FYI

FYI: Papagalii cacadu, primele păsări observate folosind seturi de unelte

De Ionuț Preda 07.09.2021

Atunci când nu pot ajunge la semințele preferate, unii papagali cacadu își creează „tacâmuri” speciale pentru a le extrage din fructe, pe care le folosesc într-o ordine prestabilită; o nouă cameră nanoscopică poate cerceta în detaliu reacții chimice în timp real; au fost descoperite dovezi despre un nou tip de supernovă.

Papagalii cacadu își fac propriile tacâmuri în sălbăticie

Un studiu publicat în Current Biology susține că anumiți papagali cacadu își fac seturi de unelte pe care le folosesc pentru a extrage semințele unuia dintre fructele lor preferate. Este prima dată când o specie de păsări este observată că folosește mai multe unelte într-o ordine specifică, un comportament complex întâlnit până acum doar la oameni, cimpanzei și maimuțe capucin.

Cercetarea a fost efectuată în Indonezia, după ce unul dintre autori, ecologul comportamental Mark O’Hara, a observat un membru al speciei locale Cacatua goffiniana (Cacadu Goffin) folosind astfel de unelte. Echipa de cercetători a capturat ulterior 15 indivizi sălbatici din această specie, le-a pus la dispoziție materialele necesare pentru unelte și le-a observat interacțiunile cu diverse tipuri de fructe într-un aviariu.

„Tacâmurile” improvizate au fost folosite de doi papagali adulți pentru a obține semințele unui fruct de mango de mare. Conform studiului, papagalii au înlăturat întâi o parte din coaja fructului, înainte de a desprinde o bucată mică dintr-un copac din aviariu. Aceasta a fost modelată într-un instrument sub formă de pană, cu ajutorul căruia papagalii au ajuns la sacul interior ce protejează semințele fructului.

Ulterior, din alte bucăți de lemn, păsările au creat o unealtă ascuțită folosită pentru a deschide coaja, precum și o unealtă asemănătoare unei linguri pentru a scoate semințele.

Numărul mic de indivizi din specie care folosește uneltele în acest fel pare să indice că papagalii nu au o predispoziție genetică în acest sens, așa că autorii sugerează că acest comportament este probabil unul învățat de la membrii speciei care au deprins abilitatea.

Nanocameră pentru molecule

O echipă de cercetători de la Universitatea din Cambridge a creat echivalentul unei camere video nanoscopice prin care pot monitoriza desfășurarea reacțiilor chimice în timp real.

Dispozitivul combină nanocristale semiconductoare, numite puncte cuantice, cu nanoparticule de aur, cu ajutorul unui așa-numit „adeziv molecular” – o moleculă ce stabilizează interacțiunile dintre două particule care nu interacționează în mod normal. Nanodispozitivul se asamblează automat atunci când componentele sunt adăugate în apă împreună cu molecula vizată pentru examinare.

Punctele cuantice absorb lumina prin procese similare celor care au loc în fotosinteză, iar acestea pot fi observate prin folosirea nanoparticulelor de aur ca senzori, combinat cu tehnici de spectroscopie.

„Camera” nanoscopică a fost folosită deja pentru a observa direct specii chimice (ansamble de molecule care au aceeași compoziție chimică) care până în prezent erau doar teoretizate.

Conform studiului publicat în Nature Nanotechnology, device-ul ar putea fi folosit pentru a studia mai în detaliu structura moleculară a unor materiale, precum cele folosite pentru panouri fotovoltaice, ceea ce poate duce la îmbunătățiri ale tehnologiei.

Dovezi ale unui nou tip de supernovă

Un studiu publicat în Science susține că a găsit dovezi ale unui nou tip foarte rar de supernovă – unul format din interacțiunea dintre o stea o moartă și una încă activă. Cercetarea se bazează pe date colectate printr-un proiect al observatorului Very Large Array din statul american New Mexico.

Până în prezent au fost confirmate două tipuri distincte de supernove: una în care miezul stelelor mari (cu o masă de cel puțin zece ori mai mare decât a Soarelui) intră în colaps când rămân acestea rămân fără combustibil, lăsând în urmă o stea neutron sau o gaură neagră, și o a doua în care stelele de dimensiuni mai reduse (de până la opt ori masa Soarelui) ard complet în timp și lasă în urmă pitice albe.

Autorii studiului susțin că unul din seturile de unde radio pe care le-au observat provine de la o supernovă provocată de o „coliziune” între două astfel de stele apropiate.

Inițial, astrul mai mare din pereche a trecut printr-o explozie de supernovă, lăsând în urmă fie o stea-neutron, fie o gaură neagră. În timp, aceasta a început să-și destabilizeze companionul, împrăștiindu-i treptat atmosfera pe distanțe mari și creând un înveliș de gaz extrem de dens în jurul acesteua, observabil din analiza undelor radio. A doua stea ar fi trecut și ea prin procesul de supernovă după ce perechea ei i-a destabilizat miezul, împiedicând desfășurarea fuziunii care îi alimenta energia.

ALTE ȘTIRI DIN LUMEA ȘTIINȚEI

Perseverance a colectat prima mostră de rocă

După aproape șapte luni petrecute pe Planeta Roșie, roverul NASA Perseverance și-a colectat prima mostră de rocă marțiană, conform unui anunț al agenției spațiale americane.

Mostra, prelevată din craterul Jezero în care roverul a amartizat, provine din miezul unei roci marțiene și este de dimensiuni puțin mai groase decât cele ale unui creion. Roverul a sigilat mostra într-un tub de titaniu etanș, iar aceasta va fi depozitată pe suprafața planetei, împreună cu altă mostre, pentru misiuni următoare NASA și ESA care să le aducă înapoi pe Pământ.

Furnicile folosesc zincul pentru a-și ascuți dinții

Un studiu publicat în Scientific Reports cercetează în detaliu modul în care dinții furnicilor beneficiază de pe urma zincului. Folosind o tehnică specială de microscopie, autorii au observat că dinții mandibulari ai insectelor distribuie în mod uniform zincul la nivel nanoscopic, ceea ce le păstrează ascuțimea. Astfel, furnicile au nevoie să folosească doar 60% din energia care le-ar fi fost necesară pentru operarea mandibulelor dacă acestea ar fi folosit aceleași materiale din care sunt alcătuiți dinții umani.

Sci-Memo: Regenerare a ficatului cu ajutorul bacteriei ce provoacă lepra? 

De
Bacteria care provoacă lepra ar putea fi folosită în viitoare tratamente de regenerare a ficatului, arată un studiu publicat în jurnalul Cell Reports Medicine, care a documentat impactul neobișnuit pe care boala o are asupra ficatului animalelor.

Daniel Mîrlea, proiectul anului la concursul Natural Landscape Photography Awards 2022

De
Natural Landscape Photography Awards și-a anunțat câștigătorii competiției de anul acesta. S-a pus accent pe aspectul autentic și realist și mai puțin pe fotografii perfecte din punct de vedere tehnic. 

Mediu: Sprijin financiar pentru țările sărace afectate de schimbările climatice

De
COP27: ajutor oficial pentru victimele climatului. Discuțiile pe tema combaterii combustibililor fosili au eșuat. 

Sci-Memo: Un nou material imită modul în care creierul uman stocheză informația

De
O echipă de cercetători de la Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB) a creat un nou material magnetic care imită modul în care creierul uman stochează informația, reușind să emuleze chiar și procesul de învățare care are loc în creier în timpul somnului adânc.