FYI

Ce se știe și (mai ales) ce nu se știe despre Omicron?

De Mihai Ghiduc 29.11.2021

Noua variantă a coronavirusului vine o serie întreagă de incertitudini. Îngrijorați de numărul mare de mutații, cercetătorii au pus lumina reflectoarelor pe Omicron, care a devenit „variantă îngrijorătoare” pe lista Organizației Mondiale a Sănătății în doar două zile de la identificare. Totuși, în ciuda breaking news-urilor, a opiniilor și a înăspririi măsurilor, numărul necunoscutelor rămâne mai mare decât acela al certitudinilor. Situația se va schimba, cu certitudine, destul de rapid.

Foto: CC-By-4.0 iSO-FORM LLC

Până atunci, iată ce se știe până acum.

Omicron a devenit imediat „variantă îngrijorătoare”

Noua variantă a fost depistată pe 24 noiembrie, în Africa de Sud, și aproape imediat în alte câteva țări. A fost urcată în baza de date GISAID cu numele de cod  B.1.1.529. A doua zi, a fost declarată varianta sub investigație VUI-21NOV-01. Pe 26 noiembrie, OMS o declara variantă îngrijorătoare și îi dădea numele Omicron (au fost sărite literele Nu și Xi, prima pentru că seamănă cu „new”, a doua pentru că e numele unui anumit șef chinez). Este cea de-a cincea variantă îngrijorătoare, după Alpha (depistată prima dată în Marea Britanie la finalul lui 2020), Beta (Africa de Sud, mai 2020), Gamma (Brazilia, noiembrie 2020) și Delta (India, octombrie 2020).

Are un număr neașteptat de mare de mutații

Până la Omicron, variantele cele mai îngrijorătoare ale coronavirusului prezentau un număr limitat de mutații, în zona una-cinci. Omicron are câteva zeci. 

Sunt treizeci de modificări ale aminoacizilor, trei ștergeri și o adăugire doar în proteina spike (S) a coronavirusului, ceea cu ajutorul căruia acesta infectează celulele umane. Dintre acestea, 15 apar în zona domeniului de legare la receptorul ACE2 din celule umane. Mutații apar și în alte regiuni genomice. Trei dintre acestea sunt în punctul de clivaj al furinei, care are rol în creșterea infecțiozității virusului. 

O parte dintre mutațiile depistate sunt prezente și în alte variante și se știe deja despre ele că ajută la ocolirea răspunsului imun, altele sunt noi. Există mutația ​​N501Y (prezentă în Alpha, Beta și Gamma) sau E484K (Beta și Gamma). 

O listă a tuturor mutațiilor cunoscute a fost publicată de Serviciul de Sănătate Publică din Marea Britanie.

Pare mai infecțioasă decât alte variante

Încă nu se știe cu precizie cât de infecțios este Omicron. Majoritatea informațiilor vin din interviuri sau declarații oficiale, nu sunt încă studii care să ofere o privire mai precisă. Experții spun în aceste declarații că varianta ar fi mai infecțioasă și mai bine echipată să scape de răspunsul imun, atât la persoanele care au avut boala cât și la cei vaccinați. 

Cert este că în Africa de Sud numărul cazurilor a crescut de la 3.000 la aproape 10.000 pe zi, în decursul unei săptămâni, procentul testelor pozitive a crescut de la 2% la 9%, iar noua variantă a devenit dominantă. Pe de altă parte, ministrul sănătății din această țară spune că majoritatea cazurilor sunt ușoare. Însă trebuie ținut cont de faptul că boala e încă la început în pacienții infectați cu această tulpină, că Africa de Sud are un număr mare de persoane tinere, mai puțin predispuse la forme grave.

E nevoie de timp pentru răspunsuri

În timp ce o serie întreagă de state se grăbesc să limiteze sau să interzică zborurile aeriene, în special dinspre țările africane, multe întrebări n-au încă răspuns dintr-un motiv simplu: a trecut prea puțin timp.

Cât de infecțioasă e varianta Omicron?

Probabil acest lucru se va afla în una-două săptămâni, în funcție de creșterea numărului cazurilor în țări în care a fost depistat Omicron și a procentului de cazuri date de variantă din total. 

Momentan, un grafic făcut de Financial Times care arată că durata de la infectare la dominanță e mai scurtă decât la alte variante se bazează doar pe datele din Africa de Sud. E posibil să fie un semn de infecțiozitate mai ridicată, e la fel de posibil să fie doar o coincidență că un nou val de COVID-19 e dominat de varianta asta.

Rămâne de văzut dacă e va observa o evoluție similară în alte țări, mai ales că e puțin probabil ca restricțiile aeriene (aplicate și așa destul de haotic și nu de toată lumea) să aibă vreun efect.

Are Omicron o perioadă de incubație mai scurtă?

Din nou, nu există un răspuns. Delta are o perioadă de incubație de patru zile, față de 5-6 la versiunile celelalte. Trebuie observate un număr mai mare de cazuri pentru a putea fi stabilită această durată. 

E mai sever COVID-19 dat de Omicron?

Este mult prea devreme pentru un răspuns. Formele severe ale bolii apar, cel mai adesea, la mai mult de o săptămână de la infectare, iar noua tulpină abia a fost depistată. Vor trece săptămâni sau chiar luni până la un răspuns (ar trebui observat un procent mai mare de cazuri severe, afectarea unor categorii de vârstă mai ferite sau simptome nemaîntâlnite până acum, de exemplu). 

Sunt vaccinurile eficiente împotriva Omicron?

Din nou, răspunsul va veni în circa două săptămâni. Cercetătorii au început deja studii în acest sens. Penny Moore, profesoară la Universitatea Witwatersrand din Africa de Sud, lucrează la un pseudovirus care conține mutațiile din Omicron pe care-l va testa împotriva vaccinurilor Pfizer, Moderna și Johnson & Johnson și a plasmei de la pacienți vindecați. 

O altă variantă prin care un răspuns ar putea veni este prin urmărirea numărului de persoane vaccinate și nevaccinate dintre cele care se vor infectat cu Omicron. Dacă procentul va fi relativ similar, e un semn rău.

Pot fi făcute vaccinuri împotriva noii variante?

Atât BioNTech/Pfizer, cât și Moderna spun că da. Tehnologia există, lucrul a început deja, dar durata pe care o avansează cele două firme pentru apariția acestora pe piață ar putea fi prea scurtă față de realitate. E nevoie de teste, de confirmări, de aprobări etc. Cert este că în 2022, dacă va fi nevoie, un vaccin împotriva Omicron ar putea exista – cel mai probabil în vară, posibil chiar mai devreme.

Cum a apărut Omicron?

Teoria cea mai circulată e că noua variantă a apărut într-un pacient imunocompromis, care a avut COVID-19 o perioadă îndelungată de timp, cel mai probabil un pacient cu HIV. Teoria poate fi însă influențată de locul în care a fost depistat prima dată varianta – țările din sudul Africii în care numărul purtătorilor de HIV este crescut. Nu a fost depistat un pacient-zero, deci nu poate fi confirmată. Există și alte posibile explicații, unele mai credibile decât altele, dar, cum nu există un răspuns nici la cum a apărut SARS-CoV-2 sau celelalte variante de până acum, e puțin să apară un răspuns fix pentru Omicron.

Sci-Memo: Grafenul, o alternativă pentru metalele rare folosite în ecranele touchscreen

De
Cercetători din Marea Britanie susțin că au creat o structură OLED în care grafenul înlocuiește indiul, un metal mult mai rar și care nu poate fi extras în mod sustenabil, cu peformanță similară pentru tehnologiile touchscreen; telescopul James Webb și-a desfășurat cu succes componentele majore și are destul combustibil rămas pentru a-și dubla durata misiunii; supernovele ar fi putut influența evoluția vieții de pe Pământ, prin efectul pe care îl au asupra schimbărilor climatice.

Sci-Memo: Desfacerea telescopului James Webb decurge fără mari probleme

De
Operaționalizarea telescopului James Webb are loc cu unele ajustări, dar fără mari sincope; turmele de cai sălbatici dau dovadă de structuri sociale complexe, observate până acum în afara omului doar la primate și balene; a fost descoperit cel mai mare calup de planete interstelare din istorie.

FYI: Unul dintre cei mai mari ghețari dă semne de colaps

De
Un ghețar din Antarctica dă semne că și-ar putea accelera procesul de destrămare în următorul deceniu, cu efecte semnificative asupra nivelului apelor; sonda NASA Parker a devenit primul obiect creat de om care a intrat în atmosfera solară; cea mai mare rețea de canioane de pe Marte ascunde cantități vaste de apă înghețată sub sol.

FYI: Asteroidul care a provocat sfârșitul dinozaurilor a lovit planeta într-o primăvară

De
Cercetări din statul american Dakota de Nord au stabilit anotimpul în care asteroidul Chixculub a lovit Pământul, impact care a dus la dispariția dinozaurilor; a fost observată o nouă galaxie care pare să nu aibă materie întunecată; NASA a lansat un nou sistem de monitorizare a asteroizilor periculoși.