FYI

Mediu: Încălzirea globală reduce numărul orelor de somn

De Adriana Moscu 31.05.2022

Un studiu care centralizează datele colectate de ceasurile inteligente arată că somnul s-a redus, în corelație cu creșterea temperaturilor la nivel global.

Temperaturile mai ridicate pe timp de noapte fac ca somnul să fie întrerupt și, ca atare, insuficient. Studiul, publicat în revista One Earth, a analizat datele despre somn și vreme colectate între 2015 și 2017.

Bazat pe compilarea a peste zece miliarde de date înregistrate de ceasurile inteligente la nivel global, rezultatul arată că temperaturile ridicate au determinat, în medie, pierderea a 11 nopți de somn de persoană, în fiecare an. Cercetătorii au folosit pentru acest experiment un eșantion de 47.000 de persoane cu vârste diferite, din 68 de țări, iar înregistrările au fost comparate cu datele meteorologice globale.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/05/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-Incalzire-globala-Nopti-tropicale-Orase-verzi_Justin-Horrocks-Getty-Images.jpg

Justin Horrocks/Getty Images

S-a observat că, în nopțile cu temperaturi de peste 30 de grade Celsius, durata somnului a scăzut cu 14 minute, iar în cele cu temperaturi de peste 25 de grade probabilitatea ca o persoană să doarmă mai puțin de șapte ore a crescut. Pe termen lung, lipsa somnului poate produce efecte grave asupra sănătății și productivității.

„În acest studiu, oferim primele dovezi la scară planetară că temperaturile mai calde decât media erodează somnul uman”, spune Kelton Minor, savant la Universitatea din Copenhaga și principalul autor al lucrării. „În fiecare noapte, corpul nostru face ceva remarcabil fără ca noi să știm în mod conștient – elimină căldura din corp în mediul înconjurător, prin dilatarea vaselor de sânge și creșterea fluxului de sânge către mâini și picioare. Acest proces nu poate fi realizat dacă temperatura din mediul înconjurător este mai ridicată”, adaugă Kelton.

Efectul temperaturilor ridicate asupra pierderii somnului este amplificat în cazul persoanele în vârstă, al femeilor, dar și în țările cu venituri reduse. Așadar, schimbările climatice își vor pune amprenta, în mod diferit, și asupra calității somnului, mărind într-un mod neașteptat inechitățile globale. Cercetătorii mai avertizează că, dacă nu se va acționa la timp pentru reducerea consumului de combustibili fosili, odată cu creșterea continuă a temperaturilor, până în 2099 media orelor de somn pierdute se va reduce cu încă 58 de ore anual, pentru fiecare persoană în parte. 

5 studii recente care ne-au atras atenția

Schimbările climatice ar putea fi mai rapide decât se prevedea

Un nou studiu, publicat în Nature Climate Change și condus de o echipă de oameni de știință de la Departamentul de Științe Planetare și ale Pământului din Israel, a observat o intensificare considerabilă a furtunilor de iarnă în emisfera sudică. Până acum, modelele climatice au reușit să proiecteze evoluția furtunilor de iarnă până spre sfârșitul acestui secol. În noul studiu, savanții au comparat simulările modelelor climatice cu observațiile actuale asupra furtunilor, iar descoperirea a fost sumbră: în ultimele decenii, intensificarea furtunilor a atins deja nivelurile estimate pentru anul 2080.

Tehnologia digitală menține orașele verzi

Parcurile, spațiile verzi sau câteva simple petice de iarbă nu numai că înfrumusețează peisajul unui oraș, dar îi ajută pe oameni să se simtă fericiți. Cu ajutorul noilor tehnologii, aceste „spații verzi” urbane pot fi planificate și monitorizate mai bine decât oricând.

Deja, mai multe studii au demonstrat că aceste mici oaze de natură joacă un rol esențial în combaterea unor provocări pe care sănătatea publică le resimte la nivel global, asociate în mod obișnuit cu urbanizarea, cum ar fi depresia și hipertensiunea arterială. 

Un concept care se dezvoltă rapid este acela al „pădurilor urbane inteligente”, prin care arborii sunt monitorizați cu ajutorul aplicațiilor mobile, iar imaginile 3D și alte tehnologii din sfera internet-of-things ajută la o gestionarea corectă a infrastructurii urbane verzi. Cu acest „internet al naturii” s-ar putea monitoriza sănătatea solului, măsura poluarea aerului sau observa gradul de hidratare al pădurilor urbane. Tehnologia ar putea permite și utilizarea platformelor de date deschise și ar putea încuraja implicarea constantă a publicului. Datele provenite de la aplicațiile utilizatorilor ar putea fi colectate pentru cartografierea și stimularea biodiversității urbane, sau pentru a plasa zonele verzi acolo unde vor atinge eficiența maximă.

Calitatea apei din lacuri, afectată de pierderea de oxigen

Oamenii de știință de la Institutul Virginia Tech, din SUA, specialiști în studiul apelor dulci, au confirmat recent că lacurile lumii pierd rapid oxigen. Cercetarea, întinsă pe șapte ani și publicată de curând în revista Global Change Biology, a analizat lacuri de pe întregul ecosistem. Fenomenul, numit anoxie, este legat de încălzirea apelor cauzată de schimbările climatice și de scurgerea în exces a poluanților în lacuri, în urma exploatării terenurilor de către oameni. Astfel, apele se încălzesc și capacitatea apei dulci de a reține oxigenul se diminuează. Asta înseamnă că o parte din carbonul, azotul și fosforul îngropate cândva pe fundul lacurilor a fost eliberată în apă. Chimia astfel schimbată poate avea efecte devastatoare asupra viețuitoarelor care trăiesc în apele dulci și poate compromite rezervoarele de apă potabilă.

Războiul din Ucraina pune în pericol viața delfinilor din Marea Neagră

Creșterea recentă a deceselor în rândul delfinilor în Marea Neagră ar putea fi cauzată de războiul din Ucraina, spun oamenii de știință din Turcia. Peste 80 de animale au fost găsite moarte în vestul Mării Negre de pe teritoriul Turciei, „o creștere extraordinară”, așa cum a descris-o Fundația Turcă de Cercetare Marină (Tudav). Cercetătorii cred că poluarea fonică puternică din nordul Mării Negre, cauzată de aproximativ 20 de nave ale marinei ruse și de activitățile militare în desfășurare, ar fi putut conduce cetaceele spre sud, spre țărmurile turcești și bulgare, unde sunt blocate sau prinse în plasele de pescuit. 

Navele se bazează de obicei pe sonar pentru a detecta submarinele inamice de la distanțe mari. Fiindcă și mamiferele marine depind de sunet pentru comunicare sau alte activități, zgomotul subacvatic poate avea efecte grave, chiar fatale, asupra lor. 

Animalele sălbatice evoluează mai repede decât se credea

În evoluția adaptivă, selecția naturală provoacă modificări genetice ale trăsăturilor care favorizează supraviețuirea și reproducerea organismelor individuale. Și, chiar dacă Charles Darwin credea că procesul are loc într-un ritm extrem de lent, cercetătorii zilelor noastre pot veni cu exemple de evoluție adaptativă dramatică, întâmplată de-a lungul a doar câteva generații. Molia piperată, de plidă, și-a schimbat culoarea ca răspuns la poluarea aerului, braconajul i-a determinat pe unii elefanți să-și piardă colții, iar peștii au dezvoltat rezistență la substanțele chimice toxice.

Așadar, vor reuși animalele să se adapteze la schimbările climatice? Greu de prezis, spun savanții. Cercetările unei echipe internaționale, publicate în revista Science, au estimat doar modificările genetice care s-ar putea datora selecției naturale, dar în contextul schimbărilor climatice există și alte coordonate de care trebuie ținut cont, cum ar fi mutațiile sau migrația. Iar dacă mediul continuă să se deterioreze, teoria spune că evoluția adaptivă nu va reuși să compenseze pe deplin declinul climatic.

3 articole care merită citite

  1. Alexandru N. Stermin, biolog și explorator, profesor la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, scrie pentru InfoClima despre cum încălzirea globală a stricat obiceiurile de împerechere ale păsărilor și gâzelor și despre cum, pe cale de consecință, urmașii lor găsesc cu greutate hrană adecvată pentru supraviețuire, întrucât întreg ciclul natural de alternanță a anotimpurilor a fost dat peste cap. 
  2. Există viață după moarte. Sau cel puțin așa își propune un proiect curajos de de-extincție – numită și biologia învierii, sau procesul de reînviere a speciilor dispărute –, condus de geneticianul George Church de la Universitatea Harvard. Savantul vrea să readucă la viață mamuții lânoși – nu exact așa cum au fost cândva, ci ca hibrizi mamut-elefant. Alte proiecte similare urmăresc să reînvie specii dispărute de pe planetă. Întreaga poveste, pe Quantum Magazine.
  3.  Arhitecta islandeză Arnhildur Pálmadóttir, cercetează cum să exploateze lava topită din nenumărații vulcani ai Islandei și să o folosească ca material natural de construcție. Ideea a venit ca un răspuns la criza climatică. În prezent, construcțiile și materialele de construcție sunt responsabile pentru 11% din emisiile anuale globale de dioxid de carbon, lucru care i-a determinat pe arhitecții și dezvoltatorii din întreaga lume să folosească materiale cu o amprentă de carbon mai mică decât betonul și oțelul și de proveniență locală. Cum ar fi chirpiciul pentru o mare parte din Africa, bambusul pentru China și deșeurile de agave pentru Mexic, scrie Fast Company. Și, cu voia voastră, ultimul pe listă, bălegarul pentru România. 

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Sunt 50% șanse ca planeta să se încălzească în curând cu peste 1,5 grade Celsius

 

Sci-Memo: Temperatura maximă pe care o poate suporta un om este mai mică decât se credea

De
Într-un experiment recent, o echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania a observat că limita valorii de temperatură-umiditate peste care o persoană tânără și sănătoasă nu poate supraviețui este mai mică decât cea estimată în prezent. Aceștia și-a publicat descoperirea în în Journal of Applied Physiology.

Mediu: Poluarea reduce speranța medie de viață cu doi ani la nivel global

De
Poluarea aerului cu particule fine, legată în principal de arderea combustibililor fosili, reduce speranţa de viaţă în medie cu peste doi ani la nivel mondial.

Sci-Memo: O descoperire genetică deschide drumul către insecticide care afectează doar țânțarii

De
O echipă de entomologi de la Universitatea din California a făcut o descoperire genetică despre țânțari care ar putea fi folosită pe viitor pentru crearea unor insecticide care să nu afecteze și alte specii de insecte. Cercetătorii au descoperit că ecdizona, un hormon prezent în toate speciile de insecte, fără de care acestea nu ar putea crește și nu s-ar pot reproduce, funcționează într-un mod diferit la speciile de țânțari.

Sci-Memo: Prima grefă a unei urechi printate 3D din celule umane

De
O pacientă de 20 de ani din Statele Unite care suferă de microtie, o boală care duce la subdezvoltarea sau absențat totală a uneia sau ambelor urechi, a devenit prima persoană care a primit o grefă cu celule umane printate 3D.