FYI

FYI: Homo bodoensis, noii strămoși ai oamenilor moderni

De Ionuț Preda 02.11.2021

Cercetătorii propun recategorisirea unor specii de hominizi direct predecesoare apariției omului modern sub o singură denumire; nucleul Pământului ar putea să nu fie în totalitate dur, ci să aibă și zone lichide sau semilichide; imagini spectaculoase trimise de sonda NASA Juno.

Craniul de la Bodo D’ar, inițial clasificat ca Homo heidelbergensis, care dă numele noii clasificări. Ryan Somma/Wikimedia Commons

Homo bodoensis, noii predecesori ai Homo Sapiens

O echipă internațională de cercetători a propus denumirea unei noi categorii de strămoși direcți ai oamenilor moderni, Homo Bodoensis. Aceasta ar grupa mai multe specii de hominizi care au existat în perioada Pleistocenului Mijlociu (cunoscută în prezent ca Chibanian), dintre acum 774.000 și 129.000 de ani. În această perioadă a apărut și Homo Sapiens, acum cca. 300.000 de ani.

Noua categorie, numită după un craniu găsit în situl Bodo D’ar din Africa, nu este bazată pe descoperirea unor fosile noi, ci pe o recategorizare a celor deja cunoscute. Denumirea ar cuprinde majoritatea hominizilor care au trăit în Africa în perioada Pleistocenului mijlociu, precum și câteva populații care au trăit în sud-estul Europei.

Populațiile de hominizi pre-Homo Sapiens din această perioadă erau anterior categorizate, în mare, ca aparținând speciilor Homo heidelbergensis sau Homo rhodesiensis. Definițiile acestor specii erau însă confuze și, în unele cazuri, prea similare între ele, iar analize ADN recente au arătat că fosile din Europa și estul Asiei incluse în aceste categorii proveneau, de fapt, de la oameni de Neanderthal. Experții susțin că gruparea lor într-o singură specie ar aduce mai multă claritate în cercetare și în comunicarea rezultatelor diferitelor studii.

Pentru ca schimbarea de nume să devină oficială, propunerea va trebui acceptată de către Comisia Internațională pentru Nomenclatură Zoologică, care menține un cod acceptat drept convenție pentru stabilirea denumirilor științifice ale tuturor organismelor animale.

Nucleul Pământului ar putea avea zone moi

Un studiu publicat în jurnalul Physics of the Earth and Planetary Interiors susține că Pământul nu are un miez în totalitate dur, ci ar avea și anumite regiuni alcătuite din fier lichid sau semisolid.

Studierea nucleului Pământului se face prin măsurarea undelor seismice generate de cutremure. Parcursul acestora este influențat de diferitele tipuri de suprafețe cu care intră în contact atunci când se deplasează în interiorul Terrei, undele ricoșând diferit în funcție de tipul și starea de agregare a materialului.

Autorii cercetării au studiat mai multe astfel de valuri seismice create de cutremure puternice care au originat în cinci locuri diferite de pe planetă, au trecut prin nucleu și au ajuns în partea opusă a Pământului. Cercetătorii au observat, însă, că aceste unde seismice au fost deviate în anumite zone, deși ar fi trebuit să nu fie influențate de un miez solid din fier.

După recalcularea modelelor de deplasare ale undelor, autorii au observat că acestea pot fi corecte doar dacă miezul planete nu ar fi complet solid, ci ar avea zone de la suprafața acestuia cu o consistență lichidă sau semisolidă.

Prima vizualizare 3D a atmosferei lui Jupiter

Date transmise de sonda NASA Juno, aflată în orbita lui Jupiter, au contribuit la mai multe studii publicate în jurnalele Science și Journal of Geophysical Research care oferă explicații noi despre atmosfera gigantului gazos și procesele chimice care au loc sub norii acesteia.

Cu ajutorul acestor date, cercetătorii au reușit să producă, în premieră, și o vizualizare 3D a straturilor atmosferice de pe Jupiter, incluzând deplasarea norilor și furtunile violente care au loc în atmosferă.

Printre descoperirile notabile se numără și modul în care se desfășoară cicloanele și anticicloanele de pe Jupiter, precum Marea Pată Roșie, o furtună anticiclonică persistentă cu o lățime mai mare decât a Pământului. Cercetările efectuate prin Juno arată că furtuna se întinde în adâncime circa 500 de kilometri sub plafonul de nori și are temperaturi mai ridicate spre vârful acesteia și mai scăzute la bază.

International Gemini Observatory/NOIRLab/NSF/AURA/NASA/ESA

ALTE ȘTIRI DIN LUMEA ȘTIINȚEI

CD-urile care pot stoca 500 de TB ar putea deveni o realitate

O echipă din cercetători din Marea Britanie a anunțat, printr-un studiu publicat în jurnalul Optica, că a dezvoltat o metodă rapidă și eficientă de gravură cu laser pe nanostructuri dense situate în sticlă de siliciu, care ar putea oferi metode de stocare a datelor de 10.000 de ori mai dense decât discurile optice Blu-Ray din prezent. Metoda, care este o formă de stocare optică 5D a datelor, ar putea duce la crearea unor discuri din sticlă de siliciu care pot stoca până la 500 de terrabytes, cu aceeași mărime a CD-urilor convenționale.

Albinele folosesc și ele distanțarea socială pentru a se feri de patogeni

Un studiu publicat în Science Advances susține că albinele fac uz de o metodă de distanțare socială atunci când coloniile lor sunt amenințate de diverși paraziți. Cercetători de la Universitatea din Sassari, Italia, au observat acest comportament atunci când au expus o astfel de colonie la un ectoparazit.

Cele două componente ale unei colonii de albine, cercul interior (în care se află regina, puii, și albinele care hrănesc puii) și cel exterior (constând din muncitori) au început să se distanțeze unul de celălalt, limitând expunerea dintre regină și muncitori.

Sci-Memo: Grafenul, o alternativă pentru metalele rare folosite în ecranele touchscreen

De
Cercetători din Marea Britanie susțin că au creat o structură OLED în care grafenul înlocuiește indiul, un metal mult mai rar și care nu poate fi extras în mod sustenabil, cu peformanță similară pentru tehnologiile touchscreen; telescopul James Webb și-a desfășurat cu succes componentele majore și are destul combustibil rămas pentru a-și dubla durata misiunii; supernovele ar fi putut influența evoluția vieții de pe Pământ, prin efectul pe care îl au asupra schimbărilor climatice.

Sci-Memo: Desfacerea telescopului James Webb decurge fără mari probleme

De
Operaționalizarea telescopului James Webb are loc cu unele ajustări, dar fără mari sincope; turmele de cai sălbatici dau dovadă de structuri sociale complexe, observate până acum în afara omului doar la primate și balene; a fost descoperit cel mai mare calup de planete interstelare din istorie.

FYI: Unul dintre cei mai mari ghețari dă semne de colaps

De
Un ghețar din Antarctica dă semne că și-ar putea accelera procesul de destrămare în următorul deceniu, cu efecte semnificative asupra nivelului apelor; sonda NASA Parker a devenit primul obiect creat de om care a intrat în atmosfera solară; cea mai mare rețea de canioane de pe Marte ascunde cantități vaste de apă înghețată sub sol.

FYI: Asteroidul care a provocat sfârșitul dinozaurilor a lovit planeta într-o primăvară

De
Cercetări din statul american Dakota de Nord au stabilit anotimpul în care asteroidul Chixculub a lovit Pământul, impact care a dus la dispariția dinozaurilor; a fost observată o nouă galaxie care pare să nu aibă materie întunecată; NASA a lansat un nou sistem de monitorizare a asteroizilor periculoși.