Wednesday, sezonul 2: Numai necazuri7 min read

Divagații inutile, intrigi secundare irosite, sarcasm plictisitor și Steve Buscemi cu o freză atroce.

Câteva lucruri importante s-au schimbat în al doilea sezon al unui serial despre care scriam că se chinuie să fie altceva decât o povestioară pop de amor, à la Frumoasa care ascultă prea mult Evanescence și Bestia part-time la cafeneaua cu sortimente organice. 

Înainte de orice, a murit Ozzy Osbourne, așa-zisul prinț al întunericului sau, de ce nu?, tăticul goth-ului. Oare voi auzi ceva de la Black Sabbath pe coloana sonoră (dezastruoasă, de altfel, din primul sezon) al acestui nou sezon a cărui eroină poate fi supranumită „prințesa întunericului”? Rămâne de văzut, deocamdată, din primele patru episoade disponibile la streaming – celelalte patru bucăți pică pe 3 septembrie – mi-au atras atenția „Dancing In the Dark”, de la Bruce Springsteen, „You Really Got Me”, de la The Kinks, și, mai ales, „No Time To Cry”, de la Sisters of Mercy – așa, da, mai vii de la școală, Wednesday.

S-a mai schimbat ceva. Jenna Ortega e mai nuanțată în interpretare și parcă nu mai e la fel de unidimensională. În locul încruntărilor constante, reușește să scoată de la Wednesday mai multe stări: anxietate, plictiseală, uimire sau nesiguranță. Apropo de interpretări, faptul că Steve Buscemi apare într-un rol secundar important ridică, de asemenea, pretențiile, iar Joy Sunday, în rolul lui Bianca, și Emma Myers, aka Enid, contribuie ambele în acest sens. Un rol important primește și fratele lui Wednesday, ciudățelul și marginalizatul Pugsley, interpretat cu coerență caraghioasă de Isaac Ordonez.

CITEȘTE ȘI: Wednesday: Comedie romantică și cam atât

Pugsley e trimis și el la Nevermore, împreună cu sora lui, iar încă din primele zile face prima năzbâtie. După ce unul dintre colegi povestește legenda unui elev care și-a înlocuit inima cu una mecanică și a murit accidental, fiind înmormântat în pădurea din jurul școlii, Pugsley, care are superputerea să electrocuteze, învie bizara creatură, un zombie fără creier (lol), și o ține captivă într-un hambar. 

Ce să vezi? Aceasta evadează și e cam înfometată. În mod amuzant, asta ar fi ultima problemă, pentru că sezonul al doilea insistă și cu niște corbi ucigași, care sunt controlați de încă-nu-știm-cine.

Wednesday, în schimb, și-a îmbunătățit abilitățile psihice, cu ajutorul cărții lăsate de Goody, iar la debutul noului sezon le folosește, ca un soi de vigilante, pentru a prinde un criminal în serie – un intro cam stângaci și inutil, de altfel. Se întoarce la Nevermore, unde descoperă că a devenit super-duper de populară, pentru că, news flash, a salvat școala. Îl cunoaște pe noul director, Barry Dort (după cum spuneam, Buscemi, cu o perucă atroce), un personaj undeva între Mr. Garrison din South Park și Dolores Umbridge din Harry Potter, care are niște interese ascunse și e cam ipocrit. Acesta încearcă să se împrietenească cu ea, îi oferă titlul de elevă de onoare la focul de tabără de început de an, dar Wednesday reacționează, bineînțeles, cu ostilitate, într-una dintre scenele izbutite și potente ale episodului.

Dort, între timp, e tot mai dubios: îi propune Morticiei să se ocupe de strângerea de fonduri a școlii, idee care o irită pe Wednesday, și o șantajează pe Bianca să-și folosească puterile telepatice de sirenă pentru a strânge bani pentru școală, amenințând-o că, altfel, îi va retrage bursa. De aici încolo, noul sezon are mai mult ritm decât primul, fiind transformat într-o combinație de Stranger Things întâlnește thrillerele noir ale lui Alfred Hitchcock întâlnește orice film cu adolescenți care implică supranatural și crimă.

Deși cu aceste acorduri fine pe care Tim Burton le-a păstorit, care reușesc să-l facă mai puțin plictisitor, problemele majore ale serialului rămân cam aceleași. Vrea să fie sarcastic, dar mai funny e un episod din Tom și Jerry. Vrea să fie punk-ish, dar pică în goth și cinism caricatural. În afara faptului că aventura lui Wednesday e mai antrenantă, de data asta, aproape că-ți vine să reacționezi fix ca ea, când vine vorba despre experiența vizionării: „Nu mă resuscitați.”

Disponibil pe Netflix | Per total: 5/10 | Știință & Tehnologie: 4/10