Cavan Images/Getty Images
Lynx Festival round-up: Cactus Hotel, Wild Transylvania, The Raven’s Tale
Filmele despre natură s-au reîntors pentru încă un an la Brașov – poate cel mai potrivit oraș pentru un astfel de festival de nișă.
Pentru al doilea an, Brașovul a dedicat începutul de iunie filmului de natură – și pentru al doilea an am reușit să văd câteva (prea puține) dintre proiecțiile de la // Site oficial: lynxfestival.ro // organizat de inimoșii Dan Dinu și Matei Truță, de la România Sălbatică. Dacă anul trecut, selecția a fost îmbogățită de prezența My Octopus Teacher, anul acesta cap de afiș a fost premiera Wild Transylvania, documentarul realizat de irlandezul John Murray – care povestea de el încă de la ediția trecută – și narat (cel puțin pentru piața americană) de Jeremy Irons.
Iată câteva impresii despre cele trei filme pe care am reușit să le văd la ediția de anul acesta. Mi s-a șoptit în cască să recomand și Wolf (regia: Cees van Kempen) sau Mediterranean – life under siege (regia: Fred Fougea), care au fost proiectate în a doua zi a festivalului.
Cactus Hotel
Poate prima concluzie pe care o pot trage după câteva filme despre natură, este că scenariul se scrie după ce s-au terminat filmările și că e de departe cea mai dificilă parte. Cumva, de înțeles, nu știi niciodată ce obții când pleci la drum și nici nu te poți baza pe „seriozitatea” protagoniștilor, nu-i ca și cum poți semna un contract cu o familie de veverițe pentru a o filma tot anul.
În cazul lui Cactus Hotel, povestea a fost voit ficționalizată de regizorul francezo-berlinez Yann Sochaczewski pentru a o spune din perspectiva unui singur cactus Saguaro din deșertul american Sonoma. Ți-e destul de evident că, probabil, n-a existat un singur protagonist și, dacă nu te-ai prins din prima, folosirea CGI-ului va da de gol acest truc, dar până la urmă e irelevant.
Cumva, povestea acestui cactus mai mult sau mai puțin fictiv, creată pentru a spune cum acești giganți care trăiesc chiar și peste 150 de ani și ajung la înălțimi de peste 12 metri adună în jurul lor un microecosistem pentru animalele, păsările și insectele deșertului din Arizona și nordul Mexicului, funcționează excelent. Atât de bine încât filmul a primit premiul publicului la ediția din acest an a festivalului.
Detalii pe IMDb | Per total: 8/10
Foto: Lynx Festival
Wild Transylvania
OK, dar știm toate lucrurile astea – o să-ți spui. Transilvania are urși, lupi, râși, zimbri, vulpi, are berze și pupeze, are lilieci și are chiar și Sânziene (are?). Știe și irlandezul John Murray, regizorul filmului realizat cu ajutorul celor de la România Sălbatică și a iubitorilor transilvăneni ai naturii, și recunoaște că l-a făcut pentru o piață internațională, ca un fel de carte de vizită/invitație pentru acei iubitori de natură care poate că nu vor să zboare jumătate de lume ca să exploreze sălbăticia – aproape că-ți vine să pui un disclaimer în film că s-a deschis aeroport în Brașov.
Narat de Jeremy Irons – despre care am aflat ulterior că a făcut turul României pe motocicletă –, cel puțin în varianta difuzată la Brașov, care e realizată pentru PBS, filmul începe, cum te-ai aștepta de la un irlandez, cu Dracula, doar pentru a închide rapid discuția – e o legendă. Pe de altă parte, atunci când ajunge la Sânziene (sau orice o fi acel lucru pe care Irons îl pronunță greșit), parcă forțează o tradiție care nu prea e clar cât mai există cu adevărat. Mai realiste sunt tricourile second hand pe care le poartă ciobanii și căruțașii care apar din când în când în cadru – Singha, se știe, // Dar în Thailanda, nu la noi. //
Per total, e o experiență interesantă și probabil că adresată unui public care crede că Transilvania e un ținut ficțional, de-a dreptul șocantă – cum probabil va fi și traficul de pe Valea Prahovei, dacă vor lua de bune sălbăticia filmului și o vor vizita.
Detalii pe Lynx Festival | Per total: 6/10
The Raven’s Tale
Dacă ai văzut urși, lupi și râși în Transilvania, o să fii (semi)șocat să-i găsești și în Cehia, într-un documentar spus din perspectiva unei corboaice, o pasăre legendară în Cehia, sub forma unei povești. Recunosc că m-a dezamăgit puțin că n-a fost despre corbi, ci despre o pădure, iar cerbul era doar narator.
O întâmplare, spune regizorul Michael Schlamberger – n-am cum să spun că fericită –, petrecută după încheierea filmărilor inițiale, transformă însă documentarul într-o poveste aproape tristă despre efectele schimbărilor climatice asupra naturii.
Un incendiu a devastat o parte din pădurea folosită pentru filmări, iar regizorul a folosit prilejul pentru a vorbi despre schimbările la care se adaptează natura datorită modificării ciclului anotimpurilor: pupezele nu mai migrează, că altfel riscă să nu mai găsească scorburi pentru cuibărit, berzele negre și-au schimbat locurile unde se opresc și aproape că ocolesc pădurea, și doar Pyronema, o ciupercă ce apare pe lemnul ars, pare a profita de situație – declanșând, cu această ocazie, un nou ciclu al vieții.
Detalii pe Science Vision | Per total: 6/10
