FYI

Mediu: România, pe locul al doilea în UE la producția de biciclete. Nu și la pedalat

De Adriana Moscu 27.09.2022

Uniunea Europeană a produs în 2021 aproximativ 13,5 milioane de biciclete, clasice și electrice, o creştere cu 11% faţă de 2020. România ocupă locul al doilea în rândul celor mai mari producători de biciclete din Uniune, cu 2,5 milioane.

Locul întâi îi revine Portugaliei (2,9 milioane). După România vin Italia (1,9 milioane), Germania (1,4 milioane) şi Polonia (1,2 milioane), arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

https://mindcraftstories.ro/images/2022/09/Mindcraftstories_Productie-biciclete-Nurca-Europeana-Hidrogen-Verde-Culoare-lacuri-Cantitate-ninsoare_PixelsEffect-Getty-Images.jpg

PixelsEffect/Getty Images

În prezent, în România sunt mai multe fabrici, concentrate în partea de vest a țării – la Timișoara, Deva, Reșița, conform PRO TV. Însă, pentru multe dintre acestea, peste jumătate din producție ajunge la export. Lipsa infrastructurii limitează mult vânzările interne. În București, de pildă, cea mai lungă pistă de biciclete are doar doi kilometri. În rest, sunt piste întrerupte sau cu gropi pe traseu.

Situația ar putea fi rezolvată cu fonduri europene. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat câteva inițiative noi în ceea ce o privește în discursul ei anual, „Starea Uniunii”,  adresat anul acesta în fața Parlamentului European. Ursula von der Leyen a spus că există planuri pentru a ajuta orașele și regiunile UE să dubleze numărul de kilometri pentru pistele de biciclete  până în 2030. 

Ea a sfătuit investitorii să construiască piste de biciclete interurbane de-a lungul căilor ferate și a spus că planul urbanistic al orașelor, dar și construcția locuințelor ar trebui să țină cont, pe viitor, de utilizarea bicicletelor (de exemplu, prin creearea unor locuri speciale de încărcare și depozitare). Șefa Comisiei Europene a mai spus că e nevoie ca industria să producă baterii electrice mai ușoare, potrivite și pentru biciclete, reciclabile, produse în Europa cu componente europene.

Potrivit Cycling Industries Europe, mersul pe bicicletă poate reduce dependența de petrol cu ​​12% și economisește trei miliarde de litri de combustibil în fiecare an. 

Începe Noaptea Cercetătorilor Europeni 2022

Vineri, 30 septembrie, are loc Noaptea Cercetătorilor Europeni, eveniment care se va organiza în 26 de orașe. Vei avea acces la cele mai premiate invenţii ale cercetătorilor români, dar și la experimente de chimie sau fizică, în diverse muzee, universităţi şi institute din România.

Educaţia pe teme ecologice nu va lipsi din program, cercetătorii abordând problemele de mediu cu care se confruntă societatea.

De exemplu, în București, la sediul central din București al Cercetașilor României, poți învăța despre modalitatea de filtrare a apei folosind elemente naturale, precum și alte aspecte de utilizare sustenabilă a elementelor naturale. 

Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice „Visul Luanei”, care se ocupă cu reabilitarea animalelor sălbatice rănite, va organiza un atelier unde vei putea învăța despre ecologia speciilor de animale sălbatice din București, dar și despre modul în care liliecii comunică și vânează.

În Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului din județul Hunedoara vor avea loc ateliere și excursii de teren pe teme de botanică, biodiversitate, vulcanologie și geodiversitate. 

Și Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului va organiza activități de comunicare a științei, ateliere și dezbateri. De exemplu, vei putea participa la un experiment care-ți va explica circuitul apei în natură. 

O nouă șansă pentru nurca europeană

Nurca europeană, una dintre cele mai rare şi periclitate specii de mamifere din Europa, se va putea bucura de liniște pe insule artificiale, construite special pentru ea în Delta Dunării, prin intermediul unui proiect iniţiat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Specialiştii Institutului au creat și o pagină dedicată pe Facebook, Salvarea nurcii europene – Save EMinkRo, de unde poți afla stadiul activităţilor de conservare a speciei. 

Fragmentarea și reducerea dramatică a zonelor umede unde nurca europeană obișnuia să sălășluiască au contribuit semnificativ la declinul speciei. Pe lângă distrugerea habitatelor naturale, vânătoarea cu armă şi capcanele neselective sunt alte pentru care nurca europeană a devenit o specie periclitată în România și Europa Centrală. 

5 studii care ne-au atras atenția


Hidrogen pentru energie verde

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului din România, în colaborare Institutul de Electronică și Informatică din Letonia, dar și cu cercetători din Spania și Germania, lucrează la o tehnologie eficientă de producere a hidrogenului din surse de energie regenerabilă, cum ar fi cea solară și eoliană. 

Savanții vor dezvolta un sistem de control integrat specializat de inteligență artificială (AI), pentru a gestiona și optimiza automat procesul de producție al hidrogenului. Printre alte funcționalități, sistemul va monitorizarea calitatea apei folosite de electrolizorul utilizat pentru producția de hidrogen. 

În proiecte similare, modelele AI au fost folosite pentru a optimiza stocarea hidrogenului, dar nu pentru gestionarea automată a producției acestuia. Folosirea AI este necesară și pentru că soluțiile clasice de optimizare sunt mai puțin eficiente în acest caz, din cauza fluctuațiilor de putere și disponibilitate a energiei electrice obținute din sursele regenerabile. 

Lacurile, mai puțin albastre din cauza schimbărilor climatice

Dacă încălzirea globală persistă, lacurile albastre din întreaga lume riscă să devină verde-maro, potrivit unui nou studiu care a realizat primul inventar global al culorilor lacurilor. Schimbările culorii apei lacului pot indica o pierdere a sănătății ecosistemului. Noua cercetare a fost publicată în Geophysical Research Letters.

Deși algele și sedimentele pot afecta culoarea lacurilor, noul studiu constată că temperatura aerului, precipitațiile, adâncimea și înălțimea lacului joacă, de asemenea, un rol important în felul cum arată acestea.

Lacurile albastre, care reprezintă mai puțin de o treime din lacurile lumii, tind să fie mai adânci,se găsesc în regiuni răcoroase, cu latitudini mari, cu precipitații ridicate și sunt acoperite de gheață iarna. Lacurile verde-maro reprezintă 69% din toate lacurile și sunt mai răspândite în regiunile mai uscate din interiorul continentelor și de-a lungul coastelor, arată studiul.

Cercetătorii au folosit peste cinci milioane de imagini prin satelit pentru a analiza culoarea a 85.360 de lacuri și rezervoare din întreaga lume, între 2013 și 2020, pentru a determina cea mai comună culoare a fiecăruia.

Zonele umede, o barieră în calea microplasticelor

Zonele umede – suprafețe acoperite, permanent sau temporar de ape puțin adânci – create de om pentru a trata apele uzate și scurgerile apelor pluviale acționează ca o barieră care împiedică răspândirea microplasticelor în mediu, a descoperit un studiu condus de cercetători de la Universitatea Griffith din Queensland, Australia, publicați în Environmental Pollution. 

Oamenii de știință au analizat cantitatea și distribuția microplasticelor din apă și sedimente în cazul a cinci astfel de zone umede. S-a dovedit că zonele umede construite de om se comportă ca niște filtre pentru alți contaminanți chimici din apele pluviale, așa că cercetătorii au investigat cât de bine colectează și rețin microplasticele. 

Nivelurile de microplastic au fost de până la patru ori mai mari în apele de ploaie/uzate care au intrat în zona umedă, comparativ cu cele găsite în ape la ieșire. În mod similar, nivelurile de microplastice găsite în sedimentul din zonele umede construite au fost mai mari decât cele din sedimente din alte ape dulci. Cantitatea de microplastice era mult mai mare în sedimentul dinspre intrarea în zona umedă decât la ieșire.

Diversitatea speciilor de arbori sporește rezistența pădurilor la secetă

O echipă de savanți de la Academia Chineză de Științe a dezvăluit că diversitatea speciilor de arbori ar putea spori rezistența la secetă în aproape jumătate din pădurile lumii. Descoperirile lor au fost publicate în Nature Geoscience.

Seceta extremă poate reduce puternic creșterea pădurilor și poate duce chiar la moartea acestora. Cercetătorii au observat că pădurile cu specii de arbori mai diverse au o rezistență mai mare la secetă. Totuși, efectul a fost demonstrat doar pentru un număr mic de tipuri de păduri.

În studiu s-au folosit observații globale prin satelit și date despre numărul speciilor din peste 700.000 de parcele de pădure. Cercetătorii au descoperit că pădurile cu mai multe specii, cum ar fi pădurile tropicale umede cu plante cu frunze late, care au o medie de 65 de specii de arbori, au prezentat cea mai mare rezistență la secetă. În schimb, pădurile sărace în specii, cum ar fi pădurile xerice din estul Saharei, care au doar două sau trei specii de arbori, au prezentat cea mai scăzută rezistență la secetă.

Din cercetare reiese că transformarea plantațiilor forestiere actuale din monoculturi într-un amestec de patru specii ar putea crește rezistența la secetă a pădurilor de plantații la nivel global cu 3,2%, cea mai mare creștere fiind găsită în pădurile uscate.

Cu două săptămâni mai puțină ninsoare, în medie, în zonele montane, din 1982 încoace

Sezonul de ski ar putea să devină din ce în ce mai scurt. Un studiu realizat de Eurac Research, publicat recent în Scientific Reports, prezintă o imagine descurajatoare a situației din ultimele decenii. Între 1982 și 2020, perioada de zăpadă în zonele montane din întreaga lume a scăzut în medie cu aproximativ 15 zile. Studiul consolidează rezultatele cercetărilor anterioare prin extinderea perioadei de observație.

3 articole care ne-au plăcut


  1. Unde ai vrea să trăiești, la oraș, sau la țară? Te poți bucura de amândouă într-un singur loc. Este timpul ca orașele să devină mai rurale, se arată într-un articol din Wired. Sau să se „rubanizeze”, cum se exprimă Jennifer Bousselot, expertă în horticultură la Universitatea de Stat din Colorado, SUA. Cercetătoarea este interesată de un domeniu științific în plină dezvoltare: „agricultura pe acoperiș”. Vara asta, ea a scos peste 200 de kilograme de produse – castraveți, ardei, roșii și busuioc, printre alte bunătăți –, pe un teren de 576 de metri pătrați, mai exact, o grădină aflată în vârful unei clădiri de lângă Denver Colosseum, special construită pentru cercetările savantei. Pe măsură ce tot mai mulți oameni se mută la oraș, se estimează că populația urbană se va dubla în următoarele trei decenii, potrivit Băncii Mondiale. Oameni de știință investighează modul în pot ruraliza orașele, prin exploatarea agricolă a acoperișurilor și a altor terenuri goale. Ideea ar putea avea tot felul de beneficii indirecte pentru orășeni, de la înfrumusețarea blocurilor până la producerea de alimente de proveniență locală.
  2. A fost calculat numărul de furnici de pe planetă. Potrivit echipei de cercetători de la Julius Maximilians University (JMU) din Würzburg, Germania, există aproape 20 de cvadrilioane de furnici pe Pământ în acest moment. Asta înseamnă că după cifra 20 urmează 15 zerouri, o cifră destul de greu de cuprins cu mintea. Poate e mai ușor să ți-o închipui dacă îți spunem că există de 2.000 de ori mai multe furnici pe Pământ decât stele în galaxia Calea Lactee, scrie New Atlas. Savanții au ajuns la acest număr (empiric, precizează ei) după ce au consultat 489 de studii științifice. Furnicile ar avea, împreună, 12 milioane de tone, adică mai mult decât masa totală a tuturor păsărilor și mamiferelor sălbatice la un loc.
  3. Am acasă două pisici și-o cățelușă și mi-ar plăcea să cred că prietenia dintre noi nu este bazată doar pe interese, cum ar fi faptul că eu mă îngrijesc zilnic de nevoile lor primare. Iar articolul din National Geographic mi-a dat un pic de speranță. Cât de mult seamănă mințile animalelor cu ale noastre? Au și alte specii gânduri, sentimente și amintiri așa cum au oamenii? În ultima jumătate de secol, oamenii de știință au adunat dovezi ale inteligenței la multe specii non-umane. Ciorile din Noua Caledonie taie crengi pentru a pescui larve de insecte din trunchiurile copacilor. Caracatițele rezolvă puzzle-uri și își protejează bârlogurile punând pietre la intrare. Elefanții se întristează. Delfinii se joacă. Șobolanii sunt capabili de acte de empatie și bunătate. Multe animale posedă abilități cognitive impresionante. Dar sunt ele mai mult decât instincte sofisticate, dezvoltate exclusiv pentru supraviețuire și procreare?

 

Sci-Memo: Regenerare a ficatului cu ajutorul bacteriei ce provoacă lepra? 

De
Bacteria care provoacă lepra ar putea fi folosită în viitoare tratamente de regenerare a ficatului, arată un studiu publicat în jurnalul Cell Reports Medicine, care a documentat impactul neobișnuit pe care boala o are asupra ficatului animalelor.

Daniel Mîrlea, proiectul anului la concursul Natural Landscape Photography Awards 2022

De
Natural Landscape Photography Awards și-a anunțat câștigătorii competiției de anul acesta. S-a pus accent pe aspectul autentic și realist și mai puțin pe fotografii perfecte din punct de vedere tehnic. 

Mediu: Sprijin financiar pentru țările sărace afectate de schimbările climatice

De
COP27: ajutor oficial pentru victimele climatului. Discuțiile pe tema combaterii combustibililor fosili au eșuat. 

Sci-Memo: Un nou material imită modul în care creierul uman stocheză informația

De
O echipă de cercetători de la Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB) a creat un nou material magnetic care imită modul în care creierul uman stochează informația, reușind să emuleze chiar și procesul de învățare care are loc în creier în timpul somnului adânc.