FYI

Mediu: Generația Z vrea combaterea schimbărilor climatice și politici prietenoase cu mediul

De Adriana Moscu 07.11.2022

Războaiele, sărăcia, foametea, crizele economice și energetice, poluarea și încălzirea mediului sunt considerate de către adolescenți amenințări ridicate pentru viitoarea societate, reiese dintr-un studiu al Asociației Bloc Zero. 

Provocările viitorului sunt legate strâns și de mediu și climă, iar în această privință adolescenții de astăzi par a fi deciși și implicați. Asociația Bloc Zero, care realizează proiecte educaționale adresate adolescenților, bazate pe gândire liberă și implicare civică, a anunțat, de curând, rezultatele cercetării „Cum percepe Generația Z viitorul”, și a lansat o broșură educațională care îi ajută pe tineri să înțeleagă cum se raportează astăzi lumea la viitor.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/11/Mindcraftstories_ADN-seminte-pepeni-Asociația-Bloc-Zero-COP27-Generația-Z-emisii-armate-incendii-permafrost-lilieci-Ucraina-plante-preistorice_Filippo-Bacci-Getty-Images.jpg

Foto: Filippo Bacci/Getty Images

Cu ajutorul unui chestionar online, sociologii Monica Stroe și Sebastian Țoc, cadre didactice asociate la S.N.S.P.A., au intervievat 1.344 de tineri din România, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani. (68% dintre respondenți sunt de genul feminin, 29% de genul masculin, iar aproape 4% preferă să nu își declare genul.) 

Studiul a analizat modul în care adolescenții proiectează viitorul, atât cel personal, cât și cel al generației lor, al comunităților în care trăiesc și al planetei, dar și cum se raportează aceștia la teme precum tehnologia, economia, transformările pieței muncii sau schimbările climatice.

Peste jumătate dintre tineri apreciază că vor fi afectați pe parcursul vieții lor de schimbările climatice și mai bine de două treimi sunt dispuși să își ajusteze stilul de viață pentru a reduce impactul asupra mediului. Totodată, ei apreciază că este nevoie de măsuri drastice pentru reducerea fenomenului. Aproape 60% dintre tineri consideră că schimbările climatice sunt o problemă importantă, care trebuie să devină o prioritate pentru guverne, indiferent de consecințele economice.

Din studiu a mai reieșit că nu există consens cu privire la responsabilitatea instituțiilor pentru reducerea impactului schimbărilor climatice: 36% dintre tineri menționează responsabilitatea organizațiilor guvernamentale, 30% a guvernelor, 28% a indivizilor și numai 6% a companiilor private.

La chestionar au răspuns elevi din licee și școli profesionale. Mediul de rezidență al respondenților este preponderent urban (63%), cu 37% rezidenți în mediul rural. 

A început COP27, Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022

Între 6-18 noiembrie, la Sharm El-Sheikh, în Egipt, liderii mondiali și activiștii se întâlnesc pentru discuțiile anuale ale ONU privind schimbările climatice. Cele două săptămâni de negocieri vin într-un moment tensionat. De la summitul de anul trecut din Glasgow, Scoția, doar 26 din cele 193 de țări care au fost de acord să-și intensifice acțiunile în materie de climă, au urmat planuri mai ambițioase și au trecut de etapa declarațiilor. 

Protejarea țărilor vulnerabile (cele insulare și unele din Asia și Africa) în fața schimbărilor climatice va fi un punct central pe agendă. 

CITEȘTE ȘI: COP27: o șansă de schimbare sau o nouă demonstrație de greenwashing?

Din cauza războiului din Ucraina, multor țări le-a fost foarte greu să avanseze în acest an cu angajamentele lor vizavi de climă. Germania se întoarce la industria cărbunelui, președintele american Biden apelează la țările producătoare de petrol pentru resurse pe termen scurt și Europa îndeamnă țările africane să dezvolte mai mult industria gazelor, deși, în urmă cu doar câțiva ani, făcea presiuni asupra continentului să se concentreze pe surse regenerabile.

Însă mulți lideri susțin că lumea se poate aproviziona cu petrol și gaze pe termen scurt, urmărind în același timp eliminarea treptată a combustibililor fosili. De fapt, Agenția Internațională pentru Energie a declarat în octombrie că războiul ar putea accelera trecerea la energie curată

Una peste alta, la COP27 se va vedea destul de limpede dacă politicienii sunt la fel de serioși cu privire la schimbările climatice, precum sunt cu nevoile lor energetice pe termen scurt.

5 studii care ne-au atras atenția

Eforturile de adaptare la schimbările climatice nu țin pasul cu riscurile

Pe măsură ce impactul asupra climei se intensifică pe tot globul, națiunile trebuie să sporească dramatic finanțarea și implementarea acțiunilor care să le ajute să se adapteze la problema climatică, se arată în cel mai nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Lansat înainte de COP27, Raportul, numit Adaptation Gap 2022: Too Little, Too SlowEșecul adaptării la climă pune lumea în pericol, constată că eforturile globale pentru a planifica adaptărea, finanțarea și implementarea nu țin pasul cu riscurile în creștere.

O secetă de mai mulți ani în Cornul Africii, inundații fără precedent în Asia de Sud și seceta din timpul verii, înregistrată în emisfera nordică, indică riscuri climatice tot mai mari, în condițiile în care momentan clima este cu „doar” 1,1°C peste temperatura preindustrială. Experții cred că se va ajunge, însă, o încălzire globală de 2,4–2,6°C până la sfârșitul secolului. Iar cercetările realizate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) spun că riscurile climatice se vor intensifica cu fiecare zecime de grad în plus.

Încălzirea globală din regiunea arctică crește riscul de incendii

Un număr neobișnuit de incendii a izbucnit în regiunea arctică siberiană în 2019 și 2020. Asta a stârnit îngrijorări în comunitatea științifică, întrucât regiunea are suprafețe mari de permafrost – un strat de subsol permanent înghețat, care acumulează cantități mari de carbon. Incendiile afectează permafrostul și contribuie la eliberarea de emisii de carbon sub formă de gaze cu efect de seră. Întrebarea care rămăsese fără răspuns a fost dacă această creștere a incendiilor a fost un caz excepțional sau o tendință care se va agrava pe măsură ce zona se încălzește.

Acum, un nou studiu publicat în Science și condus de oameni de știință de la Consiliul Spaniol pentru Cercetare Științifică (CSIC), arată că nivelurile ridicate ale temperaturii determină o creștere exponențială a incendiilor în Arctica. Numai în 2020, au fost detectate 423 de incendii, care au pârjolit în jur de trei milioane de hectare (o suprafață aproape la fel de mare ca Belgia) și au provocat emisia a 256 milioane de tone de dioxid de carbon, echivalentul emisiilor anuale de dioxid de carbon din Spania. 

60% din plasticul „compostabil” nu se descompune complet

Cercetătorii au descoperit că 60% din plasticul „compostabil” nu se descompune complet și ajunge, în final, în sol. Studiul, efectuat la nivelul întregii Marii Britanii, a mai constatat că cetățenii sunt confuzi cu privire la etichetele materialelor plastice compostabile și biodegradabile, ceea ce duce la eliminarea incorectă a deșeurilor din plastic. Rezultatele evidențiază nevoia de a revizui sistemul de gestionare a deșeurilor din plastic, despre care până acum s-a presupus că ar fi sustenabil. 

Poluarea globală cu plastic rămâne una dintre cele mai mari provocări de mediu ale prezentului. Consumul de plastic s-a dublat de patru ori în ultimii 30 de ani, arată un nou raport OCDE. La nivel global, doar 9% din deșeurile de plastic sunt reciclate, în timp ce 50% ajung în gropile de gunoi, 22% se sustrag sistemelor de gestionare a deșeurilor și 19% sunt incinerate.

Creșterea producției de carne ca răspuns la schimbările climatice nu e o soluție

Pe măsură ce schimbările climatice amenință aprovizionarea globală cu alimente, țările vor trebui să crească producția de carne, fapt ce poate aduce câștiguri pe termen scurt – cum ar fi scăderea defrișărilor –, dar riscuri pe termen lung, inclusiv viitoare pandemii care vor apărea din cauza bolilor transmise de animale. Analiza a apărut în revista Science Advances și a fost realizată de oamenii de știință de la Universitatea din New York. 

O mare parte din această „intensificare” se datorează creșterii producției de carne prin mijloace mai eficiente, inclusiv prin industrializare și administrare de antibiotice. Condițiile în acest tip de facilități nu sunt însă prea bune, iar animalele sunt înghesuite în spații înguste. Lucrul acesta crește riscul de răspândire a bolilor zoonotice, cum ar fi gripa aviară.

Pentru a preveni atât schimbările climatice, cât și pandemiile, consumul de carne ar trebui redus rapid. Schimbarea obiceiurilor de consum ar putea fi accelerată prin politici care să ajute la dezvoltarea unor alternative alimentare sănătoase, atât pentru om, cât și pentru natură, se mai arată în studiu.

Armatele lumii ar trebui să-și raporteze emisiile

Oameni de știință de la Queen Mary University din Londra au publicat în revista Nature un articol prin care solicită ca uriașa amprentă de carbon generată de armatele lumii să fie măsurată și gestionată. Savanții spun că doar armata americană (cea mai mare din lume în ceea ce privește cheltuielile) emite mai multe gaze cu efect de seră decât țări ca Peru, Singapore sau Elveția. Dacă ar fi o națiune, armata SUA ar avea cele mai mari emisii pe cap de locuitor din lume (42 de tone metrice de dioxid de carbon per cadru militar).

Cercetătorii avertizează că lipsa actuală a unor modalități precise de calculare a emisiilor din activitățile militare înseamnă că aceste cifre pot fi și mai mari. Estimările pot crește dramatic atunci când se iau în considerare alte surse de energie, materii prime, lanțuri de aprovizionare și fabricarea echipamentelor – ca să nu mai vorbim emisiile provenite de la conflictele militare în sine.

4 articole care merită citite

  1. Legătura dintre populația în creștere a lumii și schimbările climatice pare evidentă. Cu cât sunt mai mulți oameni pe planetă, cu atât este mai mare impactul lor colectiv asupra climei. The Conversation aruncă o privire atentă asupra felului în care oamenii au reușit să depășească, pe rând, toate obstacolele care stăteau în calea creșterii rapide a speciei. Care sunt consecințele evoluției în prezent? Se apropie omenirea de un colaps inevitabil, cauzat de schimbările climatice pe care chiar ea le-a provocat, sau va avea timp să inoveze și să se salveze și de data asta? 
  2. De ce contează atât de mult schimbările climatice? Pentru că se întâmplă chiar acum și efectele se simt deja în întreaga lume. Dar există speranță, crede Dr. Kate Calvin, cercetător șef al NASA și consilier principal în domeniul climei. Ea explică modul în care NASA colectează date și dezvoltă instrumente care pot ajuta la o mai bună înțelegere și, pe cale de consecință, la o pregătire adecvată și la timp a oamenilor în fața schimbărilor climatice. 
  3. Savanții ucraineni își riscă viața pentru a salva liliecii răniți sau prinși sub dărâmături în urma războiului și a distrugerilor provocate de ruși în Ucraina, scrie Undark. În ciuda reputației negative, liliecii din Europa nu se hrănesc cu sânge, în schimb, devorează un număr imens de insecte – molii, gândaci și țânțari –, iar asta îi face foarte importanți pentru ecosistemul continentului. Munca de recuperare este făcută de cercetătorii de la Centrul de Reabilitare a Liliecilor din Ucraina, o organizație de biologi și medici veterinari care salvează și tratează liliecii răniți. Potrivit site-ului instituției, în Ucraina sunt cunoscute 28 de specii de lilieci, dintre care 13 se găsesc în regiunea Harkov. 
  4. Cu aproximativ 6.000 de ani în urmă, un grup de păstori s-a adăpostit cu oile într-o peșteră din nordul Africii. Seara, probabil au mâncat niște semințe, au bârfit și s-au uitat la pereții peșterii, împodobiți cu picturi rupestre, scrie Smithsonian Magazine. Unele dintre acele semințe au căzut pe jos. Aerul uscat și sărat al peșterii a conservat rămășițele și, milenii mai târziu, semințele au fost descoperite alături de alte plante botanice, oase și artefacte, atunci când o echipă de arheologi a excavat un sit din Sahara de astăzi, cunoscut sub numele de Uan Muhuggiag. Oamenii de știință au secvențiat unul dintre ADN-urile semințelor – cel mai vechi cod genetic recuperat de la o plantă. Descoperirile, publicate recent în Molecular Biology and Evolution, îi ajută pe savanți să înțeleagă cum au fost domesticiți pepenii verzi și pe geneticieni să proiecteze fructele viitorului. 

Sci-Memo: Regenerare a ficatului cu ajutorul bacteriei ce provoacă lepra? 

De
Bacteria care provoacă lepra ar putea fi folosită în viitoare tratamente de regenerare a ficatului, arată un studiu publicat în jurnalul Cell Reports Medicine, care a documentat impactul neobișnuit pe care boala o are asupra ficatului animalelor.

Daniel Mîrlea, proiectul anului la concursul Natural Landscape Photography Awards 2022

De
Natural Landscape Photography Awards și-a anunțat câștigătorii competiției de anul acesta. S-a pus accent pe aspectul autentic și realist și mai puțin pe fotografii perfecte din punct de vedere tehnic. 

Mediu: Sprijin financiar pentru țările sărace afectate de schimbările climatice

De
COP27: ajutor oficial pentru victimele climatului. Discuțiile pe tema combaterii combustibililor fosili au eșuat. 

Sci-Memo: Un nou material imită modul în care creierul uman stocheză informația

De
O echipă de cercetători de la Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB) a creat un nou material magnetic care imită modul în care creierul uman stochează informația, reușind să emuleze chiar și procesul de învățare care are loc în creier în timpul somnului adânc.