Terminator Zero: Sayonara, baby8 min read

He’s back. Dar cum se zice asta în japoneză?

Am așteptat cu niscaiva nerăbdare, dar și teamă, reinterpretarea francizei Terminator de către regizorul Masashi Kudô și metamorfozarea acesteia într-un serial anime. De altfel, aventura Netflix în această zonă n-a fost tocmai izbutită, de-a lungul vremii, așa că mirarea n-ar fi fost mare să am parte de o dezamăgire. Din fericire, au lăsat totul pe mâna studioului de animație nipon Production I.G, care au un portofoliu de invidiat – printre altele, acesta include titluri precum Ghost In the Shell sau Kill Bill Vol. 1. 

Din echipă mai face parte și regizorul și scenaristul Mattson Tomlin, născut într-o familie de români, în timpul Revoluției din 1989, și dat spre adopție unei familii de americani. În Statele Unite, Mattson, care se declară fan// „Romanian-Born American Filmmaker Mattson Tomlin: «I’m a Big Fan of Mungiu, Radu Muntean, Radu Jude»”, valahia.news // al filmelor lui Cristian Mungiu, Radu Muntean și Radu Jude, a urmat cursuri de film și studii media, a participat într-un program de formare la Institutul American de Film, iar de curând face parte din echipa de scenariști pentru a doua parte a filmului The Batman, cel regizat de Matt Reeves. 

Citat de Mashable,// „Terminator Zero creators find fresh life in sci-fi franchise through hand-drawn anime”, mashable.com // Tomlin a considerat că mediul anime-ului a eliberat și mai mult efortul său scenaristic, „pentru că poți face orice”. În același timp, Kudō, cunoscut mai ales pentru munca sa la serialul Bleach, a luat ca pe o provocare povestea lui Tomlin, care implică mai puține dialoguri decât se întâmplă, de obicei, în anime-urile japoneze. Astfel, „emoțiile trebuiau transmise prin acțiunile și expresiile personajelor”, a mărturisit Kudō. 

De altfel, multe dintre scene sunt desenate de mână, iar asta a contribuit atât la versatilitatea și complexitatea perspectivelor, cât și la un aspect estetic foarte apropiat de cel al anilor ’90. Cum nu se poate mai potrivit, pentru că o bună parte din acțiune se petrece pe 29 august, 1997, adică fix în Ziua Judecății, când Skynet va prelua controlul sistemelor de apărare ale americanilor și rușilor și va ataca umanitatea. 

La Tokyo, însă, într-o realitate paralelă, roboții comerciali deja au înlocuit o parte dintre joburile oamenilor, de la asistenți pentru persoane cu handicap până la lucrători în supermarket. E un atu important al serialului, faptul că oferă un context social mai larg. Dacă în filmele lui James Cameron, inteligența artificială e aproape inexistentă în viața de zi cu zi, în Terminator Zero e deja familiară.

În același timp, omul de știință Malcolm Lee refuză complet uzitarea cotidiană a roboților, deși a pus „pe roate” Kokoro (care în limba japoneză se traduce cu „inimă”, dar are și sensuri precum „afecțiune”, „spirit” sau „curaj”), un sistem de inteligență artificială creat pentru a ține piept celuilalt, despre care Lee e convins că va distruge omenirea. Kokoro, însă, are second thoughts: „N-ar fi lumea mai bună fără oameni? În istoria Pământului, ce deosebește omenirea de alte specii? Războiul. Omenirea își dorește războiul mai mult decât orice altă specie.” Deja sună a Leeloo din The Fifth Element, iar Lee va trebui să joace rolul lui Bruce Willis, acela de a o convinge pe Kokoro că merităm să fim salvați. N-ai inimă, Kokoro!

Și, aparent, o convinge, pentru că Skynet-ul japonez, cel din 2022, trimite înapoi în timp un Terminator, care să-l vâneze de urgență pe Lee. Inclusiv, la o adică, pe cei trei copiii ai acestuia, la fel de simpatici ca puștii din filmele lui Hayao Miyazaki – Terminator Zero are influențe mai mult sau mai puțin evidente (și imposibil de evitat?) din creațiile celebrului regizor. Mișcarea de rezistență, bineînțeles, nu stă cu mâinile în sân și o trimite pe Eiko să-l salveze pe importantul om de știință. 

Dincolo de această intrigă clișeu a francizei, serialul are multe particularități și reușite, în mod deosebit când vine vorba de look și atmosferă, iar Tomlin a procedat corect să stea cât mai departe de materialul original și să transforme o techno-distopie de acțiune pur americană, într-un desen animat mai preocupat de dramă și reflexii politice. Cu stângăciile sale, care țin, în mod deosebit, tocmai de această aproape-obsesie pentru expozițiune, care poate deveni monotonă, și niște plot twisturi cu lopata spre final, Terminator Zero e, totuși, unul dintre cele mai bune seriale de animație ale anului. Și un Terminator care stătea foarte bine câțiva ani după Judgment Day. 

Disponibil pe Netflix | Per total: 7/10 | Știință & Tehnologie: 7/10