FYI

Mediu: Schimbările climatice ar putea provoca următoarea pandemie

De Adriana Moscu 02.05.2022

Până în 2070, încălzirea globală va duce la răspândirea a mii de noi viruși printre animale. Crește riscul ca bolile infecțioase nou apărute să treacă de la animale la oameni, spune un nou studiu.

Temperaturile tot mai ridicate obligă animalele să migreze spre zone mai răcoroase, pentru a găsi condiții adecvate de trai. Odată cu ele, noi tipuri de paraziți și agenți patogeni se răspândesc la alte specii din arealele invadate. În timp, asta sporește riscul unui fenomen numit „transmitere zoonotică”, în care virusurile cu potențial pandemic, pentru care omenirea nu are imunitate, trec de la animale la oameni.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/05/Mindcraftstories_schimbari-climatice-incalzire-globala-noile-pandemii-transmitere-zoonotica-gaze-efect-sera_De-Agostini-via-Getty-Images.jpg

De Agostini via Getty Images

Scenariul este valabil mai ales pentru Africa și Asia, continente propice pentru boli cu potențial letal, răspândite de la oameni la animale (sau invers) în ultimele decenii, printre care gripa, HIV, Ebola și COVID-19. Însă de aici și până la răspândirea globală nu mai e decât un pas. 

Cercetătorii de la Universitatea Georgetown din Washington, SUA, care și-au publicat concluziile în revista Nature, au folosit un model pentru a examina felul în care peste 3.000 de specii de mamifere ar putea migra și împrăștia viruși în următorii 50 de ani, dacă lumea se încălzește cu două grade Celsius. Oamenii de știință au constatat că, și dacă încălzire globală continuă într-un ritm mai încetinit, tot vor exista cel puțin 15 mii de evenimente de transmitere între specii a unuia sau mai multor virusuri. Liliecii vor avea o contribuție mare, atenționează savanții, întrucât zboară și își pot schimba cu ușurință habitatul. 

În studiu se mai arată că, până de curând, infectările încrucișate între specii nu se produceau foarte des, dar pe măsură ce habitatele naturale au fost distruse pentru agricultură și expansiune urbană, tot mai mulți oameni au intrat în contact cu animalele infectate.

Pentru a atenua dezastrul, creșterea investițiilor în sistemele sanitare globale și încetinirea emisiilor de gaze ar trebui să fie obiective prioritare, mai spun cercetătorii. Studiul este primul de acest fel care explică modul cum încălzirea globală va spori schimbul de virusuri între specii. Păsările și animalele marine nu au fost incluse în cercetare.

6 studii recente care ne-au atras atenția


Emisiile de gaze cu efect de seră, determinate cu ajutorul sateliților

O cercetare susținută de Agenția Spațială Europeană și publicată în Earth System Science Data arată că statele lumii subraportează masiv emisiile de gaze cu efect de seră. Conform raportului, doar suprafața terestră a globului absoarbe, anual, aproximativ 1,4 gigatone de carbon, de aproape cinci ori mai mult decât valorile estimate anterior pe baza rapoartelor naționale, de 0,3 gigatone pe an. Scopul studiului nu este să atribuie vina către o țară sau alta pentru încălzirea globală, ci să permită o estimare mai bună a surselor de gaze cu efect de seră.

Materia organică din apele subterane, o sursă ascunsă de gaze cu efect de seră

O nouă cercetare apărută în Nature Communications arată că, atunci când apa subterană – în special de la mare adâncime – este pompată la suprafață, aduce cu ea materie organică dizolvată, conservată cu mult timp în urmă. Odată ce lumina soarelui și oxigenul intră în contact cu această materie, ea se poate transforma cu ușurință în dioxid de carbon. Din păcate, asta înseamnă că apa subterană poate fi considerată o altă sursă de gaze cu efect de seră care contribuie la încălzirea planetei. 

Încălzirea globală accelerează ciclul apei în natură

Cercetătorii de la Institut de Ciències del Mar (ICM-CSIC) din Barcelona au descoperit că această accelerare este cauzată de o creștere a evaporării apei din mări și oceane, ca efect al temperaturilor tot mai ridicate. Drept urmare, în atmosferă circulă mai multă apă sub formă de vapori, din care 90% vor ajunge înapoi în mare, în timp ce restul de 10% se vor precipita peste continent și vor genera furtuni tot mai puternice, se arată în articolul publicat recent în revista Scientific Reports

Produsele din plastic de unică folosință eliberează trilioane de particule microscopice în apă

Cercetătorii de la Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) din SUA, care și-au publicat concluziile în revista Environmental Science and Technology, au descoperit că, atunci când produsele din plastic – printre care și ceștile de cafea de unică folosință – sunt expuse la apă fierbinte, eliberează trilioane de nanoparticule per litru.

Pescuitul comercial poate pune în pericol fauna marină

O echipă internațională de cercetători din Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite studiază felul în care activitățile umane, precum pescuitul comercial, pot duce la capturarea accidentală a unor vietăți acvatice sălbatice și, ulterior, la moartea lor, punând în pericol speciile protejate sau cele pe cale de dispariție și ridicând provocări majore pentru conservarea biodiversității. Studiul, apărut în revista Conservation Biology, arată că delfinii, focile, țestoasele sau rechinii ar putea fi salvați de la moartea accidentală prin conștientizarea fenomenului și prin plasarea de dispozitive mai performante de reducere a capturilor neintenționate. 

Energia solară poate fi stocată până la 18 ani

O veste bună de data asta. În 2017, oamenii de știință de la Universitatea de Tehnologie Chalmers din Suedia au creat un sistem energetic care face posibilă captarea și stocarea energiei solare timp de până la 18 ani, eliberând-o sub formă de căldură atunci când este necesar. Recent, cercetătorii au reușit să facă sistemul să producă energie electrică prin conectarea la un generator termoelectric. Deși încă în stadii incipiente, conceptul ar putea deschide calea către electronice care se încarcă utilizând energia solară stocată, la cerere.

5 articole care merită citite

  1. Garda de Mediu a descoperit că aproape niciunul dintre șantierele de construcții de pe litoral verificate în ultima lună nu respectă legislația, mai ales în privința gestionării deșeurilor. Inspectorii au dat amenzi de 1,4 milioane de lei, anunță Mediafax. Dintre șantierele de construcții verificate în perioada 21 martie-18 aprilie, 98% au probleme legate de gestionarea deșeurilor, lipsa infrastructurii care să prevină dispersia particulelor în suspensie și lipsa evidențelor privind gestiunea deșeurilor.
  2. PressOne scrie despre Parcul Liniei, un ambițios proiect verde urban realizat prin colaborarea dintre un ONG specializat pe regenerare urbană, Urbanize Hub, cu Primăria Sectorului 6. Proiectul va transforma terenurile virane pline de gunoaie înșirate de-a lungul unei căi ferate dezafectate într-un parc gândit atât pentru promenadă, cât și pentru activități diverse pentru localnici, de la permacultură, la terenuri de sport, zone de relaxare etc. În plan este și apariția unei piste de biciclete care să permită traversarea orașului de la vest spre centru. Pentru începerea lucrărilor, se așteaptă un aviz. 
  3. Mașinile cu zero emisii de dioxid de carbon vor avea numere de înmatriculare cu caractere verzi, scrie HotNews. Actul normativ intră în vigoare peste 60 de zile, iar plăcuțele autoturismelor deja înmatriculate vor putea fi preschimbate. Potrivit ministrului Mediului, Tánczos Barna, prin identificarea clară și vizibilă a vehiculelor nepoluante în trafic, se vor putea acorda facilități precum parcare gratuită, acces permis în zone cu emisii reduse, reduceri de taxe și impozite ș.a. 
  4. Peste 1.800 de specii de reptile, mai precis, o cincime din totalul lor, de la crocodili, până la șerpi și țestoase, sunt în pericol de dispariție, iar 31 de specii au dispărut deja definitiv, potrivit unui nou studiu din revista Nature și detaliat de Vox.
  5. Mușchii, mici ca statură, simpli ca formă, au avut un impact uriaș asupra climei planetei. Ocupă fiecare continent, de la tropice până în Antarctica, și trăiesc în aproape orice habitat, de la deșert la pădurea tropicală. Au trecut prin ere glaciare, au fost martori la schimbarea continentelor, la ridicarea lanțurilor muntoase, ascensiunea și căderea a nenumărate specii, de la Tyrannosaurus rex la Homo sapiens. Un eseu științific ca o scrisoare de dragoste, publicat pe Emergence Magazine

Bonus, o recomandare: Între 13-22 mai (offline) și 23-31 mai (online), va avea loc cea de-a 15 ediție a Festivalului de Film Documentar și Drepturile Omului One World România. Protecția mediului, poluarea, biodiversitatea, lupta dusă de ecologiști sunt toate puse pe tapet în cadrul festivalului din acest an. Detalii despre programul complet al festivalului, aici


EDIȚIA PRECEDENTĂ: Mediu: Elevii din România vor studia ecologia la școală

Sci-Memo: De ce sunt cercetătorii îngrijorați de variola maimuței?

De
Douăsprezece țări non-africane au raportat în ultima săptămână 120 de cazuri confirmate sau suspectate de variola maimuței, o boală similară, dar mai puțin letală decât variola obișnuită, răspândită de obicei la scară redusă în vestul și centrul Africii.

Sunt 50% șanse ca planeta să se încălzească în curând cu peste 1,5 grade Celsius

De
Este aproape sigur că, undeva între 2022-2026, se va înregistra cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo, spun specialiștii.

Sci-Memo: Un tratament antiobezitate ajută la pierderea a 20% din greutate

De
Un medicament experimental pentru tratarea obezității, dezvoltat de gigantul farmaceutic Eli Lilly, a oferit rezultate promițătoare într-un studiu clinic de faza a III-a, provocând pierderea între 15 și 22,5% din masa corporală în voluntari cu obezitate sau identificați ca supraponderali cu cel puțin o comorbiditate (excluzând diabetul).

Sci-Memo: Acceleratorul de particule de la Geneva, repornit după trei ani, a spart deja un record

De
După o pauză de trei ani pentru lucrări de îmbunătățire a echipamentelor, acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) de la Geneva a fost repornit pe 22 aprilie pentru a treia perioadă majoră de experimente din istoria sa, fiind programat să efectueze accelerări și coliziuni de particule cel puțin până în 2026.