Adevărul despre originile românești ale lui Stan Lee, patriarhul Marvel

S-a mai spus că părinții lui Stan Lee sunt din România, iar o nouă carte investighează asta, dar știai care este legătura dintre Superman și Iași?

Rolul lui Stan Lee în a duce Marvel Comics la gloria actuală e incontestabil. Bătrânul bonom cu mustață de anii ‘70 care a contribuit la crearea lui Hulk sau Spider-Man și a apărut în câte un cameo în mai toate filmele Marvel din ultimul deceniu e cunoscut de toată planeta. Stan Lee a murit pe 12 noiembrie 2018, la 95 de ani, lăsând în urma sa o contribuție importantă cea mai mare franciză de supereroi a momentului.

Dacă pentru cei care urmăreau universul comicsurilor, Stan Lee era deja o legendă, notorietatea adusă de seria începută de Marvel în 2008 cu Iron Man a atras atenția întregii lumi asupra sa. N-a trecut mult timp până ca cineva să remarce că, deși s-a născut pe 22 decembrie 1922 în New York, părinții lui Stanley Martin Lieber, numele cu care s-a născut Stan Lee, au emigrat din România. 

În 2011, într-un interviu pentru Libertatea,„«Părintele» lui Spider-man, Stan Lee, are origini româneşti: «Tatăl meu nu mi-a vorbit niciodată despre România»”, libertatea.ro Stan Lee închidea sec discuția despre România: „N-am fost niciodată în România. Tatăl meu era din România, dar nu mi-a povestit niciodată despre ea şi n-am avut niciodată şansa să ajung acolo. El nu ne-a vorbit niciodată în română, aşa că nu ştiu această limbă”, declara el.

Însă, anul acesta, o biografie neoficială a lui Lee, True Believer: The Rise and Fall of Stan Lee de Abraham Riesman, „True Believer: The Rise and Fall of Stan Lee by Abraham Riesman”, penguinrandomhouse.com investighează mai în amănunt originile românești ale familiei editorului Marvel (pe lângă multe alte lucruri controversate din lunga sa carieră la Marvel). 

Stan Lee și Spider-Man, la lansarea primului serial TV cu acest personaj. Foto: Bettmann Archive/Getty Images

Cine erau părinții lui Stanley?

Trebuie stabilit de la bun început un lucru: Stan Lee este un produs al culturii americane. S-a născut în New York, acolo a făcut școala, filmele pe care le-a văzut, cărțile pe care le-a citit – l-a citat mereu pe Mark Twain ca inspirație – erau americane, limba pe care a vorbit-o a fost engleza. 

Dacă nici măcar originile evreiești n-au contat prea mult, Lee fiind cât de poate de ateu, cele românești chiar au fost neimportante, cel puțin din punct de vedere cultural. 

În declarația dată pentru Libertatea, atrage atenția faptul că Lee spune doar că tatăl său era din România. Adevărul este că și mama sa era tot de aici. 

Celia Solomon s-a născut pe 3 ianuarie 1890, undeva în județul Vaslui, „posibil într-un mic orășel numit Perieni”, scrie autorul noii biografii în primul capitol al cărții. Părinții ei, Sofie și Zamfir, s-au născut, la rândul lor, în proaspăt unita Românie. 

La scurtă vreme de la nașterea Celiei, familia Solomon s-a mutat în Huși, pe atunci un târg cu o numeroasă comunitate evreiască. Au stat acolo circa un deceniu.

La finalul lui 1901, în a doua zi de Crăciun – arhivele Eliss Island ajută –, familia Solomon a ajuns în New York și s-au stabilit în ceea ce este acum East Village, pe 4th Street, în apropiere de o zonă care era numită, în acea vreme, Little Romania,„From Pushcarts to Pizza Knishes: A Walking Tour of “Little Romania””, brooklynbrainery.com cunoscută acum pentru restaurantele care vând pastramă.Pastrama a fost adusă în New York de evreii români, devenind în timp una dintre mâncărurile tradiționale ale orașului. Katz’s Delicatessen, fondat în 1888, este cel mai cunoscut restaurant care servește sandvich-uri cu pastramă și castraveți murați. Aici s-a filmat celebra scenă a orgasmului din When Harry Met Sally...

Tocmai faptul că a ajuns atât de tânără în SUA explică de ce până și Stan Lee n-a vorbit de originile românești ale mamei sale. Celia și-a pierdut rapid accentul și, până să ajungă să lucreze – mai întâi ca vânzătoare, apoi avansând până la postul de contabilă – la Woolworths, unul dintre marile magazine newyorkeze, putea fi lejer confundată cu o localnică. 

Nu același lucru se poate spune despre Iancu Lieber, un șelar de aproape 20 de ani din Botoșani care a ajuns în New York ceva mai târziu, pe 6 august 1906, pe vaporul New Amsterdam, împreună cu fratele său Litman (am spus că arhivele Ellis Island sunt bune). 

Ce caută Eminescu în viața lui Stan Lee?

Primul capitol al cărții lui Riesman începe cu un moment special: inaugurarea, la 11 septembrie 1890, a statuii lui Mihai Eminescu în fața Şcolii Primare de Băieţi „Marchian” cu ocazia Congresului studenţilor universitari români din Bucureşti şi Iaşi.

Povestea statuii, care acum este amplasată în Parcul Mihai Eminescu din Botoșani, poate fi citită în destule locuri,„Bustul poetului Mihai Eminescu din Parcul «Mihai Eminescu» din Botoşani”, luceafarul.net însă ce s-a întâmplat după aflăm din mai puține surse. Cum ar fi noua biografie a lui Stan Lee.

Statuia lui Mihai Eminescu este amplasată acum în parcul omonim din Botoșani. Foto: Mihai Ghiduc

Celebrând prea mult, studenții români adunați să-l sărbătorească pe poet au decis să o facă într-un mod specific epocii: atacând magazinele și sinagogile evreiești din Botoșani.„Istorii de sertar – Pogromul de la Botoșani (1890)”, csier.ro. O menționare a pogromului e făcută, foarte pe scurt, în articolul „The situation of the jews in Roumania since the treaty of Berlin (1878)” din „The American Jewish Year Book” (1901-1902), pag. 83, bjpa.org (PDF) La mijlocul lui septembrie, evreii – care reprezentau cam jumătate din populația orașului – celebrau Iom Kipur, Ziua Ispășirii, ceea mai importantă sărbătoare evreiască din an. 

Riesman descrie în amănunt ororile pe care le-au trăit evreii botoșăneni în pogromul din acea seară, explicând apoi atmosfera profund antisemită din România acelei vremi, una la care inclusiv Eminescu a contribuit de-a lungul vieții. Iancu Lieber, tatăl lui Stan Lee, locuia în Botoșani și avea, în acel moment, patru ani.

S-a ajuns aici pentru că România a refuzat să aplice prevederile pentru minorități din tratatul de la Berlin, semnat în 1878, care o confirma ca stat independent. Prin urmare, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX au apărut numeroase legi„The situation of the jews in Roumania since the treaty of Berlin (1878)”,  bjpa.org (PDF) care interziceau evreilor tot felul de lucruri și îi transformau, de facto, în cetățeni de mâna a doua – asta dacă măcar le recunoșteau cetățenia.

Este unul dintre principalele motive (asta, dar și tot mai desele pogromuri) care a făcut ca marea majoritate a celor care au ales calea emigrării în America, plecând din România, să fie evrei. Exodul a început cu „peste 1.300 de persoane, în 1899, peste 6.000, în 1900, și mult peste 54.000 până la sfârșitul primei decade a secolului”, scrie Riesman.

Nu-i de mirare că, ajuns în America, Iancu, devenit Jacob prin americanizarea numelui la sosire, probabil de vameși, și care și-a spus tot restul vieții Jack, nu și-a învățat copii limba română și nici nu le-a vorbit despre România.

N-o să intru prea mult în povestea newyorkeză a Celiei Solomon și a lui Jack Lieber. Cel din urmă și-a găsit un job în industria confecțiilor, ca tăietor de tipare, și la un moment dat a cunoscut-o pe Celia. S-au căsătorit în casa unui rabin (din Botoșani și acela), în vara lui 1920. 

Cei doi copii ai familiei Lieber, Stanley și Larry, aveau să devină elemente-cheie a dezvoltării Marvelului în ce este acum.

Estul Europei și comicsurile

Lumea primelor comicsurilor și a primilor supereroi este adânc influențată de emigranții europeni sau copiii lor, majoritatea veniți din Estul Europei, și majoritatea evrei. 

Superman, supereroul original? Creat de Jerry Siegel, copilul unor evrei emigrați din Lituania, și Joe Shuster, născut în Canada din evrei veniți din Olanda și Ucraina. 

Batman, ca să rămânem la concurența DC Comics? Autorii sunt Bob Kane (născut Robert Kahn), cu origini evreiești est-europene, și Bill Finger (născut Milton), dintr-o familie de emigranți evrei din Imperiul austro-ungar.

Jack Kirby, forța creativă din spatele lui Captain America, Fantastic Four, X-Men, Hulk, pentru mulți, mai important pentru Marvel decât Lee, care i-a fost „doar” editor? Născut Jacob Kurtzberg, din evrei veniți din imperiul austro-ungar. Tatăl lui Joe Simon, co-creatorul Căpitanului, era din Anglia – dar tot evreu. 

Iron Man, Thor, Ant-Man? Toți trei îl au drept co-autor pe Larry Lieber, fratele lui Stan Lee.

Industria comicsurilor era o industrie de emigranți și pentru că, pe vremea aceea, comicsurile erau „pulp”, reviste publicate pe hârtie de proastă calitate, făcute pe bandă rulantă, pentru a fi vândute rapid și a fi uitate câteva zile după.

De aceea existau nenumărate companii care apăreau și dispăreau, distribuind câteva titluri și falimentând adesea, schimbând personaje între ele și neținând prea mult cont de ceea ce s-ar numi acum „canon”. Era o industrie care producea lucruri văzute ca ieftine, din care nu multă lume voia să facă parte.

Ironic, acesta este motivul pentru care Stanley a devenit Stan Lee. N-a fost o schemă complexă de a-și acoperi originile sau de a-și crea un pseudonim mai marketizabil. A fost o decizie de moment. Pur și simplu voia să-și păstreze numele real, Stanley Lieber, pentru momentul în care va deveni „jurnalist serios”.

Consolidarea industriei (și ce treabă are Superman cu Iașul?)

Stanley Liber a ajuns să lucreze în comicsuri datorită lui Martin Goodman (și el evreu cu origini est-europene), un afacerist care a fondat, în 1929, Archie Comics și a ajuns, în 1939, să creeze Timely Publications, a cărei primă revistă scoasă a fost Marvel Comics #1.

Nebunia supereroilor începuse însă deja de un an, când Action Comics #1 îl punea pe copertă pe Superman. Revista în care apărea pentru prima oară extraterestrul de pe planeta Krypton aparținea de National Allied Publications, firma care a ajuns azi să fie denumită DC Comics. 

În acea perioadă, compania era deținută de Harry Donenfeld, un publisher de pulpuri care cumpărase recent Detective Comics de la fondatorul ei, Malcolm Wheeler-Nicholson, după ce acesta nu i-a plătit datoriile. 

Donenfeld s-a născut pe 17 octombrie 1893 la Iași, în România, și a emigrat cu familia în America la vârsta de cinci ani. A intrat în industria publishingului în 1920, dar în 1939 încă nu știa că o să dea lovitura cu benzile desenate cu supereroi. 

Se spune că Harry Donenfeld l-a displăcut pe Superman, motiv pentru care acesta n-a mai apărut pe coperta Action Comics decât la al șaptelea număr. Însă în 1941 acesta făcea 2,6 milioane de dolari din afacerea cu comicsuri, care între timp adunase și alți super eroi, printre care și Batman. 

Spre deosebire de Stan Lee, imaginile cu Harry Donenfeld sunt rare. Aceasta este de la un eveniment de promovare al lui Superman din 1940. Foto: Wikimedia Commons

Donenfeld cumpărase de la Sieger și Shuster drepturile pentru Superman și s-a judecat cu aceștia destulă vreme după aceea. Împreună cu Jack Liebowitz (și el un emigrant evreu, născut în Ucraina), care i-a fost contabil și cu care și-a împărțit ulterior firma, a supervizat soarta actualilor eroi DC Comics până în 1962. 

În acel an, Donenfeld a căzut și s-a lovit la cap în casă, iar asta i-a creat probleme de memorie și de vorbire din care nu s-a mai recuperat până la moarte. I-a supraviețuit un fiu, Irwin, care a fost director executiv al firmei, dar care a plecat din companie în 1967, când National Allied Publications a fost cumpărată de Kinney National Company (actuala WarnerMedia) și care a fost cel care a avut inspirația să păstreze negativele revistelor publicate în epoca de aur a comicsurilor.

Aș putea încheia acest articol aici, în momentul în care aș putea reduce existența celor două mari conglomerate ale căror supereroi se bat la box-office la două persoane cheie care au, în esență, legătură cu trei județe din nord-estul Moldovei. Însă lucrurile sunt ceva mai complicate.

Poate România să-i revendice pe Lee și Donenfeld?

Cu siguranță, Lee și Donenfeld nu și-au revendicat originile românești. Pentru ei și pentru majoritatea creatorilor din Epoca de Aur a comicsurilor, Europa de Est a fost locul din care au fugit părinții lor pentru a avea o viață mai bună sau, cel mult, o vagă amintire din copilărie. 

Statele naționale care s-au născut în secolul a XIX-lea sau se străduiau să se nască din imperiile ce urmau să se destrame la 1918 și visau la națiuni unitare, cu limbă și cultură comună, iar evreii erau o comunitate mult prea vizibilă și le cam încurca. După ce vreme de secole au fost oprimați pe motive religioase și după scurta relaxare dată de modernizarea de la mijlocul secolului al XIX-lea, naționalismul i-a transformat din nou în dușmani.

Europa a vrut să scape de ei, iar ei au ales America sau Palestina (bunicul lui Stan Lee a mers pe această cale) și nu s-au mai uitat vreodată înapoi. În realitate, Stan și Harry sunt produs unei societăți americane create de vapoarele sosite pe Ellis Island și crescută în creuzetele aglomerației din Manhattan și celelalte cartiere newyorkeze. Sunt niște oameni pentru care locul de naștere a contat mult prea puțin; importantă a fost societatea și cultura care i-a primit și i-a acceptat ca membri egali.

Pentru ca România să-i revendice pe Stan Lee și Harry Donenfeld – sau, dacă tot am ajuns aici, pe Sammy Lerner, creatorul melodiei de la Popeye marinarul, pe desenatorul Saul Steinberg, autorul unor celebre coperte pentru New Yorker, pe Fred Lebow, fondatorul maratonului din New York –, ar trebui să treacă printr-un proces de căutare sufletească de care pare să nu fie capabilă nici măcar în 2021, la 99 de ani de la nașterea lui Stanley Martin Lieber, fiul Celiei și al lui Iacob.