FYI

Mediu: Peste 3.000 km de noi trasee cicloturistice în România?

De Adriana Moscu 04.04.2022

Viitorul ecoturismului arată bine. Momentan, pe hârtie. Guvernul României a aprobat normele metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor de cicloturism. 

Este vorba de o nouă promisiune politică, de data aceasta venită din partea Ministerului Mediului și adoptată pe 31 martie, în ședință de Guvern – nu neapărat de bună voie, cât mai degrabă pentru că elaborarea acestor norme reprezintă una dintre reformele asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

https://mindcraftstories.ro/images/2022/04/Mindcraft-Stories-FYI-Mediu-Trasee-cycloturism.jpg

Sebastian Condrea/Getty Images

Potrivit comunicatului de presă, Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că se urmăreşte înfiinţarea Centrului Naţional de Coordonare Velo (CNCV) în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi crearea cadrului pentru operaţionalizarea, la nivel naţional, a 3.000 km de trasee cicloturistice, având un buget dedicat de 247,5 milioane de euro.

Actul normativ stabileşte tipologiile, caracteristicile şi clasificarea traseelor cicloturistice în funcţie de nivelul teritorial (naţionale, regionale şi locale), nivelul de dificultate (lejer, mediu şi dificil) şi formă (liniar şi circuit), omologarea, marcarea, administrarea şi finanţarea traseelor de cicloturism, precum şi reglementarea rolului şi a atribuţiilor CNCV.

Proiectul prevede dezvoltarea unei platforme naționale eVelo și a unei aplicații digitale pentru smartphone, de unde te vei putea informa cu privire la cicloturismul local. Va fi elaborat și un studiu privind distribuția teritorială a traseelor cicloturistice la nivel național, pe baza unor criterii-cheie, cum ar fi reducerea congestiei traficului sau promovarea ecoturismului, se vor identifica actorii relevanți și vor fi integrate inițiativele existente de consolidare a patrimoniului natural și cultural. Cât a mai rămas din el. 

Ministrul a mai declarat că traseele de cicloturism vor permite României să participe și să contribuie la reconfigurarea rețelei europene de trasee EuroVelo și a diverselor trasee cicloturistice internaționale. El speră că, astfel, apetitul pentru ecoturism va crește și, astfel, va fi încurajată și utilizarea bicicletei ca mijloc de transport alternativ.

Și în vara anului trecut Ministrul Cseke Attila anunța, la Alba Iulia (oraș nu aleatoriu ales), alocarea a 120 de milioane de euro din Fondul local pentru tranziție verde digitală și, implicit, realizarea unor trasee cicloturistice naționale. Ministrul spunea la acel moment că cele două trasee ar trebui să lege regiunile istorice ale țării – Transilvania (până la Drobeta-Turnu Severin) și Moldova (până la Galați) – de EuroVelo 6 și EuroVelo 13. Deocamdată, acel proiect a rămas de domeniul istoriei. 

7 studii recente care ne-au atras atenția


Soluțiile climatice care pot fi și trebuie puse în acțiune chiar acum. Concluziile celui mai nou Raport IPCC

Pe 4 aprilie 2021 a fost lansat raportul celui de-al treilea grup de cercetători, privind atenuarea schimbărilor climatice. Grupul de lucru Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) este organismul internațional de evaluare științifică a schimbărilor climatice.
Evaluările IPCC oferă o bază științifică pentru ca guvernele să poată dezvolta politici climatice ce pot ajuta la atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Rapoartele IPCC stau la baza negocierilor Conferinței ONU privind schimbările climatice.

IPCC se află acum la cel de-al șaselea ciclu de evaluare. În perioada 2021-2022, au fost programate să apară trei rapoarte climatice a trei grupuri de cercetători ce evaluează teme diferite și o sinteză (ce va fi făcută publică în septembrie 2022).

Iată câteva concluzii din raportul IPCC privind atenuarea schimbărilor climatice:

→ Mai mult de jumătate din soluțiile climatice au costuri costuri minime (sub 20 USD/tonă) sau sunt chiar „gratis”, oferite de natură. Acest lucru înseamnă că investițiile în soluțiile climatice, precum energia solară și eoliană, vor conduce la economisirea unor costuri, în comparație cu sistemele actuale;

→ Proiectarea și reutilizarea infrastructurii, promovarea adoptării tehnologiei și a factorilor socio-culturali care permit moduri de viață sustenabile ar putea reduce emisiile cu 40-70 %;

→ Există bani pentru a reduce diferențele de investiții, însă în prezent mai mulți bani publici și privați sunt direcționați către combustibili fosili decât către soluții climatice. Până în 2030, investițiile în energie curată, eficiență, transport, agricultură și păduri vor trebui să crească de cel puțin 3-6 ori.

Desigur, toate aceste măsuri trebuie luate imediat și neîntârziat, pentru că, altfel, cu fiecare zi trecută, apropierea de un dezastru climatic și, implicit, distrugerea ecosistemului fără cale de întoarcere este tot mai limpede.

În spatele oricărui leu fioros stă o pisicuță sfioasă

Cel puțin, așa afirmă savanții, într-un studiu publicat pe 30 martie în revista iScience. Leii nu sunt cele mai prietenoase animale. Își păzesc cu înverșunare teritoriul și pot răni mortal un inamic cu o singură lovitură. Agresivitatea este un avantaj în sălbăticie, însă nu face casă bună cu înmulțirea speciei, mai ales în cazul exemplarelor crescute în rezervații sau în captivitate. Din cauza pierderii habitatului natural, nașterile sunt într-un continuu declin în astfel de medii. Din fericire, cercetătorii au descoperit că o aplicare intranazală a oxitocinei („hormonul iubirii”) poate străbate nervul trigemen și pe cel cel olfactiv, pentru a ajunge direct în creier și a-i face pe lei gata de flirturi prelungite și cu folos. 

Poluarea luminoasă derutează păsările migratoare

Pe timp de noapte, în timpul migrației, luminile orașelor atrag și dezorientează păsările, ducând adesea la rănirea și chiar moartea acestora, după ce se ciocnesc de clădiri. Autorii studiului au descoperit că în ultimele două decenii nivelurile de poluare luminoasă au crescut pe aproximativ 16% din suprafața terestră, în emisfera vestică. Inversarea tendințelor de poluare luminoasă în America Centrală, în special în timpul primăverii, și lansarea unor programe de stingere a luminilor în perioadele intense de migrație ar putea salva un număr substanțial de păsări migratoare, cred oamenii de știință. 

Muștele de fructe fac față nopților albe

Savanții au descoperit că ceasul intern – ritmul înnăscut somn-veghe – al muștei de fructe Drosophila melanogaster s-a adaptat rapid la condițiile climatice și de mediu, cum ar fi lumina și temperatura, pe măsură ce au migrat din Africa sub-sahariană și s-au răspândit spre nord, până la Cercul Polar, astfel că lumina prelungită a soarelui nu le mai deranjează. 

Midiile, afectate de microplastice

Midiile dintr-un golf din apropiere de Melbourne, Australia, ingerează bucăți microscopice de plastic folosite în produse cosmetice, fapt ce le afectează capacitatea de a crește și de a se reproduce, a descoperit Dr Charlene Trestrail, expertă în ecotoxicologie. Microplasticele călătoresc dinspre chiuvetele din baie către ocean.

Fluturilor albi nu le place toamna caldă

O nouă cercetare arată că lunile de toamnă tot mai lungi și mai calde, datorate schimbărilor climatice, fac mai puțin probabil ca fluturii albi cu vene verzi, comuni în Europa, să supraviețuiască iernii pentru a putea apărea primăvara. Cercetătorii au descoperit că, expuse la temperaturi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp, crisalidele au pierdut mai mult în greutate și au folosit mai multă energie decât cele expuse la condiții mai blânde. 

Nu doar inundațiile, ci și seceta poate să apară subit

Potrivit savanților, seceta se poate produce rapid, similar altor fenomene extreme, ducând la uscarea solului în câteva zile, până la săptămâni. Astfel de evenimente meteo pot distruge recoltele și pot cauza pierderi economice uriașe. La nivel global, secetele inopinante, care usucă pământul în doar cinci zile, au crescut cu aproximativ 3%-19% în ultimii 20 de ani.

4 articole care merită citite


  1. Parlamentarii din Coaliția PSD-PNL-UDMR, susținută de AUR, au adoptat Legea care mută ariile protejate pentru a continua proiectele hidroenergetice demarate ilegal. Singurii care s-au opus adoptării au fost deputații USR, dar și doi parlamentari ai PNL – Mircea Fechet, fost ministru al mediului, și Andrei Daniel Gheorghe, scrie Green Report. Comisia Europeană ar putea deschide o procedură de infringement în urma acestui vot. Ca să nu se întâmple asta, Președintele României poate sesiza Curtea Constituțională sau poate să ceară reexaminarea proiectului în Parlament.
  2. În 2019, Turda devenea primul oraș din România cu transport public exclusiv electric. În 2022, rămâne singura localitate care se poate lăuda cu această performanță. După doi ani, mijloacele de transport cumpărate atunci de edili se păstrează într-o stare foarte bună, susține primarul. În plus, localitatea este în curs de acreditare ca oraș sustenabil, se arată într-un reportaj din Republica
  3. Suedezii au construit un zgârie-nor din lemn care poate capta nouă milioane de kilograme de CO2 din aer. Clădirea poate „comunica” cu structurile din apropiere și poate distribui surplusul de energie după cum este necesar, susțin designerii. Numai în 2015, industria construcțiilor a fost responsabilă pentru peste 38% din emisiile globale de carbon, se arată în articolul publicat pe EuroNews.
  4. După faptă și răsplată. Asta se poate spune că au pățit trei soldați ruși care au murit și alți 25 care au fost răniți într-un teribil atac executat de un roi de albine din Ucraina, țara în care, exact ca-n poezie, râul, ramul și animalele par că s-au aliat cu localnicii, pentru a scăpa de infamul inamic invadator. 

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Mediu: Incendiile de vegetație afectează zona arctică

 

Sci-Memo: Temperatura maximă pe care o poate suporta un om este mai mică decât se credea

De
Într-un experiment recent, o echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania a observat că limita valorii de temperatură-umiditate peste care o persoană tânără și sănătoasă nu poate supraviețui este mai mică decât cea estimată în prezent. Aceștia și-a publicat descoperirea în în Journal of Applied Physiology.

Mediu: Poluarea reduce speranța medie de viață cu doi ani la nivel global

De
Poluarea aerului cu particule fine, legată în principal de arderea combustibililor fosili, reduce speranţa de viaţă în medie cu peste doi ani la nivel mondial.

Sci-Memo: O descoperire genetică deschide drumul către insecticide care afectează doar țânțarii

De
O echipă de entomologi de la Universitatea din California a făcut o descoperire genetică despre țânțari care ar putea fi folosită pe viitor pentru crearea unor insecticide care să nu afecteze și alte specii de insecte. Cercetătorii au descoperit că ecdizona, un hormon prezent în toate speciile de insecte, fără de care acestea nu ar putea crește și nu s-ar pot reproduce, funcționează într-un mod diferit la speciile de țânțari.

Sci-Memo: Prima grefă a unei urechi printate 3D din celule umane

De
O pacientă de 20 de ani din Statele Unite care suferă de microtie, o boală care duce la subdezvoltarea sau absențat totală a uneia sau ambelor urechi, a devenit prima persoană care a primit o grefă cu celule umane printate 3D.