Foto: Harmonia Amanda / Wikimedia Commons

Roland C. Wagner, rocker și autor SF prolific6 min read

De Horia Nicola Ursu 30.12.2022

Scriitor de limbă franceză și solist al trupei Brain Damage, Roland C. Wagner a cochetat des cu istoriile alternative

Roland C. Wagner s-a născut în 1960 la Bab-el-Oued, în Algeria, dintr-o mamă algeriană și un tată german, fost pilot Luftwaffe înrolat după război în Legiunea Străină. Părinții săi se mută în Franța în 1962 și se stabilesc în regiunea pariziană, iar micul Roland descoperă literatura SF în 1971, devorînd ulterior zecile de romane de gen pe care editura Fleuve Noir le arunca anual pe piață în legendara colecție Anticipation.

A studiat istoria și, între timp, a devenit unul dintre participanții nelipsiți de la convențiile SF ale vremii. Debutul absolut are loc în 1975, într-un fanzin, iar în 1981 publică prima povestire într-o publicație profesionistă. În 1983 primește prima distincție majoră a genului, premiul Rosny-Aîné, pentru povestirea Faire-part, apărută într-una din primele antologii exclusiv francofone. Începe și o carieră de traducător, între autorii pe care i-a transpus în franceză se numără Norman Spinrad, Arthur C. Clarke, Jack Vance, Stephen Baxter sau Catherine Asaro.

În 1987 apare primul său roman, scris în colaborare cu Alain Paris, în colecția Espionnage. Astfel începe o carieră care, în trei decenii, a avut drept rezultat palpabil peste 100 de nuvele și povestiri și mai bine de cincizeci de romane. Dintre acestea se cuvin a fi menționate seriile Histoires des futurs proches (începută în 1987 cu romanul Le serpent d’angoisse, care i-a adus premiul Rosny-Aîné) și Les futurs mystères de Paris (opt romane și o duzină de nuvele; seria a primit prestigiosul Grand Prix de l’Imaginaire în 1999, iar unul dintre romanele seriei a fost cel din urmă roman apărut în colecția Anticipation, purtînd numărul 2001).

Este prolific, publică atît sub numele său, cît și folosind o serie de pseudonime: Richard Wolfram, Henriette de la Sarthe, Paul Geeron, Red Deff. Sun pseudonimul Richard Wolfram au apărut douăzeci de romane, în seria Blade & Baker, editată de Jimmy Guieu.

Dintre romanele de sine-stătătoare vor rămîne cu siguranță în istoria genului La poupée aux yeux morts (Premiul Rosny Aîné 1989), nuvela HPL (o biografie ucronică a lui Lovecraft, care i-a adus și un premiu Rosny în 1997; în românește a apărut în revista Galileo), Le chant de l’éspace (1999, prima colaborare cu editura l’Atalante, care va deveni ulterior publisher-ul său de predilecție), La saison de la sorcière (2004, roman recompensat cu Prix Bob Morane și, din nou premiul Rosny-Aîné).

Ultima sa scriere majoră este Rêves de gloire (2011), o ucronie în care asasinarea lui Charles de Gaulle reușește, iar războiul din Algeria nu mai are loc. Despre această carte, Norman Spinrad scria că „reprezintă o împlinire de maximă importanță, o capodoperă în sensul clasic al termenului, adică o trecere la un nivel literar superior; în egală măsură, este un salt calitativ în domeniul romanului ucronic – luînd în considerare toate scrierile de acest tip, din toate limbile – și al posibilităților pe care le deschide acesta”. În Rêves de gloire, un rol important îl joacă muzica. Roland Wagner a fost un rocker adevărat, scriind versuri pentru piesele mai multor trupe și fiind vocalistul trupei Brain Damage.

A încetat din viață în august 2012, în urma unui tragic accident de circulație.

CITEȘTE POVESTIREA Fragment din Cartea Mării



Text de

Horia Nicola Ursu

Lucrează în domeniul editorial de peste 25 de ani. A fost coordonator al unor colecții la editurile RAO, Dacia, Bastion, Millennium și Paladin, a întemeiat și condus, vreme de 12 ani, editura Millennium, a editat (singur sau în colaborare cu Michael Haulică și Jeff VanderMeer) șase antologii de proză fantasy & science fiction, iar în prezent lucrează ca traducător freelancer.

CULTURĂ|POPCRAFT

M3GAN: „Criminală" pe TikTok

De
Pentru că n-ar fi avut nicio șansă în altă perioadă a anului, M3gan, o reinterpretare a clișeului păpușii psihopate, a reușit să fie cel mai viral personaj de la Wednesday încoace. 
CULTURĂ|POPCRAFT

The Last of Us: zombie, ideologie și ciuperci

De
După mai multe producții postapocaliptice apărute în ultimii ani, dar și după o pandemie cât se poate de reală, noul serial produs de HBO, paradoxal, nu te va plictisi.
CULTURĂ|SCIENCE OF FOOD

Bobul, leguma care a dispărut din bucătăriile românești

De
Bobul (Vicia Faba) este (aproape) dispărut din rețetele locale, fiind o apariție rară în bucătăriile românilor. Lucrurile n-au stat întotdeauna așa.
CULTURĂ|FILM&TV

The Last of Us ar putea sparge blestemul adaptărilor slabe după jocuri video

De
Un scenariu post-apocaliptic ar putea transpune în sfârșit un joc video într-o producție cinematografică de calitate înaltă.