Editors’ choice: Un sat românesc izolat a devenit cunoscut la Cannes12 min read

Inclus în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs a Festivalului de la Cannes 2012, Întregalde, filmul lui Radu Muntean, spune povestea a trei prieteni care se află într-o excursie umanitară de sfârșit de an. 

E destul de dificil să găsești motivația să ieși din casă sau să faci orice altceva, cum ar fi să gândești sau să te miști, la 40 de grade Celsius, însă, dacă reușești cumva să învingi inerția, am câteva propuneri pentru tine. Două dintre ele s-ar putea să-ți distragă un pic atenția de la căldură: una se desfășoară iarna, iar în cealaltă se pune la cale o excursie spre Marte.

Întregalde

Undeva, în județul Alba, se află comuna Întregalde – una dintre cele mai sărace din România. Are 560 de locuitori risipiţi în câteva cătune din Munţii Trascău, în sudul Apusenilor, și este locul unde regizorul Radu Muntean (Hârtia va fi albastră, Boogie, Marți, după Crăciun) a plasat acțiunea celui mai nou film al său.

Trei tineri ONG-iști, Maria (Maria Popistașu), Ilinca (Ilona Brezoianu) și Dan (Alex Bogdan), călătoresc într-un jeep pe drumurile de munte neasfaltate ale unui sat izolat, Întregalde, ca să-i ajute pe locuitorii de-aici. La un moment dat, întâlnesc un bătrân (interpretat de actorul amator Luca Sabin) pe care încearcă să-l ajute să ajungă la gaterul unde pretinde că lucrează. 

De-aici, filmul începe să capete accente de thriller, pentru că mașina celor trei rămâne blocată într-un șanț în pădure, gaterul se dovedește a fi abandonat și ei sunt nevoiți să petreacă noaptea împreună cu bătrânul senil. Pe măsură ce timpul trece, ideile lor despre empatie și generozitate încep să se clatine.

Pe alocuri melancolic, pe alocuri satiric, Întregalde este cel de-al șaptelea film semnat de Radu Muntean, a fost inclus în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs a Festivalului de la Cannes de anul acesta și selecționat în cadrul Toronto International Film Festival (TIFF) în secțiunea Contemporary World Cinema.

Poți să-l vezi în București, pe 2 august, de la 19.30, la cinema Elvira Popescu, în prezența realizatorilor. Filmul va rula în cinematografe între 6 și 20 august.

eART35

M-am întrebat destul de des, în ultimul an și jumătate, în ce măsură pot să consum artă prin intermediul unui ecran de calculator. În cazul meu, cel puțin, efectul e similar cu acela al unui film văzut la TV, în loc de cinema. Apariția unui intermediar, a unui interpus, în cazul de față, ecranul, afectează, într-o anumită proporție, experiența.

La început de weekend, vineri, pe 30 iulie, de la ora 19, la Rezidența BRD Scena9, echipa eART35 de teoreticieni, filosofi și artiști din Arad, București, Cluj și Iași lansează o investigație asupra posibilităților artei și teoriei de a funcționa online, asupra redefinirii profesorilor ca producători de content și a utilității tururilor virtuale în galerii, talk-urilor înregistrate, meet-urilor și zoom-urilor. La eveniment participă Irina Botea Bucan, Suzana Dan, Daria Ghiu, Cristian Iftode, Iosif Kiraly, Raluca Paraschiv. 

Artista Irina Botea.

eART35 este o cercetare artistică a schimbărilor din câmpul culturii și al educației apărute în perioada pandemică, iar evenimentul este organizat de Asociația Ephemair,Site-ul oficial, aici: ephemair.ro care dezvoltă proiecte culturale de promovare a artei contemporane românești și internaționale.

Cum să combați un rasist. Istorie, știință, rasă și realitate

Zilele trecute discutam cu un artist vizual specializat în new media, care constata că inteligența artificială este, din păcate, mai umană decât ar fi de dorit. Îmi povestea despre rezultatele unui studiu din care a reieșit cât de ușor poate deveni A.I.-ul rasist, în funcție de algoritmii după care se ghidează.Un articol pe această temă, aici: „Machine Bias”, propublica.org 

Coperta cărții.

Rasismul se hrănește din neștiință. Din păcate, însă, pseudoștiința rasistă s-a răspândit atât de mult, încât a devenit greu de observat. Dar efectele toxice asupra societății sunt evidente: încurajează naționalismul, ațâță ura, pune în pericol vieți și otrăvește discuțiile pe orice temă, de la sport la inteligență. Până și cei cu intenții bune repetă stereotipuri „dovedite științific”, pentru că genetica de ultimă generație este greu de înțeles și mult prea ușor de distorsionat.

În mod paradoxal, concepțiile acestea greșite se înmulțesc chiar într-o epocă în care oamenii de știință fac descoperiri fără precedent în genetica umană, descoperiri care, odată înțelese corect, reprezintă dovezi puternice împotriva rasismului. 

Cum să combați un rasist, cartea geneticianului Adam Rutherford, apărută anul acesta la Editura Publica,O poți cumpăra de aici: publica.ro demontează, una câte una, ideile perimate despre rasele umane și trece în revistă ce poate și ce nu poate genetica modernă să explice despre diferențele dintre oameni. 

PE SCURT

Cosmonauți sau Dincolo e mai bine

Se pare că nu doar oamenii de știință (sau Smiley) s-au hotărât să plece pe Marte, ci și protagoniștii spectacolului găzduit de Green Hours duminică, 1 august, de la ora 20. Cinci tineri se refugiază într-un ideal – acela de a fi printre primii oameni care colonizează planeta Marte. Terra pare că se dizolvă, împreună cu visurile și ambițiile lor, iar singura variantă posibilă de salvare pare fuga pe o altă planetă.

Cosmonauți sau Dincolo e mai bine… este un basm sci-fi muzical, pe jumătate comic, pe jumătate dramatic, pe jumătate călare pe-o cometă, pe jumătate cu picioarele pe pământ.

Captură din film.

Ce va aduce viitorul

Nathalie (Isabelle Huppert) predă filosofie într-un liceu parizian, unde își învață elevii să gândească singuri cu ajutorul textelor filosofice care stimulează confruntarea și discuția. Când soțul o părăsește și mama ei moare, idealismul său se năruie și Nathalie se găsește față în față cu o libertate incomodă, greu de gestionat.

Ce va aduce vitorul va rula marți, 3 august, la Cinema Muzeul Țăranului, începând cu 20.30, și va fi urmat de o discuție despre învățare continuă și miturile vârstei, despre reinventare dincolo de timp sau stereotipuri. 

Festivalul „Gellu Naum”

Între 31 iulie și 1 august, Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Fundaţia „Gellu Naum” îl omagiază pe cel care și-a închipuit aventurile pinguinului Apolodor și lumea stranie și suprarealistă a Zenobiei. 

Din păcate, însă, în condițiile pandemiei, poeţii nu mai pot face drumul spre Bucureşti şi spre Comana, localitatea în care soţii Naum îşi petreceau fiecare vară, așa că ediția a VI-a se va desfășura în format hibrid: poeții străini vor participa online, iar cei din București vor merge la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Strada Nicolae Crețulescu, nr. 8.