FYI

Mediu: Summit dedicat schimbărilor climatice în România

De Adriana Moscu 07.09.2022

Pe 4 și 5 octombrie, va avea loc prima ediție a Climate Change Summit, un eveniment dedicat discuțiilor despre și soluțiilor pentru schimbările climatice.

Evenimentul va avea loc la Teatrul Odeon din București, unde vor fi prezenți peste 50 de speakeri din țară și din străinătate. Cercetători, antreprenori și factori de decizie la nivel național și european, inovatori și societatea civilă, vor prezenta ideile lor pentru un viitor sustenabil. Linda Zeilina, CEO și fondator The International, Mark Campanale, fondator Carbon Tracker Initiative, Chris Hines, fondator A Grain of Sand, Oliver Harman, Cities Economist la Oxford University, Giedrimas Jeglinskas, asistentul secretarului general NATO, regizorul Daniel Huertas sau François Bloch, CEO BRD – Groupe Société Générale sunt doar câțiva dintre cei care vor avea intervenții în cadrul summitului. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/09/Mindcraftstories_Climate-change-Summit-BRD-Ape-potabile-Trasee-montane_EternityInAnInstant-Getty-Images.jpg

Foto: Getty Images

Printre cele mai importante teme care vor fi abordate în cele două zile de discuții se numără tranziția către o economie verde, finanțările și investițiile sustenabile, soluții sustenabile în energie, agricultură și în industria alimentară sau modul în care noile tehnologii pot deveni instrumente de combatere a efectelor schimbărilor climatice atât în țară, cât și în Europa. 

Summitul vine în contextul în care, în 2021, Uniunea Europeană și-a propus și asumat să reducă emisiile de gaz cu efect de seră cu minimum 55% și să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050, iar mai bine de o treime dintre cele mai importante companii din Europa și-au propus, de asemenea, obiectivul net-zero până în 2050, dar și al crizei energetice declanșate de războiul din Ucraina. 

De asemenea, pe 21-22 septembrie, pe platforma Climate Change Summit, peste 100 de actori cheie – autorități centrale și locale, lideri de business și civici – vor participa la opt sesiuni de foresight –  folosind metodologia și instrumentele de prospectivă – despre impactul schimbărilor climatice în România anului 2030.

Evenimentul este organizat de BRD Groupe Société Générale, în calitate de inițiator și partener fondator, și Social Innovation Solutions, organizație activă în sustenabilitate, impact social și inovație. 

Găsești informații complete pe site-ul climatechange-summit.org.

5 studii care ne-au atras atenția


Apa de ploaie nu mai este potabilă nicăieri pe Pământ

Apa de ploaie de pe Terra este improprie consumului din cauza prezenţei substanţelor chimice toxice peste nivelurile recomandate, potrivit unui studiu recent realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Stockholm. Pe baza datelor analizate, profesorul Ian Cousins, autorul principal al studiului publicat în revista Environmental Science and Technology, susține că nu există niciun loc pe Pământ unde apa de ploaie să fie sigură pentru băut. Echipa sa a analizat date compilate din 2010 și până în prezent, de unde a reieșit că până şi în Antarctica sau pe platoul tibetan nivelurile de substanţe chimice toxice prezente în apa de ploaie sunt peste cele recomandate de Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA). Considerate în mod normal neatinse de poluare, ambele regiuni au niveluri de PFAS (substanţe perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate) de 14 ori mai mari decât recomandările EPA privind apa potabilă, concluzionează studiul. 

Mâncarea consumată de oameni poluează mediul

Potrivit Asociației Dieteticienilor din Marea Britanie (BDA), citată de Universitatea Plymouth, până la 30% din emisiile globale de gaze cu efect de seră sunt legate de producția alimentară și agricultură. Sistemele alimentare actuale contribuie, de asemenea, la degradarea solului, la producerea de deșeuri și la pierderea habitatelor.

Dietele și sistemele alimentare trebuie să devină sustenabile, prin schimbarea tipurilor de alimente consumate de om. De exemplu, reducerea consumului de carne și un aport moderat de lactate sunt soluții pentru o dietă sănătoasă, durabilă, care să răspundă atât nevoilor mediului, cât și sănătății nutriționale. În plus, culturile modificate genetic, cele organice, alternativele la carne și înlocuitorii de grăsimi animale sunt și ele cercetate pentru a vedea dacă pot fi introduse, pe viitor, în siguranță, în obiceiurile de consum. 

Microplasticele afectează în mod disproporționat copiii

Un studiu privind expunerea globală la microplastice în interiorul caselor din 29 de țări de pe toate continentele, la care au lucrat savanți de la mai multe instituții academice din Australia, arată că oamenii care trăiesc în țări cu venituri modeste și copiii mici sunt cei mai afectați de acestea. Pe de altă parte, analiza compoziției chimice a microplasticelor dintr-o casă arată că riscul specific pentru sănătate este, în general, mai scăzut decât se credea anterior. 

Pădurile, expuse riscului schimbărilor climatice

O analiza globală condusă de cercetători ai Universității Utah, din SUA, a identificat pădurile vulnerabile în fața secetelor, incendiilor și schimbărilor ecosistemului. Un studiu publicat în Science arată că, din cauza acestora, biodiversitatea pădurilor are de suferit. Rezultatele arată că pădurile din unele regiuni ale lumii se confruntă cu riscuri clare și consistente. În alte regiuni, nivelul de risc este mai puțin clar, fiindcă analizele din acele zone sunt incomplete sau insuficiente. Incertitudinea din majoritatea regiunilor arată că există nevoie urgentă de studii științifice clare. 

Luncile inundabile îmbunătățesc calitatea apei râurilor

Luncile inundabile – regiune joase care mărginesc albia unui curs de apă (râu, fluviu) – sunt printre cele mai bogate ecosisteme de pe pământ în ceea ce privește diversitatea speciilor. Însă  oamenii le-au dat, multora dintre ele, alte utilizări. În ultimele decenii, aproximativ 70-80% din luncile inundabile ale fluviului au fost înlăturate sau transformate în terenuri agricole.

O echipă internațională de cercetători a determinat cât de mult contribuie zonele inundabile rămase active la reducerea cantității de azot din bazinul Dunării. Potrivit studiului, 500.000 de tone de azot intră în apele bazinului Dunării în fiecare an, predominant sub formă de nitrați. Majoritatea provine din agricultură (44%) și din surse urbane (30%). Concluzia este că ar fi trebui ca luncilor inundabile care au fost transformate să li se redea utilitatea naturală pentru a îmbunătăți calitatea apei Dunării și a principalelor bazine hidrografice ale Europei.

2 articole care merită citite


  1. De trei ori mai puțini turiști străini au vizitat zonele montane vara aceasta, față de 2019. România are peste 1.000 de trasee montane care ar putea atrage turiști din toată Europa. Însă, de exemplu, Căciulata și Călimănești, două stațiuni importante din Bucovina, respectiv Maramureș, nu sunt legate între ele de niciun tren direct. Singura opțiune de a ajunge în zonă e cu mașina, însă nici șoselele nu sunt ce trebuie. Așadar, lipsa turiștilor nu este provocată doar de lipsa marketingului și a promovării, ci și de calitatea infrastructurii. Drumurile proaste din România îi fac pe străini să se gândească de două ori dacă să vină aici sau nu. Europa Liberă scrie, pe larg, de ce sunt Carpații românești ignorați de montaniarzii străini. 
  2. Apetitul uman distruge o barieră naturală împotriva schimbărilor climatice. Pe tot globul, cultivarea pe scară largă a creveților a dus adesea la defrișarea mangrovelor – formațiuni vegetale tropicale alcătuite din arbori și arbuști, caracteristică țărmurilor maritime mlăștinoase, inundate în timpul fluxului. În Indonezia, de exemplu, 70% din pădurile de mangrove au fost deteriorate din cauza culturilor de creveți, conform Global Mangrove Alliance. Nautil.us îți spune care e prețul real pe care îl plătești, de fapt, dacă îți place să consumi creveți ieftini. 

Mediu: România, pe locul al doilea în UE la producția de biciclete. Nu și la pedalat

De
Uniunea Europeană a produs în 2021 aproximativ 13,5 milioane de biciclete, clasice și electrice, o creştere cu 11% faţă de 2020. România ocupă locul al doilea în rândul celor mai mari producători de biciclete din Uniune, cu 2,5 milioane.

Sci-Memo: Cea mai veche inimă prezervată are 380 de milioane de ani

De
O echipă internațională de paleontologi, coordonată de Universitatea Curtin din Australia, a identificat cea mai veche inimă descoperită până în prezent, mineralizată în interiorul unei fosile de pește de acum aproximativ 380 de milioane de ani. Descoperirea a fost descrisă într-un studiu publicat în Science.

Sci-Memo: Mai puțină poluare? Un proces chimic simplu ar putea distruge „chimicalele eterne”

De
Substanțele chimice sintetice din grupul PFAS (substanțe perfluoroalchilate și poliflouroalchilate) – prezente în multe obiecte casnice și supranumite„chimicale eterne”, pentru că nu se descompun natural – ar putea fi neutralizate printr-o metodă relativ simplă și ieftină. Este concluzia cercetătorilor de la Universitatea Northwestern din Illinois, Statele Unite, care au dzvoltat un nou proces chimic.

Mediu: Secetă, incendii, inundații. Portretul unei veri „normale”

De
România este afectată de secetă în proporție de 70%. Rezerva strategică de apă scade dramatic. Au ars de șapte ori mai multe păduri decât anul trecut. Deși pare paradoxal (dar nu e), pe mai multe râuri au început viiturile și inundațiile.