FYI

FYI: Asteroidul care a provocat sfârșitul dinozaurilor a lovit planeta într-o primăvară

De Ionuț Preda 15.12.2021

Cercetări din statul american Dakota de Nord au stabilit anotimpul în care asteroidul Chixculub a lovit Pământul, impact care a dus la dispariția dinozaurilor; a fost observată o nouă galaxie care pare să nu aibă materie întunecată; NASA a lansat un nou sistem de monitorizare a asteroizilor periculoși.

Donald E. Davis/NASA

Asteroidul care a dus la dispariția dinozaurilor a lovit într-o primăvară

O echipă internațională de cercetători a reușit să dateze mai specific impactul asteroidului care a dus la dispariția dinozaurilor acum aproximativ 66 de milioane de ani. Conform unei cercetări publicate în Scientific Reports, asteroidul Chicxulub ar fi lovit zona peninsulei Yucatan într-o primăvară.

Studiul se bazează pe o cercetare de lungă durată a unui sit paleontologic din statul american Dakota de Nord, care conține una dintre cele mai detaliate selecții de fosile din perioada dintre sfârșitul Cretacicului și începutul Paleogenului, perioadă în care a avut loc și impactul care a șters trei sferturi din viața de pe Pământ de la acel moment.

Datarea anotimpului s-a bazat pe fosile de pești descoperit în sit. Toate exemplarele datate aproape de data impactului au murit în timpul perioadei de creștere dintre primăvară și vară, ceea ce s-a putut vedea prin analiza semnelor de creștere de pe fosile. Ipoteza a fost confirmată prin analiza izotopică a acestor semne, care a arătat că toți peștii datați din perioada impactului au avut oscilații anuale normale de creștere, care au încetat brusc într-o perioadă de primăvară-vară.

Autorii studiu spun că descoperirea ar putea ajuta paleontologii să înțeleagă mai detaliat modul în care evenimentul catastrofal a afectat speciile care trăiau pe Pământ la acea vreme, având în vedere că anotimpul afectează multe funcții biologice ale animalelor și plantelor, precum reproducerea, hrănirea sau interacțiunile cu paraziții.

O galaxie fără materie întunecată

Un studiu astronomic condus de cercetători din Olanda a găsit o nouă galaxie care nu prezintă nicio urmă de materie întunecată, în ciuda unor măsurători detaliate, după ce anterior a observat fenomenul în alte șase galaxii.

Materia întunecată (a nu se confunda cu energia întunecată) este un tip ipotetic de materie, care ar reprezenta 85% din toată materia din univers și căreia i se atribuie un efect gravitațional fără de care galaxiile s-ar destrăma. Deoarece acest tip de materie pare că nu absoarbe sau emite radiații electromagnetice, ea nu poate fi detectată pe vreun spectru de lumină cunoscut.

În schimb, ea poate fi detectată prin calcularea efectului pe care îl are asupra obiectelor vizibile dintr-o galaxie – practic, efectele gravitaționale care nu pot fi explicate doar prin calculele făcuite pe baza materiei vizibile semnalează prezența materiei întunecate. Teoretic, ar trebui să fie observată în toate galaxiile.

Însă, conform cercetării acceptate pentru publicare în jurnalul Monthly Nothices of the Royal Astronomical Society, problema cu galaxia pitică AGC 114905, aflată la cca. 250 de milioane de ani-lumină distanță de Pământ, este că interacțiunile din cadrul său pot fi explicate perfect doar folosind materia observabilă. Autorii au ajuns la această concluzie după mai bine de 40 de ore de observații ale mișcărilor unui nor gazos din această galaxie, folosind radiotelescopul Very Large Array din New Mexico.

Cercetătorii sugerează că singura ipoteză care le-ar putea da peste cap măsurătorile ar fi o deviație foarte mare față de unghiul la care estimează că au observat galaxia. Din această cauză, ei vor căuta să confirme efectul în alte galaxii similare.

 NASA a lansat un nou sistem de monitorizare al asteroizilor

După ce a lansat o misiune prin care își va testa capabilitățile de a devia asteroizi potențiali periculoși, NASA a mai făcut un pas în eforturile de apărare ale planetei față de alte corpuri cosmice prin operaționalizarea unui nou sistem de monitorizare a asteroizilor din apropierea Pământului, numit Sentry-II.

Prima versiune a lui Sentry, lansată în 2002, putea calcula probabilitățile de impact ale unui asteroid pentru următorii 100 de ani. Noul sistem poate monitoriza și calcula aceste probabilități pentru toți cei aproximativ 28.000 de asteroizi cunoscuți în apropierea Pământului, dar și pentru cazuri speciale de obiecte care trec rar pe lângă planeta noastră, cu risc de ciocnire care începe de la unu în 10 milioane.

Cazurile speciale se referă la asteroizi a căror orbită este schimbată de forțe non-gravitaționale, precum efectul Yarkovsky, observat la corpuri ca Apophis sau Bennu care au trecut recent prin apropierea Pământului. Pericolul de impact al acestora nu putea fi calculat de către prima variantă a lui Sentry, necesitând analize manuale complexe ale experților. Sentry-II va putea estima, pe viitor, și astfel de riscuri.

ALTE ȘTIRI DIN LUMEA ȘTIINȚEI


Mamuții și caii sălbatici de Yukon au supraviețuit câteva mii de ani în plus față de estimări

Un studiu publicat în Nature Communications sugerează că atât mamutul lânos, cât și o specie de cai sălbatici nativă în Yukon au supraviețuit în regiunea înghețată canadiană până acum aproximativ 5.000 de ani, în perioada mijlocie a Holocenului. Anterior, se credea că aceste specii au dispărut în timpul tranziției de la Pleistocen la Holocen, desfășurată între acum 11.000 și 14.000 de ani. Cercetarea se bazează pe analize ADN ale unor mostre de sedimente extrase din zonele permanent înghețate din regiune.

Cel mai mare sistem stelar cu planetă observat până acum

Telescopul VLT din cadrul Observatorului European de Sud a observat o exoplanetă care orbitează b Centauri, un sistem binar masiv care poate fi observat și cu ochiul liber, care a devenit astfel cel mai masiv sistem stelar cu planetă descoperit până în prezent. Situat la 325 de ani-lumină față de Pământ, în constelația Centaurus, perechea de stele are o masă de șase ori mai mare decât a Soarelui, în condițiile în care, până acum, cel mai masiv sistem cu planetă observat avea „doar” de aproximativ trei ori masa astrului nostru.

Noua planetă, denumit b Centauri(AB), este și ea una masivă: are o masă de peste 10 de ori mai mare decât cea a lui Jupiter și una dintre cele mai largi orbite observate până în prezent la o exoplanetă, aflându-se la o distanță de 100 de ori mai mare față de aștrii săi decât cea dintre Jupiter și Soare.

Sunt 50% șanse ca planeta să se încălzească în curând cu peste 1,5 grade Celsius

De
Este aproape sigur că, undeva între 2022-2026, se va înregistra cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo, spun specialiștii.

Sci-Memo: Un tratament antiobezitate ajută la pierderea a 20% din greutate

De
Un medicament experimental pentru tratarea obezității, dezvoltat de gigantul farmaceutic Eli Lilly, a oferit rezultate promițătoare într-un studiu clinic de faza a III-a, provocând pierderea între 15 și 22,5% din masa corporală în voluntari cu obezitate sau identificați ca supraponderali cu cel puțin o comorbiditate (excluzând diabetul).

Mediu: Schimbările climatice ar putea provoca următoarea pandemie

De
Până în 2070, încălzirea globală va duce la răspândirea a mii de noi viruși printre animale. Crește riscul ca bolile infecțioase nou apărute să treacă de la animale la oameni, spune un nou studiu.

Sci-Memo: Acceleratorul de particule de la Geneva, repornit după trei ani, a spart deja un record

De
După o pauză de trei ani pentru lucrări de îmbunătățire a echipamentelor, acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) de la Geneva a fost repornit pe 22 aprilie pentru a treia perioadă majoră de experimente din istoria sa, fiind programat să efectueze accelerări și coliziuni de particule cel puțin până în 2026.