FYI

Mediu: Poluarea reduce speranța medie de viață cu doi ani la nivel global

De Adriana Moscu 27.06.2022

Poluarea aerului cu particule fine, legată în principal de arderea combustibililor fosili, reduce speranţa de viaţă în medie cu peste doi ani la nivel mondial. Sunt concluziile unui studiu publicat recent de Energy Policy Institute de la Universitatea din Chicago. 

Autorii raportului Air Quality Life Index spun că reducerea constantă a poluării atmosferice globale pentru a îndeplini recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) ar adăuga în medie 2,2 ani la speranţa de viaţă. În Asia de Sud, de exemplu, o persoană ar putea trăi cu cinci ani mai mult dacă nivelul particulelor fine din aer ar atinge aceste standarde. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/06/Mindcraftstories_Poluare-oras-Speranta-viata-Emisii-carbonmicroplastice-zapada_Walter-Bibikow-Getty-Images.jpg

Walter Bibikow/Getty Images

 

OMS recomandă ca densitatea de PM2,5 din aer să nu depăşească 15 micrograme pe metru cub în 24 de ore şi să rămână în medie sub cinci micrograme pe metru cub pe parcursul unui an. Aceste praguri au rectificate anul trecut, după ce OMS a reanalizat impactul microparticulelor asupra sănătăţii. În 2013, Organizația Națiunilor Unite a clasificat PM2,5 – mai fine decât diametrul unui fir de păr – drept cancerigene. Ele pătrund adânc în plămâni şi apoi intră în sânge, provocând boli respiratorii şi cardiovasculare.

În prezent, aproape toate zonele populate ale lumii depăşesc recomandările OMS, însă Asia deţine recordul. Nivelurile sunt de 15 ori mai mari în Bangladesh, de zece ori mai mari în India şi de nouă ori mai mari în Nepal şi Pakistan.

Surprinzător, deși în 2020 activitățile industriale au încetinit și emisiile de dioxid de carbon au scăzut pe fondul pandemiei de COVID-19, poluarea cu microparticule PM2,5 a rămas comparabilă cu cea înregistrată cu un an în urmă.

Din nou surprinzător, situaţia s-a îmbunătăţit în China. Aici, poluarea a scăzut cu 40% între 2013 şi 2020, adăugând doi ani la speranţa de viaţă a locuitorilor, dar, în continuare, mai mică cu  2,6 ani față de media globală.

Statistic, mortalitatea din cauza poluării cu PM2,5 este comparabilă cu cea cauzată de consumul de tutun, de trei ori mai mare decât cea legată de consumul de alcool şi de şase ori mai mare decât mortalitatea legată de HIV, potrivit raportului. 

5 studii care ne-au tras atenția

Virusurile intestinale, infecțioase timp de până la trei zile prin atașarea la microplastice

Virusurile enterice care provoacă diaree și tulburări de stomac, cum ar fi rotavirusul, pot supraviețui în apă dulce până la trei zile, prinzându-se de microplastice, particulele minuscule de mai puțin de 5 milimetri lungime. Ele rămân infecțioase, au descoperit cercetătorii de la Universitatea Stirling, Scoția. Studiul a fost publicat în revista Environmental Pollution.

Poluarea din trafic îți pune sănătatea pe butuci

Nu mai există niciun dubiu. O revizuire sistematică publicată de Institutul pentru efectele asupra sănătății (HEI), un ONG de cercetare din SUA, a constatat o legătură tot mai strânsă între poluarea aerului legată de trafic și efecte adverse asupra sănătății. Analiza, cea mai mare de acest tip până în prezent, a fost realizată de un grup de treisprezece experți care au evaluat 353 de rapoarte științifice publicate între 1980 și 2019. Oamenii de știință au constatat legături puternice între poluarea din trafic și moartea timpurie din cauza bolilor cardiovasculare. A fost stabilită o strânsă legătură între poluarea cauzată de trafic și decesele de cancer pulmonar, debutul astmului la copii și adulți și infecțiile acute ale căilor respiratorii inferioare la copii. 

Turismul spațial va polua tot mai mult

Cercetători de la UCL, Universitatea din Cambridge și Massachusetts Institute of Technology (MIT) au folosit un model 3D pentru a explora impactul lansărilor de rachete și al reintrărilor în atmosfera terestră în 2019, precum și impactul proiectelor propuse de turism spațial pe viitor. 

Echipa a descoperit că particulele de carbon negru (funingine) emise de rachete rețin de aproape 500 de ori mai multă căldură în atmosferă decât toate celelalte surse de funingine combinate.

Biodiversitatea, în pericol și dacă temperaturile globale vor scădea

Chiar dacă temperaturile globale cauzate de schimbările climatice încep să scadă după atingerea vârfului în acest secol, biodiversitatea ar putea continua să fie afectată decenii după aceea, arată un nou studiu realizat de cercetătorii UCL și de la Universitatea din Cape Town. Schimbările climatice și activitățile umane afectează deja masiv pădurile și recifele de corali, migrarea speciilor și obiceiurile de reproducere. 

Ce spune istoria pădurilor despre schimbările climatice?

Schimbările din trecut ale biomasei forestiere pot ajuta la prezicerea modului în care pădurile – și capacitatea lor de a capta carbonul – se vor schimba în viitor. O echipă internațională de cercetători a descoperit într-un nou studiu publicat în revista Science că biomasa forestieră nu era stabilă înainte de industrializare, așa cum au presupus multe studii. În schimb, biomasa s-a dublat în ultimii 8000 de ani din cauza creșterii suprafeței pădurii după retragerea ghețarilor și a modificării compoziției speciilor de copaci. Biomasa acumulată de-a lungul mileniilor s-a pierdut în doar 150 de ani de defrișări.

4 articole care merită citite

  1. Nu e o părere că entuziasmul tău scade pe măsură ce temperatura crește. Verile mai călduroase afectează psihicul uman, potențează anxietatea și pot duce la violență și chiar gânduri suicidale, spun specialiștii citați de ZME Science
  2. Vjosa, ultimul râu sălbatic din Europa, aflat în Albania, va deveni Parc Național și va fi, astfel, protejat și salvat de la degradare. Mai mult, câțiva dintre afluenții săi vor intra în curând sub umbrela a ceea ce va fi primul „parc național fluvial sălbatic” din Europa, scrie TimeOut
  3. În timp ce unii părinți de animale sunt predispuși să facă o gustare din urmașii lor, masculii anumitor specii, de la pinguini la crocodili sau căluți de mare, fac eforturi uriașe pentru ca puii lor să rămână în viață. Smithsonian Magazine îți prezintă tații de încredere din natură, care protejează, hrănesc și chiar poartă ouă fertilizate în propriul lor stomac; 
  4. Există peste 64 de milioane de kilometri de drumuri la nivel global, iar numărul va crește, în special în țările în curs de dezvoltare, exponențial cu veniturile, ceea ce înseamnă că mai mulți oameni își vor permite mașini. Se estimează că vor exista două miliarde de mașini pe șosea până în 2040, iar nivelurile totale de trafic vor crește cu peste 50%. Drumurile poluează orașele, reduc spațiul public și fragmentează habitatele. Ar putea ajuta mutarea lor în subteran? Vezi la ce concluzie au ajuns jurnaliștii BBC

Sci-Memo: Meteoriți giganți au dus la formarea continentelor

De
O echipă de cercetători de la Universitatea din Curtin, Australia a găsit noi dovezi care susțin teoria că masele continentale de pe Terra au apărut ca urmare a impacturilor cu meteoriți giganți, cu care planeta s-a confruntat des în primele miliarde de ani de la formare.

Mediu: Ar putea oamenii să dispară din cauza încălzirii planetei?

De
Ar fi posibil ca schimbările climatice să ducă la o catastrofă globală și, implicit, la colapsul societății? Savanții avertizează că această perspectivă este, în mod periculos, prea puțin studiată. 

Sci-Memo: AI-ul DeepMind a obținut predicții ale structurilor 3D pentru aproape toate proteinele cunoscute

De
AlphaFold, un AI dezvoltat de subsidiara Google DeepMind, a creat predicții pentru structurile 3D a peste 200 de milioane de proteine, însumând aproape toate proteinele catalogate până în prezent.

Mediu: Criza climatică amplifică valurile de căldură

De
Încălzirea globală crește intensitatea și durata valurilor de căldură simultane, care se produc acum cu o frecvență de șase ori mai mare decât în urmă cu 40 de ani.