FYI

Mediu: Ar putea oamenii să dispară din cauza încălzirii planetei?

De Adriana Moscu 08.08.2022

Ar fi posibil ca schimbările climatice să ducă la o catastrofă globală și, implicit, la colapsul societății? Savanții avertizează că această perspectivă este, în mod periculos, prea puțin studiată. 

Oamenii de știință ar trebui să ia în considerare (și) cel mai rău scenariu cu privire schimbările climatice. Există motive suficiente ca această probabilitate să devină realitate.

Potrivit unei noi analize, publicată în revista Academiei Americane de Științe, în ultimii ani, climatologii au studiat cel mai des impactul încălzirii cu aproximativ 1,5-2 grade Celsius peste temperaturile observate în 1850, adică înainte de debutul industrializării globale. Aceste studii arată că menținerea temperaturilor apropiate de aceste niveluri în acest secol va afecta considerabil economiile globale, dar nu va duce la sfârșitul umanității. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/08/Mindcraftstories_Schimbari-climatice-Extinctie-rasa-umana-Incalzire-globala-Campanie-BRD-pungi-plastic_DPA-Picture-Alliance-via-Getty-Imagess.jpg

DPA Picture Alliance via Getty Images

Însă, dacă până în 2070 temperatura medie globală ar crește la peste 3 grade Celsius față de perioada preindustrială, vor exista consecințe sociale și politice dezastruoase. Studiul mai arată că nu doar temperaturile ridicate sunt problema, ci și efectele cumulate și cele secundare, cum ar fi crizele alimentare sau financiare, conflictele sau focarele de boli cu potențial de dezastru sanitar.

Cercetătorii ar trebui să se concentreze mai mult pe identificarea potențialelor puncte în care creșterea căldurii declanșează un alt eveniment natural, ducând astfel la temperaturi și mai ridicate, se mai arată în studiu.

Mai mulți oameni de știință din întreaga lume solicită Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al Națiunilor Unite să întocmească un raport științific special despre „schimbările climatice catastrofale”, din care să reiasă clar care vor fi consecințele dacă cel mai sumbru scenariu se va adeveri. Nimeni nu știe cât de probabil sau improbabil este acest scenariu, numit de savanți „Climate Endgame” și, așa cum se întâmplă cu orice management sănătos al riscului, lumea are nevoie de aceste calcule pentru a lupta împotriva încălzirii globale. Realizarea unei astfel de cercetări le-ar permite oamenilor de știință să ia în considerare planuri de urgență și să inoveze în materie de ingineria climatică.

Rezidența9 strânge un milion de pungi de plastic și le transformă în artă

Hub-ul cultural Rezidența9 a lansat o campanie de conștientizare prin artă a impactului pe care plasticul îl are asupra vieților oamenilor. Numit One Minute Older, proiectul are în centru o colectă de pungi de plastic care vor fi transformate în instalații de artă și prezentate publicului în toamna acestui an. Poți dona pungile (note to myself) la sediul Rezidența9 (strada I.L. Caragiale 32, Sector 2), unde va fi instalată o „pungă cu pungi” supradimensionată, din material textil. Astfel de containere vor fi amplasate și în alte puncte din oraș și din țară, iar pungile de plastic colectate vor fi ulterior reciclate.

Campania One Minute Older își propune să strângă semnături pentru o petiție lansată de Climate of Change, un consorțiu din care fac parte organizații din 22 țări europene. Această petiție le cere liderilor europeni acțiuni urgente cu privire la protecția mediului și își propune să adune peste 100.000 de semnături până în noiembrie 2022, când va avea loc, în Egipt, Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27). Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, într-un singur minut, pe planeta noastră se consumă mai mult de zece milioane de pungi de plastic. E nevoie de zeci sau chiar sute de ani ca plasticul să se descompună. 

5 studii care ne-au atras atenția


Culturi de cereale cu mai puțin îngrășământ

Cercetătorii de la Universitatea din California, Davis, au găsit o modalitate de a reduce cantitatea de îngrășământ cu azot necesară pentru cultivarea unor cereale precum orezul, grâul sau porumbul. Costul anual cu îngrășămintele s-ar diminua considerabil, fapt ce ar putea aduce economii consistente pentru fermieri, dar și beneficii pentru mediu: reducerea poluării cu azot care contaminează resursele de apă, crește emisiile de gaze cu efect de seră și afectează sănătatea umană. 

Oamenii de știință propun modificarea plantelor pentru creșterea conversiei azotului din aer în amoniu, cu ajutorul bacteriilor din sol – un proces cunoscut sub numele de fixare a azotului. Dacă plantele pot produce substanțe chimice care fac ca bacteriile din sol să fixeze azotul atmosferic, ele ar putea fi modificate pentru a produce mai multe astfel de substanțe chimice. 

Stilul de viață ar trebui schimbat ca răspuns la efectele schimbărilor climatice

Oamenii trebuie să-și adapteze comportamentul de consum pentru a economisi apă pe timp de secetă, spun cercetătorii de la Universitatea Cranfield, din Marea Britanie. Ce ai putea face tu este să limitezi cantitatea de apă folosită luând câteva măsuri: să scurtezi timpul petrecut sub duș (îmi pare rău pentru cântăreții amatori, printre care mă includ), să nu mai lași robinetele să curgă atunci când te speli și să instalezi dispozitive de economisire a apei. Mici schimbări în rutinele casnice vor duce la creșterea cantității care poate fi stocată iarna pentru a fi folosită vara. Desigur, nu doar utilizatorii individuali ar trebui să economisească apa, ci și cei industriali. Mai ales ei. 

Multele moduri prin care natura e prietenoasă cu omul

O echipă de la Universitatea din Tokyo a analizat peste 300 de articole academice și a descoperit nenumărate moduri subtile în care natura influențează starea de bine a oamenilor. Nevoia de a merge la munte să respiri aer proaspăt pentru a te energiza sau de a petrece timp în grădină pentru a te relaxa sunt câteva astfel de beneficii greu de cuantificat, adesea trecute cu vederea de știință, pe care natura le oferă oamenilor, pe lângă apă curată, hrană și materii prime utile. O mai bună înțelegere a acestor „servicii ecosistemice culturale” (CES), cum le-au numit oamenii de știință, poate duce la adoptarea unor politici de mediu mai potrivite pentru societate și, în același timp, inofensive pentru natură.

Un nou record mondial pentru energia solară

O echipă internațională de oameni de știință a stabilit un nou record mondial și a deschis astfel calea către un viitor energetic mai curat și mai ieftin. Ei au creat două celule solare pe bază de siliciu și perovskit, cu o eficiență energetică mai mare de 30%. Celulele solare absorb lumina și o transformă în electricitate. Aproximativ 95% dintre ele sunt fabricate din siliciu, un material care se găsește ușor în natură și este relativ ieftin. Majoritatea celulelor solare din siliciu vândute astăzi transformă în electricitate doar 22% din energia solară. Dacă eficiența acestora ar putea crește fără a crește dramatic costurile de producție, s-ar putea genera aceeași cantitate de electricitate cu mai puține panouri solare. 

Lacurile emit mai puțin metan decât se credea anterior

Metanul, un gaz cu efect de seră puternic, este emis în atmosferă de activitatea umană și contribuie în mod semnificativ la încălzirea globală. Gazul poate fi însă eliberat și prin procese naturale, inclusiv cele din lacuri și râuri. Cercetările anterioare au produs estimări cu un grad mare de variabilitate privind cantitatea totală de metan eliberată de lacurile din întreaga lume. Însă o nouă estimare a savanților americani vine cu o veste bună: anual, lacurile eliberează un total de aproximativ 42 de milioane de tone de metan în atmosferă, adică mai puțin decât se credea anterior.

4 articole care merită citite


  1. Ecologiștii din Haiti au descoperit o specie de magnolie nativă, pentru prima dată din 1925, după ce habitatul originar – pădurea Morne Colombo – a fost distrus de defrișări. Cu flori albe și frunze cu o formă unică, Magnolia emarginata a fost considerată pe cale de dispariție de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și inclusă pe lista roșie a speciilor amenințate. Descoperirea aduce un pic de speranță că Haiti ar putea fi cândva reîmpădurit și ecosistemul său, refăcut. 
  2. Pe măsură ce temperaturile globale cresc, sănătatea copiilor va fi afectată negativ, arată o nouă cercetare. Dr. Shawnda Morrison, care și-a publicat concluziile în revista Temperature, susține că sportul este cheia pentru tolerarea temperaturilor mai ridicate și atrage atenția că obezitatea este mai prezentă ca oricând în rândul copiilor. Ea mai spune că politicile actuale cu privire la schimbările climatice nu reflectă nevoile de sănătate ale copiilor. Pe viitor, lipsa mișcării fizice i-ar putea expune pe aceștia unui risc mai mare de a se deshidrata, de a avea dureri abdominale ori de a suferi de extenuare sau insolație.
  3. Planurile de reducere a carbonului din atmosferă prin tehnologie se bazează, în mare parte, pe așteptări, adică pe nimic concret, scrie Scientific American. Să-ți clădești teoriile pe tehnologii care încă nu există echivalează cu un fel de gândire magică. E ca și cum s-ar afirma că Marte ar putea fi colonizată, fără să ai la îndemână racheta cu care să transporți oameni pe ea. Același tip de gândire guvernează proiectele pentru decarbonizarea planetei, avertizează cercetătorii și sunt, evident, nerealiste. 
  4. În Norvegia există un sat nu doar uimitor de frumos, ci și foarte curat, scrie BBC. Situat departe de sursele majore de poluare, în mediul arctic aproape neatins, aerul de aici este unul dintre cele mai pure din lume. Locuitorii sunt în mare parte oameni de știință care vin aici tocmai din acest motiv, iar Observatorul Zeppelin, așa cum este numită stația de cercetare locală, a devenit esențial pentru măsurarea nivelurilor de gaze cu efect de seră care provoacă schimbările climatice. Însă calitatea aerului s-ar putea strica și aici, indică cele mai recente analize. 

Mediu: România, pe locul al doilea în UE la producția de biciclete. Nu și la pedalat

De
Uniunea Europeană a produs în 2021 aproximativ 13,5 milioane de biciclete, clasice și electrice, o creştere cu 11% faţă de 2020. România ocupă locul al doilea în rândul celor mai mari producători de biciclete din Uniune, cu 2,5 milioane.

Sci-Memo: Cea mai veche inimă prezervată are 380 de milioane de ani

De
O echipă internațională de paleontologi, coordonată de Universitatea Curtin din Australia, a identificat cea mai veche inimă descoperită până în prezent, mineralizată în interiorul unei fosile de pește de acum aproximativ 380 de milioane de ani. Descoperirea a fost descrisă într-un studiu publicat în Science.

Mediu: Summit dedicat schimbărilor climatice în România

De
Pe 4 și 5 octombrie, va avea loc prima ediție a Climate Change Summit, un eveniment dedicat discuțiilor despre și soluțiilor pentru schimbările climatice.

Sci-Memo: Mai puțină poluare? Un proces chimic simplu ar putea distruge „chimicalele eterne”

De
Substanțele chimice sintetice din grupul PFAS (substanțe perfluoroalchilate și poliflouroalchilate) – prezente în multe obiecte casnice și supranumite„chimicale eterne”, pentru că nu se descompun natural – ar putea fi neutralizate printr-o metodă relativ simplă și ieftină. Este concluzia cercetătorilor de la Universitatea Northwestern din Illinois, Statele Unite, care au dzvoltat un nou proces chimic.