The Electric State: Roboții, noua clasă muncitoare?7 min read

Te-ai gândit că roboții și-ar putea dori să aibă drepturi egale cu oamenii?

Adaptarea romanului grafic omonim al suedezului Simon Stålenhag, responsabil și pentru Tales from the Loop, are o premisă ofertantă: într-o realitate alternativă, roboții au fost produși în masă și puși în slujba societății americane încă din anii ’50, dar se vor revolta împotriva „stăpânilor”. 

„Roboții au devenit rapid coloana vertebrală a forței de muncă globale, făcând toate joburile pe care oamenii nu voiau să le facă. Ani de zile, nu s-au plâns niciodată că lucrează non-stop, dar, în cele din urmă, a venit ziua când s-au săturat de viețile pe care le-am atribuit și au cerut dreptul la viață proprie”, povestește naratorul unui documentar fictiv, care deschide filmul regizat de frații-spectacol Anthony și Joe Russo, celebri pentru filmele din Marvel Cinematic Universe. Sună a metaforă pentru capitalismul târziu, așa-i? 

În cele din urmă, cândva în anii ’90, roboții s-au răsculat împotriva opresorilor, iar treaba asta e ilustrată fie tragicomic, într-o scenă cu un robot chef parizian, care trântește tăvi și sparge farfurii, sătul să fie exploatat, fie campy, printr-un discurs manifest al unuia dintre liderii spirituali ai revoltelor, Mr. Peanut: „Am fost făcuți să gândim, dar acum nu vor să facem asta. Am fost făcuți să muncim, dar niciodată pentru noi înșine.” 

Ți se arată, printre altele, imagini cu roboți care protestează lângă Turnul Eiffel, un robot publicitar gigant, care vandalizează Memorialul Iwo Jima sau o dezbatere suprarealistă la TV despre dreptul la libertate, între un analist politic (sau, cel puțin, asta pare) și un reprezentant (intelectual, probabil) al roboților.

Protestele devin violente și, inevitabil, se ajunge la conflict armat. Mașinăriile sunt pe punctul de a învinge, până când Ethan Skate (Stanley Tucci), CEO în domeniul tehnologiei, un soi de Bill Gates meets Elon Musk, inventează o armată de drone umanoide, controlate printr-o interfață neuronală, aka Neurocaster, care schimbă situația. Filmul începe la câțiva ani după război, când peste șase mii de roboți supraviețuitori au fost izolați într-o zonă îngrădită din New Mexico, numită „Zona de excludere”, iar tehnologia lui Skate e adoptată la scară largă. 

Insist pe Neurocaster, pentru că mi se pare, iarăși, o metaforă interesantă. „Rețeaua Neurocaster permite minții tale să fie în două locuri simultan. Lucrezi și te distrezi, în același timp”, e descrierea oficială, din clipurile de marketing. De fapt, majoritatea oamenilor care folosesc casca minune se transformă în niște „legume”: în timp ce mintea cealaltă lucrează în corpul roboților, aceștia rămân dependenți de o lume virtuală a plăcerilor.

Ei bine, toată această introducere din primul sfert de oră, care izbutește să te agațe și să te facă curios, e aruncată la gunoi de realizarea mediocră ce urmează. Millie Bobby Brown, vedeta tradițională a celor de la Netflix, o interpretează pe Michelle, o adolescentă rebelă a cărei familie a murit într-un accident de mașină în timpul războiului. Când mintea fratelui ei, Christopher (Woody Norman, din C’mon C’mon), reapare brusc sub forma robotului mascotă din desenul lor animat preferat, Michelle pornește într-o călătorie spre așa-zisa zonă de excludere, pentru a descoperi adevărul din spatele dispariției acestuia. Pe drum, face echipă cu Keats (Chris „Star-Lord” Pratt) și robotul spiritual al acestuia. 

Urmează o aventură la limita ridicolului, o mediocritate search & rescue, care a costat 320 de milioane de dolari, cu pretenții de cel mult Nickelodeon, fără umor, fără profunzime, fără aproape nimic, doar scene după scene pastișe la alte filme din cultura pop (fie asumate ori ba) – inclusiv la Star Wars, în, poate, cel mai jenant și insipid moment al filmului. 

Cel mai rău, însă, e că anulează complet subtilitățile politice despre relația problematică dintre capitalism, tehnologie și precariat, pentru că se termină cu o povață inspirațională despre „lumea reală” și renunțarea la tehnologie. Nimic despre segregarea socială și exploatare, dar, mă rog, poate se subînțelege?

Disponibil pe Netflix | Per total: 4/10 | Știință & Tehnologie: 5/10