftStories_11.jpg „Prizonieri în noaptea polară. Roald Amundsen, Emil Racoviță și Expediția «Belgica»”, de Julian Sancton

În august 1897, tânărul Adrien de Gerlache și echipajul navei Belgica, alături de câțiva savanți și exploratori, au plecat din Europa către Antarctica. Această călătorie s-a transformat într-o aventură în toată regula, în care exploratorii au luat în piept iarna necruțătoare și mările zbuciumate ale sudului planetei. Marele inamic a fost banchiza, un monstru de nebiruit, care i-a ținut prizonieri pe parcursul unui an întreg. Incertitudinea, noaptea polară, scorbutul și animozitățile personale au transformat Belgica într-o casă de nebuni. Din care până la urmă, au ieșit cu bine cu toții. O poveste din care fac parte, printre alții, naturalistul român Emil Racoviță și norvegianul Roald Amundsen.

Julian Sancton este scriitor și editor ale cărui lucrări au apărut în Vanity Fair, Esquire, GQ, The New Yorker, Departures și Playboy, printre alte publicații. El a raportat de pe fiecare continent, inclusiv Antarctica, pe care a vizitat-o pentru prima dată în timp ce cerceta această carte.

Traducere din limba engleză de Alina Popescu | Apărută la Editura CorintLink: edituracorint.ro 

https://mindcraftstories.ro/images/2023/05/Mindcraftstories_Bookfest-2023-carti-stiinta-si-tehnologie_O-lume-imensă_Adriana-Moscu.jpg

Foto: Adriana Moscu

https://mindcraftstories.ro/images/2020/05/Cifre-Articol-MindcraftStories_12.jpg „O lume imensă. Ce ne spun simțurile animalelor despre lumile ascunse din jurul nostru”, de Ed Yong 

Un delfin care ecolocalizează un om în apă poate percepe nu numai forma exterioară a omului, ci și ceea ce se află în interior, inclusiv scheletul și plămânii. Embrionii de broaște de copac, așezați în ouăle lor neeclozate, pot detecta vibrațiile unui prădător și pot elibera o enzimă menită să dizolve carcasele care îi adăpostesc, permițându-le să iasă și să scape.

Fiecare tip de animal, inclusiv omul, se află în propria bulă senzorială, de unde percepe doar o fărâmă minusculă din imensitatea de imagini, texturi, sunete, vibrații, mirosuri, gusturi, câmpuri electrice și magnetice ale lumii. 

Ed Yong îți propune să privești lumea prin ochii unui crocodil, sau poate ai unui liliac, ori a unui câine care se orientează după dârele de miros. Faci cunoștință cu gândaci atrași de foc, țestoase care pot găsi câmpurile magnetice ale Pământului, pești care umplu de mesaje electrice râurile și chiar oameni care folosesc ecolocația precum liliecii. Descoperi că ochii unui calamar uriaș au evoluat pentru a vedea balenele strălucitoare, că plantele vibrează la cântecele imposibil de auzit ale gândacilor care se împerechează și că până și scoicile simple au o vedere complexă. Afli ce văd albinele în flori și ce aud păsările cântătoare în trilurile lor. 

Ed Yong este scriitor de știință și laureat al Premiului Pulitzer pentru Jurnalism Explicativ. În prezent, lucrează la The Atlantic, dar articolele sale au apărut și în National Geographic, New Yorker, Wired, New York Times, Nature, New Scientist și Scientific American.

Traducere din limba engleză de Andreea Călin | Apărută la Editura PublicaLink: publica.ro 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

CULTURĂ|GAMING

Lego Stories

De
Am stat de vorbă cu trei jucători de Lego pentru a vedea ce-i determină să petreacă zeci de ore pentru a construi puzzle-uri tridimensionale.
CULTURĂ|POPCRAFT

5 filme SF cu inteligență artificială pe care probabil nu le-ai văzut

De
La aniversarea a 25 de ani de la lansarea The Matrix, iată o listă cu alte cinci filme despre inteligența artificială nu la fel de populare, dar suficient de interesante.
CULTURĂ|POPCRAFT

25 de ani de la The Matrix: E această „simulare” în aceeași cameră cu noi?

De
La o privire mai atentă, după atâta vreme, pare tot mai evident că The Matrix și-a ratat propria miză, aceea de a fi o critică a societății capitaliste.
CULTURĂ|BOOK CLUB

Alte 14 cărți gastronomice recente. De la vinuri la leurdă și de la mămăligă la shaorma în versuri

De
Anul 2023 a fost atât de generos cu volumele despre gastronomie încât a fost nevoie de două articole (și două luni), pentru a le prezenta pe toate.