5 motive pentru care Interstellar e printre cele mai bune lecții de știință de la Hollywood13 min read

Nu-mi place când trebuie să răspund la întrebări de genul „care e X-ul tău preferat?”, dar când vine vorba de filme răspunsul meu e consecvent – Interstellar.

Filmul regizat și produs de Christopher Nolan apare din nou în cinematografe// „Christopher Nolan’s ‘Interstellar’ Sets Imax 70mm Re-Release for 10th Anniversary This Fall”, variety.com // cu ocazia aniversării a zece ani de la lansare. În 2014, povestea lui Cooper, un fost pilot devenit fermier, care se alătură unei misiuni spațiale pentru a salva omenirea de pe o Terra pe moarte, a înregistrat încasări globale de peste 700 de milioane de dolari,// „Every Christopher Nolan Movie, Ranked by Box Office”, collider.com //, fiind unul dintre filmele care l-au consacrat pe Nolan drept unul dintre cei mai de succes regizori contemporani. Filmul a primit cinci nominalizări la ediția din 2015 a premiilor Oscar și a câștigat premiul pentru cele mai bune efecte vizuale.// „The 87th Academy Awards”, oscars.org // 

Este bine cunoscut faptul că Nolan este unul dintre regizorii care acordă o mare importanță acurateței științifice a filmelor sale,// „Science advisors for ‘Oppenheimer’ say Christopher Nolan taught himself quantum physics so well that it made their jobs easy”, businessinsider.com // și că se asigură că elementele științifice sunt fundamentate pe teorii reale. 

Pentru Interstellar, Nolan l-a avut drept consultant științific și producător executiv pe Kip Thorne,// „Kip Thorne and the mind-bending science of Interstellar”, astronomy.com // un renumit fizician american, câștigător al premiului Nobel în 2017. 

Iată cinci motive pentru care merită să dai o fugă la cinema zilele acestea, unde sunt convins că te va impresiona realismul științific al filmului. Apropo, articolul conține câteva spoilere.

CITEȘTE ȘI: Știință versus Hollywood: Tenet, între fizica teoretică și plothole-uri cât casa 

 Acuratețea găurii negre

Unul din elementele centrale pentru intriga filmului este o gaură neagră masivă, un obiect cosmic cu o atracție gravitațională atât de puternică încât nici lumina nu îi poate scăpa. Cu ajutorul ecuațiilor formulate de Kip Thorne și echipa de cercetători, Gargantua, gaura neagră din film, a fost reprezentată într-o manieră extrem de realistă, fiind cea mai fidelă potretizare cinematografică a unui astfel de obiect cosmic până în acel moment. Fiecare cadru în care apare a necesitat până la 100 de ore de randare. 

Cinci ani mai târziu, când omenirea a obținut prima imagine reală a unei găuri negre, s-a dovedit că portretizarea din Interstellar a fost remarcabil de precisă, estimând cu acuratețe impresionantă discul de praf și gaz din jurul unui astfel de obiect cosmic.// „Black Hole Photo Shows Christopher Nolan’s ‘Interstellar’ Wasn’t So Far Off From the Real Thing”, indiewire.com //

CITEȘTE ȘI: Prima fotografie a găurii negre supermasive din centrul Căii Lactee

 Aplicarea teoriei relativității

Teoretizată de Albert Einstein în 1905, relativitatea generală explică gravitația ca fiind un efect al curburii spațiu-timp cauzată de masa obiectelor din univers. Un fenomen interesant ce se supune acestei teorii este dilatarea timpului, când timpul trece mai încet pentru un obiect care se mișcă foarte rapid sau se află lângă alt obiect cu un câmp gravitațional puternic. O scenă din film pune protagoniștii în situația de a călători pentru scurt timp pe planeta lui Miller, care orbitează în jurul găurii negre Gargantua.

După aproximativ trei ore petrecute într-un câmp gravitațional deosebit de puternic, la întoarcerea pe nava spațială din orbită, aceștia realizează că pentru colegul lor care îi aștepta la bord, dar și pentru cei rămași pe Pământ au trecut peste 23 de ani. Deși exagerat în film din motive dramatice, efectul este cât se poate de real și studiat, fiind același motiv pentru care astronauții de pe Stația Spațială Internațională sunt cu aproximativ trei milisecunde mai tineri pentru fiecare 1.000 de zile petrecute în microgravitate comparativ cu oamenii de pe Pământ.// „Why you age slower in space, and why travelling close to the speed of light lets you leap forward in time”, skyatnightmagazine.com //

 Hibernarea criogenică

Un alt concept reprezentat în film este cel al criosomnului, destul de frecvent întâlnit în genul SF, care presupune suspendarea astronauților într-o stare de hibernare controlată pentru a le încetini procesele biologice pe durata călătoriilor spațiale cu durate lungi. Odată ajunși pe planeta lui Mann, protagoniștii filmului îl găsesc pe Dr. Mann în criosomn de zeci de ani, așteptând să fie trezit. 

Deși tehnologia curentă nu permite încă realizarea criosomnului, conceptul rămâne unul promițător pentru misiuni interstelare viitoare, unde durata călătoriilor ar depăși limitele toleranței umane în condiții normale. NASA chiar a anunțat cu câțiva ani în urmă că explora o astfel de soluție pentru misiunile spațiale către Marte, în colaborare cu o companie numită SpaceWorks.// „Torpor Inducing Transfer Habitat For Human Stasis To Mars”, nasa.gov // Proiectul presupunea crearea unei capsule care să țină astronauții într-o stare de somn profund numită „torpor” și care ar să aibă dimensiuni semnificativ mai reduse decât capsulele tradiționale.

 Urgența schimbărilor climatice

Acțiunea filmului este plasată în anul 2067, când umanitatea se confruntă cu un colaps ecologic care a nimicit majoritatea culturilor și când este deja prea târziu pentru a putea redresa efectele dezastrului. Deși nu sunt menționate în mod explicit schimbările climatice drept cauză, Nolan a conceput imaginile astfel încât să le reflecte puternic, oferind o previziune alarmantă asupra a ceea ce ar putea aștepta omenirea în viitor.// „Interstellar: Climate Change and the Evolution of Cli-Fi Movies”, blog.ucsusa.org //

De câteva secole activitățile umane duc la degradarea mediului, iar deja mai bine de 99% din literatura științifică de profil// „Greater than 99% consensus on human caused climate change in the peer-reviewed scientific literature”, iopscience.iop.org // atestă faptul că principala cauză a încălzirii globale sunt oamenii. Diferența dintre film și realitate este că încă mai avem timp până ca efectele schimbărilor climatice să devină imposibil de controlat.

CITEȘTE ȘI: Clima se schimbă din cauza oamenilor. Dovezile sunt concludente 

 Inteligența artificială și robotica

Două dintre personajele din Interstellar sunt CASE și TARS, roboți care asistă echipajul navei spațiale pe durata călătoriei. Ei sunt capabili să se ocupe de sarcini complexe precum navigația, să se miște autonom și să comunice eficient, având chiar și personalități distincte. Nu sunt doar niște simple unelte, ci tratați într-un fel ca membri ai echipajului. 

Într-una dintre scene, Cooper îi spune lui TARS să își ajusteze nivelul de umor de la 100% la 75%, lucru ce arată complexitatea robotului și faptul că e capabil de ajustări subtile în comportament. Asta demonstrează cum ar putea arăta în viitor interacțiunile dintre oameni și inteligența artificială, pe măsură ce tehnologia va avansa. În prezent, modelele lingvistice precum Chat GPT sunt capabile să producă glume, dar nu să înțeleagă umorul în același fel în care o fac oamenii, pentru că le lipsesc emoțiile și experiența personală.// „Will AI ever be funny?”, spectator.co.uk //

Dacă vrei să vezi filmul în cinema, momentan este distribuit de lanțul Cinema City numai în format IMAX, adică te poți bucura de experiență în București și Timișoara, până pe 26 septembrie. Ca un fan înrăit ce sunt, îți recomand să o faci — timpul va părea relativ, dar popcornul va dispărea rapid.

Interstellar s-a clasat pe locul 6 în Topul 100 Mindcraft Stories al celor mai bune filme SF