FYI

Mediu: Criza climatică amplifică valurile de căldură

De Adriana Moscu 25.07.2022

Încălzirea globală crește intensitatea și durata valurilor de căldură simultane, care se produc acum cu o frecvență de șase ori mai mare decât în urmă cu 40 de ani. 

O echipă internațională de cercetători a comparat evoluția temperaturilor pe parcursul mai multor ani și a ajuns la concluzia că valurile de căldură pot deveni mai frecvente, mai severe și de durată mai lungă la nivelul întregii planete. În 1980, valurile de căldură concomitente se manifestau timp de 20-30 de zile pe vară, însă în ultimii 40 de ani frecvența acestora a crescut de șase ori din cauza încălzirii globale, potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Meteorological Society.  

https://mindcraftstories.ro/images/2022/07/FYI-12_încălzire-globală_valuri-caldura_mindcraft-stories_TheDigitalArtist_Pixabay.jpg

TheDigitalArtist/Pixabay

Oamenii de știință amintesc de vara trecută, când s-au înregistrat, de asemenea, temperaturi record pentru acel moment. Aceștia spun însă că valurile de căldură s-ar putea manifesta în fiecare an, iar anul acesta fenomenul deja se întâmplă. În aceste condiții, atrag atenția asupra importanței reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și a aplicării unor măsuri, precum plantarea copacilor în zonele urbane, adaptarea infrastructurii la temperaturi extreme și implementarea unui nou regulament pentru cei care muncesc în aer liber.

CITEȘTE ȘI: Clima se schimbă din cauza oamenilor. Dovezile sunt concludente

Specialiștii nu asociază întotdeauna în mod direct anumite valuri de căldură cu schimbările climatice, dar analizele suplimentare le pot permite să facă acest lucru. În mai, anul acesta, de exemplu, când au analizat motivele care au dus la valul uriaș de căldură din India și Pakistan, oamenii de știință de la World Weather Attribution au cercetat datele istorice și au concluzionat că schimbările climatice au făcut ca evenimentul să fie de 30 de ori mai probabil. 

În general, creșterea temperaturilor globale face ca valurile de căldură mai frecvente, severe și mai lungi. Un raport guvernamental privind evaluarea climei din 2018 a constatat că frecvența valurilor de căldură din SUA s-a triplat din anii 1960 și că sezonul mediu al valurilor de căldură a crescut cu 45 de zile. Mai mult, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al Organizației Națiunilor Unite se așteaptă la o tendință similară la nivel global, scrie Business Insider.

5 studii care ne-au tras atenția

Peste 30 de grade Celsius diferență de la soare la umbră

Tibor Hartel, profesor la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a Universității Babeș Bolyai din Cluj, a analizat temperatura solului din curtea instituției la care lucrează și atrage atenția asupra felului în care se întrețin spațiile verzi, mai ales cele din marile aglomerații urbane. Așa a descoperit că, în jurul orei 12, la umbră, iarba necosită avea 28,87 grade, în timp ce iarba cosită, expusă la soare, a înregistrat 60,6 grade. La o adâncime de doi centrimetri în sol, temperatura era de 25,01 grade.

CITEȘTE ȘI: Arborii remarcabili ai României, mulți, dar neștiuți

„A avea umbră de la un arbore, în apartament de bloc, înseamnă răcoare care se simte pe bune. Insula de căldură expune oamenii la stres termic. Asta înseamnă mai multe sisteme de condiționare a aerului și asta înseamnă creștere consum electricitate și energie în perioadele caniculare și creșterea emisiilor cu efect de seră”, mai spune ecologul pe pagina sa de Facebook.

Extincțiile în masă, strâns legate de schimbările de temperatură

Un profesor de la Universitatea Tohoku din Japonia a scos la iveală dovezi care indică o relație strânsă între amploarea extincțiilor în masă și schimbările de temperatură globală. Savantul a constatat că schimbările climatice abrupte, însoțite de distrugerea mediului datorate unor mari erupții vulcanice sau a colziunii cu meteoriți, au provocat extincții în masă majore pe tot parcursul Eonului Fanerozoic,Fanerozoicul este actualul eon geologic pe scala timpului geologic, eon în care viața animalelor și a plantelor este abundentă. A început acum 541,0 ± 1,0 milioane de ani în urmă și încă nu s-a încheiat. Detalii: en.wikipedia.org perioadă geologică a cărei întindere durează de peste 500 milioane de ani, până în prezent.

Aproape jumătate din teritoriul UE este expus riscului de secetă

Un nou raport al Comisiei Europene arată că aproape jumătate din teritoriul Uniunii Europene este expus riscului de secetă. România și patru țări din zona mediterană – Franța, Spania, Portugalia și Italia – se vor confrunta, probabil, cu o scădere a randamentului culturilor. O parte îngrijorătoare a teritoriului UE este, în prezent, expusă secetei la niveluri de avertizare (46%) și de alertă (11 %), asociate cu un deficit de umiditate a solului care cauzează stres plantelor.

Scut împotriva radiațiilor solare?

Pentru a câștiga timp pentru renunțarea la combustibilii fosili, oamenii de știință de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) explorează ideea construirii unei „umbrele uriașe” formată din bule de gaz care ar bloca o parte (destul de mică) din radiațiile solare. Dificultatea apare în momentul identificării unui material din care să fie construită bula respectivă – trebuie să fie robust, dar ușor și adecvat din punct de vedere optic. O propunere este siliciul topit, ale cărui diferențe de grosimi ar putea reflecta o varietate de lungimi de undă ale radiației solare. 

O modalitate mai eficientă de fierbere a apei

Tot în cadrul MIT, cercetătorii au descoperit cum pot fierbe apa prin controlul bulelor care apar pe suprafața acesteia. Procedura reduce consumul de energie și ar putea avea o utilitate de luat în calcul în funcționarea termocentralelor și în alte domenii economice.

4 articole care merită citite

  1. Opt din zece români consideră că schimbările climatice sunt cauzate de activitățile umane, iar 67% dintre aceștia și-au ajustat deja comportamentul de cumpărare pentru a limita impactul negativ asupra mediului, potrivit unui studiu Deloitte Sustainable Actions Index, realizat în 26 de țări. În România, 44% dintre respondenți, preponderent din rândul tinerilor, spun că ar lua în considerare transferul la un angajator care pune un accent mai mare pe protecția mediului, ușor peste media țărilor din Europa Centrală, de 36%. 
  2. Bazându-se pe mii de documente recent descoperite, BBC a realizat un film în trei părți în care arată cum a organizat industria petrolieră o campanie uriașă de dezinformare, pentru a semăna îndoieli cu privire la știința schimbărilor climatice, ale cărei consecințe le trăim astăzi. 
  3. Compania de Drumuri prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN) a calculat, în premieră, consumul de carburant pe rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale, dar și tipul carburantului folosit: 15 milioane de litri/zi și 5,5 miliarde litri/an, scrie economoedia.ro.
  4. Prima lucrare care face legătura între CO2 și încălzirea globală a fost scrisă în 1856 de o femeie din SUA, pe numele său, Eunice Foote.Mai multe despre ea, aici: en.wikipedia.org Mai bine de un secol, însă, nimeni nu a recunoscut că Foote a fost prima care a făcut această descoperire, în mare parte pentru că era femeie, scrie Public Domain Review. Poate vrei s-o răsfoiești

Sci-Memo: Meteoriți giganți au dus la formarea continentelor

De
O echipă de cercetători de la Universitatea din Curtin, Australia a găsit noi dovezi care susțin teoria că masele continentale de pe Terra au apărut ca urmare a impacturilor cu meteoriți giganți, cu care planeta s-a confruntat des în primele miliarde de ani de la formare.

Mediu: Ar putea oamenii să dispară din cauza încălzirii planetei?

De
Ar fi posibil ca schimbările climatice să ducă la o catastrofă globală și, implicit, la colapsul societății? Savanții avertizează că această perspectivă este, în mod periculos, prea puțin studiată. 

Sci-Memo: AI-ul DeepMind a obținut predicții ale structurilor 3D pentru aproape toate proteinele cunoscute

De
AlphaFold, un AI dezvoltat de subsidiara Google DeepMind, a creat predicții pentru structurile 3D a peste 200 de milioane de proteine, însumând aproape toate proteinele catalogate până în prezent.

Sci-Memo: A fost descoperit mecanismul genetic prin care plantele fac fructe și semințe

De
O echipă de cercetători de la Universitatea din Maryland, Statele Unite a reușit să descifreze mecanismul exact prin care plantele care înfloresc ajung să dezvolte fructe și semințe, conform unui studiu publicat recent în Nature Communications.