Accidentul de la Cernobîl în presa comunistă din România26 min read

Articolul face parte dintr-un dosar dedicat povestirii și explicării accidentului nuclear de la Cernobîl, cel mai grav din istorie.

Cernobîl este un nume care continuă să capteze atenția si imaginația oamenilor, deși au trecut mai bine de 33 de ani de la cel mai grav accident nuclear din istorie.

CITEȘTE ȘI: Informații pierdute pe drum – ce se știa despre Cernobîl, dar nu a ajuns în presa din România

Pe 26 aprilie 1986, la ora 1:23 noaptea, reactorul 4 al centralei nuclear-electrice de la Cernobîl a explodat. Radiațiile s-au răspândit cu repeziciune pe teritoriul actualei Ucraine și în țările învecinate, mai ales Belarus, particulele radioactive fiind purtate de vânt întâi spre nord, spre statele scandinave, apoi spre sud.

Creșteri detectabile ale nivelului radioactivității au fost înregistrate în majoritatea Europei, însă cele mai afectate au fost teritoriile actualelor state Ucraina, Belarus și Rusia. La acea vreme, aceste țări făceau parte din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS), iar autoritățile au încercat inițial să păstreze secretul acestui accident, considerând că lumea l-ar fi considerat un eșec al guvernării sovietice.

Cu toate acestea, informațiile despre accident nu au putut fi ascunse prea mult timp. În dimineața zilei de 28 aprilie, muncitorii de la o centrală nuclear-electrică din Suedia aflată la distanță de peste 1.000 de kilometri de Cernobîl au dat alarma după ce aparatura de control a înregistrat valori peste limită ale nivelului radioactivității. În urma inspecției, autoritățile suedeze au realizat că sursa radiațiilor provenea din altă parte și au contactat URSS, cerând lămuriri. Inițial, autoritățile sovietice au negat că ar avea cunoștință despre un accident nuclear pe teritoriul URSS, apoi au fost forțați să recunoască, minimizând totuși amploarea incidentului.

Informațiile despre un accident la centrala nucleară de la Cernobîl s-au răspândit cu repeziciune, dar inegal, în presa vremii.

În bula noastră

În timp ce jumătate din continentul european trăia momente de îngrijorare, urmărind traseul norului radioactiv, cealaltă jumătate, din care făceau parte statele din blocul comunist, se pregătea pentru serbările și parada anuală de 1 Mai Muncitoresc. Orice subiect care vorbea despre altceva decât despre eficiența guvernării comuniste și despre măreția conducătorului suprem nu primea mai mult de câteva rânduri în presa vremii.

În această a doua categorie era și România, aflată la acel moment sub conducerea partidului comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Presa românească deservea „partidul unic”, care, la rândul său, avea un parteneriat durabil cu guvernului sovietic. Astfel, orice informație care avea potențialul de a pune frații sovietici într-o lumină negativă era dată deoparte, chiar dacă informațiile aveau un important caracter public.

În timp ce în statele europene democrate curgeau valuri de cerneală pe această temă, imaginația și teama jurnaliștilor și a publicului deopotrivă fiind alimentate de secretomania menținută cu eforturi mari de guvernul sovietic, în presa comunistă de la noi accidentul de la Cernobîl nu a primit mai mult de câțiva quadranți (câteva rânduri).

30 aprilie – prima mențiune

Prima mențiune a unui accident la centrala nucleară de la Cernobîl apare în presa românească abia la data de 30 aprilie 1986, la patru zile de la incident. Știrea este îngropată în pagina șase a ziarului Scînteia – organul de presă al Partidului Comunist Român – sub un titlu steril și non-informativ: „Din partea Consiliului de Miniștri al URSS”.

Ziarul Scînteia, 30 aprilie 1986, pag 6.

Dacă trecem de titlu, știrea, care vine de la agenția sovietică de presă T.A.S.S. prin Agerpres, conține destul de multe informații, deși este succintă. Tonul neutru, neafectat, e menit să minimizeze gravitatea informațiilor prezentate.

Ziarul Scînteia, 30 aprilie 1986, prima știre despre accidentul de la Cernobîl.

„Agenția sovietică T.A.S.S. transmite: La Centrala atomoelectrică de la Cernobîl, situată la 130 de kilometri nord de Kiev, s-a produs o avarie. La fața locului își desfășoară activitatea o comisie guvernamentală, condusă de vicepreședintele Consiliului de miniștri al U.R.S.S., Boris Scerbin. Din comisie fac parte conducători de ministere și departamente, oameni de știință și specialiști. Potrivit datelor preliminare, avaria s-a produs într-una din clădirile celui de-al 4-lea bloc energetic și a provocat distrugerea unei părți a clădirii reactorului, deteriorarea lui și o anumită scurgere de substanțe radioactive. Celelalte 3 blocuri energetice au fost oprite nefiind afectate și se află în rezervă. În timpul avariei au încetat din viață 2 persoane. Au fost întreprinse măsuri urgente de lichidare a consecințelor avariei. În prezent, situația radiațiilor de la centrala atomoelectrică și din zona înconjurătoare s-a stabilizat: celor afectați li se acordă asistența medicală necesară. Locuitorii din complexul centralei atomoelectrice și din 3 localități învecinate au fost evacuați. Situația radiațiilor este supravegheată continuu la centrala atomoelectrică de la Cernobîl și în zona învecinată.”

Aceeași știre este reprodusă identic și în ediția din aceeași zi a ziarului „Scînteia Tineretului” – tot la pagina 6 și sub același titlu. Cele două ziare funcționau în paralel, cu diferențe minime, deservind publicuri diferite. În timp ce „Scînteia” era organul de presă al Partidului Comunist Român (PCR), „Scînteia Tineretului” deservea Uniunea Tineretului Comunist (UTC).

1 Mai Muncitoresc și primele rapoarte privind „calitatea mediului înconjurător”

Ziua următoare – 1 Mai – a fost marcată de celebrarea Zilei Muncii și Muncitorului, prilej important de festivități și manifestări propagandistice în perioada comunistă. Cu toate acestea, am găsit scurte mențiuni ale accidentului de la Cernobîl în trei din cele cinci ziare cu regim cotidian ale epocii (Scînteia, Scînteia Tineretului și România Liberă. Informația Bucureștiului era ziar de seară, iar al cincilea cotidian era Sportul).

Pe 1 Mai, cele trei cotidiene principale au publicat fiecare câte două știri scurte, aproape identice, în pagina de știri internaționale, în legătură cu avaria de la Cernobîl.

Ziarul Scînteia, 1 mai 1986, pag. 5 – Viața internațională.

Prima știre este o urmare a informării din ziua precedentă, intitulată tot „Din partea Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.”, cu subtitlul „În legătură cu avaria de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl”.

Fiind o preluare Agerpres a unei comunicări venite de la agenția de presă a Uniunii Sovietice – T.A.S.S. –, informația este preluată și publicată identic în toate cele trei ziare.

A doua informare, în aceeași pagină, vine „De la comandamentul central de supraveghere și control al calității mediului înconjurător”. Ni se spune că „stațiile și laboratoarele din rețeaua națională de control al radioactivității mediului înconjurător, care desfășoară o activitate permanentă de măsurare și supraveghere a nivelurilor radioactivității aerului, apei și solului din țara noastră nu au constatat nicio creștere a acestor niveluri, care se situează în limitele normale”.

Scînteia Tineretului, 1 mai 1986, pag 5.

3 mai – norul radioactiv și înființarea unei Comisii de Stat

Următoarea știre despre Cernobîl apare în presa românească abia la 3 mai (1 și 2 Mai au fost zile libere). Între timp, norul radioactiv care plutea amenințător deasupra Europei și-a schimbat direcția, ajungând deasupra României.

Acesta este motivul pentru care, la data de 3 mai, ziarele Informația Bucureștiului și Scînteia Tineretului publică un Comunicat despre accidentul de la Cernobîl chiar pe prima pagină!

Prima pagină a ziarului „Informația Bucureștiului” din 3 mai 1986; în dreapta, sus, comunicatul despre Cernobîl.

„În ziua de 1 mai 1986, la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu […] s-a analizat situația creată ca urmare a accidentului produs la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din zona Kiev.

Comandamentul central de supraveghere și control al calității mediului înconjurător a raportat că din măsurătorile efectuate pe teritoriul țării noastre s-a constatat că, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai au apărut unele creșteri ale radioactivității în nord-estul țării.

Pentru coordonarea tuturor măsurilor necesare […] s-a instituit o comisie de partid și de stat condusă de tovarășa Elena Ceaușescu […]. Rețeaua națională de stații și laboratoare urmărește, în continuare, conform programului stabilit, radioactivitatea mediului înconjurător.”

Comunicatul despre creșterea nivelului radioactivității pe teritoriul României și formarea unei comisii de stat condusă de Elena Ceaușescu – Scînteia Tineretului, 3 mai 1986, prima pagină, closeup.

Tot în ziua de 3 mai, în paginile cotidienelor apar două informări despre nivelul radiațiilor pe teritoriul țării noastre în zilele de 1 și 2 mai, din partea Comisiei de partid și de stat nou înființată, sub conducerea „tovarășei”.

De aici aflăm că „în noaptea de 1 spre 2 mai s-a înregistrat o creștere a radioactivității mult peste limitele normale, în special în județele Iași, Suceava, Mureș, Cluj și în Municipiul București”.

Avertizarea este însoțită de precauții pentru populație:

„Față de situația creată, se recomandă populației următoarele: 

• Să folosească apa potabilă numai din rețeaua urbană, din puțurile de adâncime sau apă minerală;
• Să asigure spălarea riguroasă cu apă potabilă a legumelor și fructelor înainte de consum;
• Copiii să evite ieșirile îndelungate în spații deschise;
• Unitățile agricole și gospodăriile individuale să asigure adăparea animalelor din puțurile de adâncime și să protejeze prin acoperire fântânile și furajele.

Ministerul Sănătății a luat măsuri pentru administrarea, acolo unde este necesar, în scop profilactic, prin rețeaua sanitară, a iodurii de potasiu pentru populația până la 18 ani. […]”

Cele două informări despre creșterea nivelului radiației în țara noastră, însoțite de recomandări pentru populație – România Liberă, 3 mai 1986, pag. 5

A doua informare, aferentă zilei de 2 mai, spune că nivelul radioactivității scade, dar „se menține încă la un nivel ridicat, peste normele admise”. Se recomandă populației, unităților agricole și gospodăriilor să aplice în continuare măsurile stabilite anterior.

4 și 5 mai – minimizarea consecințelor

Pentru 4 mai, am găsit informații legate de accidentul de la Cernobîl doar în ziarul Scînteia. Acesta publică la pagina 5 o scurtă informare privind „calitatea mediului” din partea Comisiei de Stat:

„Din măsurătorile efectuate pe întreg teritoriul țării […[ rezultă că, în cursul zilei de 3 mai, în unele din zonele afectate, inclusiv în Municipiul București, se înregistrează – ca urmare a unei circulații atmosferice favorabile pentru țara noastră – o scădere, în continuare, a radioactivității, care însă se menține peste normele admise. Cu toate acestea, sunt încă zone în care s-a constat o creștere a radioactivității. […]”

Ziarul „Scînteia”, 4 mai 1986, pagina 5.

Pe pagina următoare a ziarului Scînteia avem o scurtă știre externă intitulată „În legătură cu avaria de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl”, preluată prin Agerpres de la agenția sovietică de presă T.A.S.S.

De aici aflăm că doi oficiali sovietici – Nikolai Rîjkov (președintele Consiliului de Miniștri al URSS) și Egor Ligaciov (secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice), au vizitat, la 2 mai, zona centralei atomoelectrice de la Cernobîl. Ei au luat la cunoștință și au examinat situația.

Mai mult decât o știre, această informare venită de la T.A.S.S. este propagandă. Scopul său este de a minimiza amploarea accidentului, în contextul în care toată Europa și chiar întreaga lume știa la acest moment de accident și monitoriza atent nivelul radiațiilor. Scopul acestei „știri” era de a spune lumii că totul e sub control:

„S-a menționat că activitatea pentru lichidarea avariei și înlăturarea consecințelor ei se desfășoară în mod organizat, cu alocarea mijloacelor necesare. Au fost luate măsuri suplimentare pentru accelerarea lucrărilor în curs de desfășurare.”

Se mai precizează că „Nikolai Rîjkov și Egor Ligaciov au vizitat unele localități, unde s-au întâlnit cu oamenii evacuați temporar din zona centralei atomice”.

Ziarul „Scînteia”, 4 mai 1986, pag 6.

Aceeași „știre”, venită de la organul de propagandă sovietică, este preluată la 5 mai și de ziarele România Liberă și Scînteia Tineretului.

Acesta din urmă reușește chiar să publice informarea alături de o altă știre, legată tot despre un accident la o centrală nucleară, de astă dată din sud-estul Londrei. Ce „dovadă” mai bună că accidentele nucleare se întâmplă și în alte locuri și că nu ar trebui să ne îngrijorăm?

Scînteia Tineretului, 5 mai 1986, pag 6.

6 și 7 mai – ultimele rapoarte „de mediu”

În zilele de 6 și 7 mai, ziarele românești publică ultimele rapoarte „privind calitatea mediului înconjurător” venite din partea Comisiei de Stat înființate pentru a monitoriza situația radioactivității în țara noastră.

La 6 mai, ziarele vremii titrează:

„Din măsurătorile efectuate pe întreg teritoriul țării rezultă că în zilele de 4 și 5 mai a.c., în unele din zonele afectate, inclusiv în Municipiul București, datorită unei circulații atmosferice favorabile, radioactivitatea a continuat să scadă. În alte zone radioactivitatea este mai ridicată, fără însă a prezenta pericol pentru sănătatea populației. […]”

Scînteia Tineretului, 6 mai 1986, pag 5.

La 7 mai, un ultim raport „Din partea Comisiei de partid și de stat pentru supravegherea și controlul calității mediului înconjurător” afirmă:

„În majoritatea zonelor afectate, inclusiv în Municipiul București, radioactivitatea a continuat să scadă. În unele zone, din cauza circulației atmosferice, radioactivitatea a înregistrat ușoare creșteri, care nu prezintă pericol pentru sănătatea populației”

Urmează o serie de recomandări pentru populație, „în scop profilactic”:

• Să folosească apa potabilă numai din rețeaua urbană, din puțurile de adâncime sau apa minerală; este interzisă utilizarea apei de ploaie;
• Să asigure spălarea riguroasă cu apă potabilă a legumelor, zarzavaturilor și fructelor;/li>
• Să consume lapte și produse din lapte provenite numai din rețeaua comercială de stat;
• Copiii și femeile gravide să evite șederea prelungită în spații deschise;
• Să asigure spălarea străzilor, trotuarelor, incintelor și udarea spațiilor verzi;
• Unitățile agricole și gospodăriile să asigure adăparea animalelor din puțurile de adâncime și să protejeze, în continuare, prin acoperire, fântânile și furajele.

România Liberă, 7 mai 1986, pag 7.

Începând cu data de 8 mai 1986, nu am mai găsit informații legate de accidentul de la Cernobîl în ziarele autohtone.

Pe 8 mai, ziarele românești au publicat un număr special, plin de fast și patetism, dedicat aniversării a 65 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român.

O altă știre care s-a bucurat de atenția presei s-a referit la victoria formației Steaua în meciul cu F.C. Barcelona, meci în urma căruia Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni la fotbal.