FYI

Mediu: Elevii din România vor studia ecologia la școală

De Adriana Moscu 18.04.2022

Ministerul Educaţiei a aprobat disciplina opţională Educaţie ecologică şi pentru protecţia mediului. Conceptul a fost creat de mai multe profesoare din Bihor. Noua materie va fi introdusă în programă începând cu anul școlar 2022-2023.

Dacă adulții încă nu au reușit să înțeleagă importanța educației sexuale în școli, un alt subiect arzător, la propriu și la figurat, a avut mai multe sorți de izbândă. Potrivit documentului semnat de Ministerul Educației, disciplina opțională își propune să-i ajute pe elevi să conștientizeze efectele poluării asupra ecosistemului, și să-i facă să înțeleagă importanța protejării și conservării mediului. Nu în ultimul rând, Ministerul speră să-i convingă pe elevi să se implice în activități ecologice. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/04/Mindcraftstories_Mediu-Marea-Neagra-Razboi-Ucraina-Educatie_Image-Source-via-Getty-Images.jpg

Getty Images

Programa şcolară a acestei discipline prevede alocarea unei ore pe săptămână, pe durata a trei ani şcolari, în gimnaziu. Echipa care a lucrat la proiect din 2018 a elaborat și manualul şi caietul elevului de clasa a V-a. Materialele pentru clasele a VI-a şi a VII-a urmează să fie realizate. 

Disciplina va putea fi studiată de elevi de gimnaziu din toată ţara, însă este greu de spus câţi o vor şi alege, dat fiind că există o tendinţă a părinţilor să îşi îndrume copiii spre cursuri opţionale care completează predarea materiilor de bază, precum matematica ori limba română.

Nu este prima inițiativă de acest fel. În 2021, a fost scris primul manual de sustenabilitate din România, de o echipă de autori din Cluj. Se numește Respect Pentru Resurse (RPR) și a fost creat de două ONG-uri clujene, în colaborare cu elevi și profesori. Manualul este însoțit de un ghid pentru profesori care include planificarea lecțiilor și recomandări metodologice pentru fiecare lecție. Manualul poate fi comandat aici, de orice elev sau cadru didactic.

7 studii care ne-au atras atenția


SUA și UE, responsabile pentru majoritatea daunelor ecologice cauzate de utilizarea excesivă a materiilor prime

Națiunile potente financiar au generat 74% din excesul global de extracție a resurselor în perioada 1970-2017, se arată într-un studiu internațional publicat în The Lancet și condus de Jason Hickel, cercetător la Institutul de Știință și Tehnologie a Mediului de la Universitatea Autonomă din Barcelona (ICTA-UAB). Studiul arată în ce măsură este responsabilă fiecare țară pentru distrugerea ecologică, calculând felul în care s-a depășit cota echitabilă din pragurile de utilizare durabilă a resurselor. Se estimează că economia mondială consumă peste 90 de miliarde de tone de materiale pe an, cu mult peste ceea ce consideră ecologiștii a fi limita durabilă.

Cât poluează emisiile rezultate în urma gătitului?

Experții de la Universitățile din Birmingham și Bath au investigat comportamentul peliculelor subțiri de acid oleic – un acid gras nesaturat eliberat în mod obișnuit la gătit. În studiu, publicat în Atmospheric Chemistry and Physics, aceștia au reușit să analizeze proprietățile moleculare care controlează cât de rapid pot fi dispersați aerosolii în atmosferă. Apoi, folosind un model teoretic combinat cu date experimentale, echipa a prezis cantitatea de timp în care aerosolii generați de gătit ar putea sta în mediu. Potrivit studiului, aerosolii proveniți din gătit reprezintă până la 10% din emisiile de particule (PM) din Marea Britanie. Găsirea unor modalități precise de a le prezice comportamentul va stabili cât mai exact contribuția lor la schimbările climatice.

Cum s-au adaptat arborii României la fluctuațiile de temperatură?

Echipa Laboratorului de Biometrie Forestieră de la Facultatea de Silvicultură Suceava a prelevat probe de creștere de la arbori din Nord-Vestul României. S-au parcurs peste 1.400 km și s-au extras 240 de carote din opt arboreturiTotalitatea arborilor care cresc pe o anumită suprafață de pădure. de stejar și gorun. Scopul studiului este de a evidenția modul în care arborii au reacționat la condițiile climatice din trecut. Savanții vor să realizeze, astfel, primele prognoze referitoare la adaptarea arborilor la schimbările climatice, se arată într-un anunț pe Facebook

O sursă viabilă și regenerabilă de energie electrică pe timp de noapte

Cercetătorii de la Universitatea Stanford au construit un panou fotovoltaic care recoltează energie din aer, atât în timpul zilei, cât și noaptea, utilizând căldura care se scurge de pe Pământ înapoi, în spațiu. Noaptea, panourile solare radiază și pierd căldura care vine de la soare, atingând temperaturi cu câteva grade sub aerul ambiant. Dispozitivul în curs de dezvoltare folosește un modul termoelectric pentru a genera curent electric din diferența de temperatură dintre celulă și aer. Echipamentul nu este costisitor și, în principiu, ar putea fi încorporat în panourile solare existente pe piață. 

Genele umane, afectate de poluarea atmosferică

Expunerea la poluare în timpul sarcinii poate avea, pe viitor, numeroase efecte adverse la sugari și copii, care se pot extinde chiar și până la vârsta adultă. De exemplu, expunerea gravidei la poluarea din aer este asociată cu risc crescut de greutate mică la naștere, naștere prematură și risc de a dezvolta astm mai târziu în viață, se arată într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Texas și cea din Florida.

Ventilatorul, mai sustenabil ca aerul condiționat

Utilizarea pe scară largă a ventilatoarelor de interior poate reduce cererea de energie și emisiile de gaze cu efect de seră, se arată într-un studiu condus de o echipă internațională de experți de la Universitatea din Sydney. Studiul a demonstrat că ventilatoarele mențin în continuare același confort resimțit la nivelul pielii, în ciuda temperaturii interioare mai ridicate, însă costurile energetice sunt mai mici decât în cazul folosirii aerului condiționat.

Râmelor le place să mănânce plastic, dar cu ce costuri?

Oamenii de știință de la o universitate din China au observat că râmele preferă solul care conține anumite tipuri de microplastice, dar digeră polimerii în mod diferit, fapt ce ar putea afecta atât sănătatea animalelor, cât și ecosistemul. Cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii pentru a stabili în ce măsură sunt râmele o opțiune pentru a elimina materialele plastice degradabile din mediu. 

7 articole care merită citite


  1. The New York Times analizează efectele războiului asupra mediului de-a lungul timpului, culminând cu impactul operațiunilor militare asupra florei și faunei din Ucraina. Rezervația Biosferei Mării Negre, de pe coasta de sud a Ucrainei (Regiunea Herson, la sud de Nikolaev), este un refugiu pentru păsările migratoare. Peste 120 de mii de păsări își petrec iarna aici, iar un spectru multicolor de specii rare cuibăresc în zonele umede protejate. Rezervația găzduiește, de asemenea, șobolanul orb de nisip, pe cale de dispariție, delfinul de la Marea Neagră, flori rare, nenumărate moluște, zeci de specii de pești. Armata Rusă a ocupat teritoriul rezervației, iar activitatea militară din zonă a declanșat incendii care pot fi văzute din spațiu, motiv de îngrijorare cu privire la distrugerea habitatelor critice de reproducere a păsărilor, arată cotidianul american. Despre cum ar putea războiul din Ucraina să accelereze planurile Europei privind schimbările climatice poți citi și aici
  2. Nu doar oamenii se numără zilele acestea. Fundația Conservation Carpathia a început un nou recensământ al lupilor în Munții Făgăraș. Este nevoie de date noi pentru a cunoaște numărul de lupi raportat la locuitorii din zone apropiate de păduri. Pentru a stabili câți lupi trăiesc într-o zonă, prelevarea probelor organice din care să se poate extrage ADN-ul fiecărui exemplar reprezintă cea mai exactă metodă științifică. 
  3. Primăria Timișoarei pare pusă pe treabă, scrie RFI. După ce Garda de mediu a amendat-o în februarie pentru mizeria din oraș, Primăria a început să salubrizeze străzile și a plusat cu un parteneriat public-privat de ecologizare zonală. Așa se face că, la marginea unei străzi intens circulate, cu tramvaie și trafic greu, a răsărit o mini-pădure urbană – în jur de 2.000 de puieți de stejar, frasin, paltin de câmp, tei, lemn câinesc, soc, sânger și cununiță. 
  4. Profesorul Andrew Adamatzky de la Universitatea de Vest din Marea Britanie a publicat în revista Royal Society Open Science o cercetare potrivit căreia impulsurile electrice pe care le transmit ciupercile pot fi o formă de comunicare folosită pentru a vorbi între ele. Chiar dacă se va dovedi că nu e așa, se știe deja că ciupercile au activitate electrică și că pot fi făcute să „cânte”. 
  5. Rambouillet, un orășel din Franța, a devenit subiectul unui experiment al companiei Glowee, care folosește bioluminiscența provenită de la licurici sau pești pentru a ilumina locurile publice în timpul serii. Potrivit BBC, o serie de tuburi cilindrice luminează în prezent sala de așteptare a unui centru de vaccinare COVID-19 într-o strălucire azurie și vor lumina în curând Place André Thomé et Jacqueline Thomé-Patenôtre din Rambouillet. Proiectele de iluminat economice, prietenoase cu mediul sunt în curs de desfășurare în toată Franța, inclusiv pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris.
  6. Se estimează că, până în 2026, la nivel global, numărul clădirilor care vor implementa tehnologii inteligente va ajunge 115 milioane, de la 45 de milioane, câte sunt în 2022. Asta înseamnă o rată de creștere de peste 150% și reflectă cererea tot mai mare de eficiență energetică atât a companiilor, cât și a rezidenților, pe măsură ce costurile energiei urcă, se arată într-un nou studiu efectuat de Juniper Research.
  7. După o evaluare întinsă pe aproximativ doi ani și îngreunată de pandemie, Ţinutul Buzăului a devenit oficial geoparc internaţional UNESCO, scrie Digi24. Cu un an în urmă, Mindcraft Stories scria despre inițiativă aici. Ținutul Buzăului devine al doilea geoparc din România inclus în Rețeaua Globală a Geoparcurilor, după Țara Hațegului. Lista globală este compusă din 177 de zone geografice din 46 de țări.

 


EDIȚIA PRECEDENTĂ: Mediu: Peste 3.000 km de noi trasee cicloturistice în România?

 

Sci-Memo: De ce sunt cercetătorii îngrijorați de variola maimuței?

De
Douăsprezece țări non-africane au raportat în ultima săptămână 120 de cazuri confirmate sau suspectate de variola maimuței, o boală similară, dar mai puțin letală decât variola obișnuită, răspândită de obicei la scară redusă în vestul și centrul Africii.

Sunt 50% șanse ca planeta să se încălzească în curând cu peste 1,5 grade Celsius

De
Este aproape sigur că, undeva între 2022-2026, se va înregistra cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo, spun specialiștii.

Sci-Memo: Un tratament antiobezitate ajută la pierderea a 20% din greutate

De
Un medicament experimental pentru tratarea obezității, dezvoltat de gigantul farmaceutic Eli Lilly, a oferit rezultate promițătoare într-un studiu clinic de faza a III-a, provocând pierderea între 15 și 22,5% din masa corporală în voluntari cu obezitate sau identificați ca supraponderali cu cel puțin o comorbiditate (excluzând diabetul).

Mediu: Schimbările climatice ar putea provoca următoarea pandemie

De
Până în 2070, încălzirea globală va duce la răspândirea a mii de noi viruși printre animale. Crește riscul ca bolile infecțioase nou apărute să treacă de la animale la oameni, spune un nou studiu.