FYI

Mediu: Secetă, incendii, inundații. Portretul unei veri „normale”

De Adriana Moscu 22.08.2022

România este afectată de secetă în proporție de 70%. Rezerva strategică de apă scade dramatic. Au ars de șapte ori mai multe păduri decât anul trecut. Deși pare paradoxal (dar nu e), pe mai multe râuri au început viiturile și inundațiile. 

La începutul acestei săptămâni, pe harta Administrației Națională de Meteorologie (ANM) doar în patru județe vremea este normală. Șase sunt sub cod portocaliu și tot restul țării este colorat în galben. Codurile indică nu doar caniculă, ci și perioade cu averse torențiale și mari acumulări de apă. Adică, inundații care au început să ajungă și în zone și în orașe în care aceste fenomene nu erau obișnuite. 

Valul de căldură care a cuprins planeta nu a ocolit România, unde s-a instalat seceta pedologică (extremă sau profundă), așa cum o numesc specialiștii. Seceta de acest fel apare atunci când rezerva de apă din sol este foarte scăzută, iar culturile se usucă și sunt compromise. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/08/Mindcraftstories_Seceta-Romania-Dunare-Desertificare-Agricultura_Anadolu-Agency-via-Getty-Images.jpg

Giurgiu, 20 august 2022. Dunărea a atins cote minime istorice, în urma perioadei de secetă extremă. Pe tronsonul românesc comercial și turistic al fluviului, navigația a fost restricționată. Agricultura și fauna sălbatică din zonă au fost afectate de nivelul scăzut al apei. Foto de Alexandra Radu/Agenția Anadolu via Getty Images

În iulie, într-o ședință de Guvern, ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunța că 70% din ţară era afectată de diverse faze ale secetei pedologice, iar în privinţa rezervei strategice de apă, cele 40 de lacuri de acumulare erau la un grad de umplere de 68%.

​​Tot în iulie, Administraţia Naţională Apele Române spunea că 115 localităţi din Botoşani, Galaţi, Bacău, Neamţ, Vrancea, Cluj şi Argeş sunt afectate de secetă, iar în jumătate dintre ele apa potabilă a fost raționalizată. Românilor din zonele afectate li s-a solicitat să nu îşi ude grădinile şi să nu îşi umple piscinele (așa cum se întâmplă în Ilfov, unde s-a constatat un consum excesiv). 

În lipsa unor sisteme de irigații coerente, întinse pe suprafețe de teren mari, preoții mănăstirii Pogleţ din judeţul Bacău, bunăoară, s-au rugat pentru ploaie, alături de localnici. Meteorologii le-au dezumflat entuziasmul: un cod galben de ploaie fusese prognozat în zonă cu o zi înainte.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/08/Mindcraftstories_Seceta-Romania-Dunare-Desertificare-Agricultura_02.jpg

București, 14 august 2022. În timpul unei ploi torențiale, pe Șoseaua Giurgiului, aspersoarele instalate de primăria sectorului 4 funcționau la capacitate maximă. Cu doar câteva zile înainte, Ministerul Mediului recomanda românilor să economisească apa, pentru a evita risipa într-o perioadă de secetă extremă. Foto: Adriana Moscu

În alte zone ale țării, nici vorbă de ploi, nici măcar sporadice sau involuntare. În schimb, temperaturile extreme și seceta prelungită au provocat incendii de vegetație. Numai în primele șase luni ale anului au ars de șapte ori mai multe păduri ca în aceeași perioadă a anului trecut, adică 711, față de 98. Sunt afectate peste 10.000 de hectare – o suprafață aproape la fel de mare precum cea a Timișoarei sau jumătate din cea a Capitalei, se arăta în iulie într-un comunicat al Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva. 

Între timp, meteorologii continuă să actualizeze informațiile, uneori și de la o oră la alta. Numai la începutul săptămânii, hidrologii au emis atenţionări Cod galben şi Cod portocaliu de inundaţii şi posibile depăşiri ale Cotelor de apărare, ce vizează 26 de bazine hidrografice și care ar urma să se întindă pe trei zile. Doar luni, în urma precipitațiilor abundente înregistrate în Dâmbovița, pârâul Ialomicioara a ieșit din matcă și a inundat căile de acces, o fermă de cai și 20 gospodării din orașul Fieni și Runcu. Tot aici, a fost rupt de apă și un branșament de gaze de la o gospodărie. Iar în județul Arad, străzile oraşului Nădlac au fost inundate, duminică, în urma unei ploi torenţiale care a durat două ore.

Dar de ce apar inundațiile după o perioadă intensă de secetă? La o primă vedere, ai crede că solul uscat și însetat absoarbe apa de ploaie instant, dar nu e deloc așa. Dimpotrivă. Fiind pietrificat, solul nu mai e capabil să absoarbă o cantitate mare de apă în mod rapid, așa că surplusul rezultat în urma unei ploi torențiale inundă zonele din jur. 

5 studii care ne-au atras atenția

O lume fără acid sulfuric?

Se profilează o nouă criză, pe măsură ce lumea se decarbonizează. Acidul sulfuric este o substanță chimică foarte importantă pentru industrială modernă, folosită la producerea îngrășămintelor cu fosfor și la extragerea metalelor rare din minereuri (cobalt, nichel). Se estimează că cererea globală de acid sulfuric va crește semnificativ de la 246 la 400 de milioane de tone metrice până în 2040, pe măsură ce agricultura intensivă ia avânt și lumea renunță la combustibilii fosili, se arată într-un primul studiu pe temă, condus de cercetătorii de la University College London (UCL). Acest lucru va crea un deficit în aprovizionarea anuală cu acid sulfuric între 100 și 320 de milioane de tone până în 2040, în funcție de cât de rapid are loc decarbonizarea. Dacă nu se iau măsuri pentru a reduce nevoia de acid sulfuric, va fi necesară o creștere masivă a exploatării miniere dăunătoare mediului pentru a satisface această cerere.

Adio, pesticide, bun venit, furnici?

O echipă internațională de cercetători a găsit dovezi care sugerează că furnicile pot fi folosite ca pesticid natural pentru o mare varietate de culturi. În lucrarea publicată în Proceedings of the Royal Society, oamenii de știință au mai observat că furnicile dau cel mai mare randament în culturile crescute în semiumbră sau umbră totală. 

E nevoie de mai mult spațiu verde în orașele în curs de dezvoltare

ONU își dorește acces echitabil la spațiile verzi urbane pentru toți orășenii, lucru care încă nu se întâmplă, potrivit unui raport recent. Organizația și-ar dori ca orașele și așezările lumii să fie mai incluzive, mai sigure și mai sustenabile. Rămâne neclar, totuși, când va putea fi atins acest obiectiv în contextul global – momentan, există prea puține studii privind efectele accesului populației la spațiile verzi urbane, deși experții sunt de acord că acestea contribuie la o stare de bine generală. Cercetări recente, publicate în Nature Communications, susțin ideea că spațiul verde urban este tratat ca orice alt bun economic, ceea ce înseamnă că oferta crește odată cu veniturile. Astfel, locuitorii orașelor din țările în curs de dezvoltare au mult mai puțin acces la spații verzi față de cei din orașele țărilor dezvoltate.

Câți copaci au pierit din cauza incendiilor?

În fiecare minut, echivalentul a circa 16 terenuri de fotbal fost pierdute din cauza incendiilor forestiere în 2021, se arată într-un nou raport. Datele furnizate de Global Forest Watch sugerează că, pe tot globul, cantitatea de copaci arși aproape s-a dublat în ultimii 20 de ani. Schimbările climatice sunt un factor cheie pentru producerea acestui dezastru. Analiza mai arată că, din cele nouă milioane de hectare de copaci mistuiți de incendii în 2021, peste cinci milioane au fost în Rusia. Noile date permit cercetătorilor să diferențieze între copacii pierduți în urma incendiilor și cei distruși pentru agricultură, exploatare forestieră sau în timpul incendiilor puse intenționat. 

Frunze artificiale, pentru producția de combustibil solar

Savanții de la Universitatea din Cambridge au creat frunze artificiale care imită fotosinteza și care generează combustibili folosind lumina soarelui și din apă. Frunzele funcționează fiind amplasate pe lucii de apă. Dacă s-ar trece la producția de masă, frunzele artificiale ar putea fi folosite pe căile navigabile poluate, în porturi sau chiar pe mare și ar putea ajuta la reducerea dependenței de combustibilii fosili. 


3 articole care ne-au plăcut

  1. Incidentele sumbre din această vară, atunci când două turiste – una din România, cealaltă din Austria – au fost atacate și ucise de rechini pe când se aflau în vacanță în Egipt, au pus lumea pe gânduri: sunt prea mulți rechini? E-adevărat, multe specii de rechini s-au înmulțit pentru că sunt protejate, asta fiindcă că, în trecut, ajunseseră pe cale de dispariție, vânate sistematic de oameni. Savanții, însă, le vin în apărare: fără ei, ecosistemul și-ar pierde echilibrul, se arată în Phys.org. 
  2. Marea Britanie este lider în agricultura verticală, o modalitate mai sustenabilă de a cultiva ierburi, salate și fructe proaspete pe tot parcursul anului. Totuși, în 2020, în întreaga lume existau doar aproximativ 30 de hectare de teren agricol vertical operațional. Una dintre principalele obstacole: culturile crescute exclusiv în interior necesită un consum destul de mare de energie electrică folosit cu iluminarea, cu încălzitoarele, cu umidificatoarele și alte echipamente, scrie The Guardian
  3. Oamenii de știință au descoperit că, pe viitor, oamenii ar putea păstra o cantitate mică de produse de origine animală în dietele lor, fără a provoca ravagii asupra mediului, scrie site-ul knowablemagazine.org. Dar ar fi vorba de mult mai puțin decât ceea ce consumă astăzi, iar teoria ar putea sta în picioare numai în cazul în care carnea ar fi crescută în mod corect (adică sustenabil). 

 

Mediu: România, pe locul al doilea în UE la producția de biciclete. Nu și la pedalat

De
Uniunea Europeană a produs în 2021 aproximativ 13,5 milioane de biciclete, clasice și electrice, o creştere cu 11% faţă de 2020. România ocupă locul al doilea în rândul celor mai mari producători de biciclete din Uniune, cu 2,5 milioane.

Sci-Memo: Cea mai veche inimă prezervată are 380 de milioane de ani

De
O echipă internațională de paleontologi, coordonată de Universitatea Curtin din Australia, a identificat cea mai veche inimă descoperită până în prezent, mineralizată în interiorul unei fosile de pește de acum aproximativ 380 de milioane de ani. Descoperirea a fost descrisă într-un studiu publicat în Science.

Mediu: Summit dedicat schimbărilor climatice în România

De
Pe 4 și 5 octombrie, va avea loc prima ediție a Climate Change Summit, un eveniment dedicat discuțiilor despre și soluțiilor pentru schimbările climatice.

Sci-Memo: Mai puțină poluare? Un proces chimic simplu ar putea distruge „chimicalele eterne”

De
Substanțele chimice sintetice din grupul PFAS (substanțe perfluoroalchilate și poliflouroalchilate) – prezente în multe obiecte casnice și supranumite„chimicale eterne”, pentru că nu se descompun natural – ar putea fi neutralizate printr-o metodă relativ simplă și ieftină. Este concluzia cercetătorilor de la Universitatea Northwestern din Illinois, Statele Unite, care au dzvoltat un nou proces chimic.