Mysticsartdesign/pixabay.com

Lecturi de pandemie12 min read

De Horia Nicola Ursu 29.03.2020

Să citești cărți apocaliptice poate părea, în contextul actual, o îndeletnicire masochistă. Dar, dacă vrei să evadezi din distopia actuală, poți încerca unele ficționale.

În condițiile în care numărul românilor infectați cu coronavirusul cel nou crește în ritm exponențial, cei aflați în izolare caută mai degrabă lecturi care să le mute gândul de la cumplita realitate, povești evazioniste care să-i transporte în lumi mai bune și mai senine.

Dar… Să nu uităm că, dintotdeauna, un anumit gen literar a căutat să exploreze variantele pesimiste ale viitorului, cu scopul de a le preveni: e vorba de literatura distopică, ce folosește mijloacele și motivele science fiction pentru a extrapola credibil, pornind de la realitatea prezentului și avertizând asupra pericolelor viitorului.

N-am să amintesc aici decât două titluri: 1984 al lui George Orwell,„O mie nouă sute optzeci și patru”, Polirom, traducere de Mihnea Gafiță. polirom.ro care avertiza încă din 1948 asupra teribilelor consecințe ale totalitarismului, de orice sens ar fi el, și Minunata lume nouă (1932) a lui Aldous Huxley,Tradusă de Suzana și Andrei Bantaș. polirom.ro în care omenirea, eliberată de orice formă de suferință, își pierde rațiunea de a fi: două cumplite parabole în care cei care le-au știut citi în cheia potrivită au reușit să perceapă sinistra amenințare a fericirii obligatorii.

Am văzut, în ultima lună, mai multe liste de propuneri de lectură cu tematica aceasta. Multe dintre acestea începeau cu Apocalipsa/The Stand de Stephen KingEdiția românească la editura Nemira, 2011, traducere de Mihai Moroiu. Poți comanda varianta în engleză de la Cărturești, iar coronavirusul a fost comparat până la banalizare cu înfricoșătorul Captain Trips, virusul scăpat din laborator în povestea Regelui. Alt titlu frecvent pomenit e semicentenarul Germenul Andromeda/The Andromeda Strain de Michael Crichton (1969),Ediția românească la editura Univers, 1976, traducere de Margareta Dan. Disponibilă în engleză, la comandă, la Cărturești. care detaliază cu o extraordinară acuratețe științifică lupta contra cronometru împotriva amenințării devastatoare a unui virus de origine extraterestră. N-au lipsit din lista propunerilor Dragostea în vremea holerei a lui MarquezEdiția românească la editura RAO, 2014, traducere de Sarmiza Leahu. cărturești.ro sau Ciuma lui CamusEdiția românească la Polirom, 2018, traducere de Eta Wexler și Marin Preda. polirom.ro carte devenită, pe fond de pandemie, un neașteptat bestseller în Franța lui Emmanuel Macron.

Toate titlurile pomenite mai sus constituie, desigur, lecturi esențiale. Ceea ce am încercat a fost să aleg o serie de titluri poate mai puțin cunoscute publicului larg, deși sunt disponibile și în traducere românească. Este o sumă de alegeri subiective, desigur, dictată de ceea ce consider eu drept relevant pentru momentul actual. Fără pretenția unei ierarhizări pe criterii de valoare literară, ci doar prin prisma semnificației lor pentru prezentul și viitorul imediat, am însumat câteva lecturi utile pentru înțelegerea acestor „vremuri interesante” (în sensul celebrului proverb chinezesc) pe care ne este dat să le trăim.

Richard Preston – Zona fierbinte/The Hot Zone

Cel dintâi și cel mai celebru roman documentar, Cu mâinile curate al lui Truman Capote, spunea povestea unor crime și a ucigașului care le-a comis. Zona fierbinte (1994)Ediția românească la editura Elit, 1994, traducere de Oana Brandus. Disponibilă, la comandă, la Cărturești. spune tot povestea unui ucigaș și istorisește epopeea neutralizării acestuia. Ucigașul nu este însă o persoană, ci un virus, cel care a produs prima epidemie de Ebola pe teritoriul american. Pentru cititorul de azi, e o lectură cât se poate de instructivă, întrucât dezvăluie mecanismele transmiterii bolii – care, la fel ca actuala pandemie, are o cauză virală – și, ulterior, imensul efort depus pentru stăvilirea efectelor contagiunii.

Stephen King & Owen King – Frumoasele adormite/Sleeping Beauties

Din partea maestrului literaturii horror și a fiului său Owen nu ne puteam aștepta decât la o poveste cu o premisă fantasticăPublicată în 2017, cartea a apărut la noi în 2018, la Nemira, în traducerea Ruxandrei Toma. nemira.ro ce se suprapune pe nesimțite peste realitatea contemporanilor noștri. Însă, dacă strania molimă care afectează exclusiv femeile este într-adevăr fantasmagorică, regresul civilizației, pusă față în față cu o monstruoasă semi-apocalipsă, este cât se poate de realist și înfricoșător descris, în cele mai mici și dătătoare de fiori amănunte. Cât de departe suntem noi înșine de o asemenea catastrofală implozie a societății? Mi-e teamă că nu foarte departe.

Frank Herbert – Ciuma albă/The White Plague

Stephen King și fiul său n-au fost cei dintâi care au postulat ideea unei lumi în care femeile ar fi pe cale de dispariție. Creatorul incontestabilei capodopere a literaturii SF, Dune, scrie despre o molimă de origine artificială care afectează doar femeile. În acest roman masiv din 1982,Ediția românească la editura Uranus, 1994, traducere de Ioana Chiriță-Ceara. În engleză, pentru Kindle, pe amazon.com protagonistul este chiar cel ce a creat prin inginerie genetică patogenul, ca răzbunare pentru uciderea familiei sale într-un atentat terorist comis de IRA. În ciuda unui oarecare didacticism al istorisirii, romanul merită citit pentru ingenioasa întrepătrundere a planurilor narative, ce alternează între unghiul personal al savantului responsabil de genocid și perspectiva mai largă a eforturilor ce se fac la nivel mondial pentru a salva ceea ce se mai poate salva din populația feminină a planetei… dar cu ce preț?

John Shirley – Isolation Point, California

Nuveleta lui John Shirley (2007)Ediția românească în „Galileo 4”, editura Millennium, 2012, traducere de Mircea Pricăjan. În engleză, în antologia „After The End: Recent Apocalypses”. amazon.com nu oferă prea multe detalii despre natura sau cauzele apocalipsei care a dus decimarea omenirii și nici nu aflăm – decât în ultimele rânduri – care e motivul pentru care izolarea supraviețuitorilor unii față de alții este necesară. Recitind textul scriitorului american prin prisma propriei izolări, m-am cutremurat realizând cât de mult seamănă ceea ce simt eu însumi acum, în ce măsură nevoia unui contact uman nemijlocit poate pune în pericol viața semenilor. O concluzie? Iubiți-vă departele, nu aproapele. 

Norman Spinrad – Însemnări din vremea molimei/Journals of the Plague Years

Zilele trecute, Yuval Noah Harari ne-a dat de gândit cu articolul său„The world after coronavirus.” ft.com în care încearcă să anticipeze cum se va schimba lumea după ce pandemia curentă va fi, în sfârșit, învinsă. Micro-romanul din 1991Ediția românească la Millennium, 2017, traducere de Cristina Ghidoveanu. În engleză, pe Amazon. ar fi trebuit să facă parte din culegerea Alte Americi, dar a fost considerat de editori ca având un prea mare potențial pentru a stârni controverse într-o Americă mult prea puritană pentru a înghiți adevărurile expuse pe șleau de Spinrad. Autorul se întreabă cam același lucru: cum se va schimba lumea în urma unei pandemii ce se transmite pe cale sexuală și în ce măsură respectivele schimbări vor fi reversibile atunci când, în sfârșit, cumplita boală își va găsi leacul? E o lectură cumplită și, paradoxal, dătătoare de speranță. O carte pe potriva a ceea ce ne așteaptă.



Text de

Horia Nicola Ursu

Lucrează în domeniul editorial de peste 25 de ani. A fost coordonator al unor colecții la editurile RAO, Dacia, Bastion, Millennium și Paladin, a întemeiat și condus, vreme de 12 ani, editura Millennium, a editat (singur sau în colaborare cu Michael Haulică și Jeff VanderMeer) șase antologii de proză fantasy & science fiction, iar în prezent lucrează ca traducător freelancer.

CULTURĂ|FILM&TV

Werner Herzog și meteoriții

De Cristi Mărculescu 23/11/2020
Fireball: Visitors from Darker Worlds este acel documentar care confirmă o suspiciune mai veche apropos de Werner Herzog. Tipul a devenit în mod oficial un gen cinematografic în sine. 
CULTURĂ|TIPPING POINT

Un efect secundar al pandemiei: anul fără blockbustere

De Mihnea Dumitru 12/11/2020
În 2019, „Avengers. Endgame” bătea toate recordurile de încasări. Anul acesta, cel mai de succes film e unul istoric din China, care și-a făcut toți banii pe piața locală. Coronavirusul a virusat inclusiv industria cinematografică.
CULTURĂ|FILM&TV

John Wilson, tipul care documentează New York-ul cu o cameră video

De Mihai Ghiduc 11/11/2020
Protagonistul serialului documentar How To with John Wilson ne-a vorbit despre New York, cum e să filmezi lucruri trăsnite pe stradă și ce înseamnă pandemia pentru un artist
CULTURĂ|GAMING SPOTLIGHT

Jocurile românești au săptămâna lor pe Steam

De Ionuț Preda 04/11/2020
Industria jocurilor video din România are în sfârșit parte de ceva atenție, iar producătorii propun o serie de titluri indie interesante.