FYI

Mediu: Sprijin financiar pentru țările sărace afectate de schimbările climatice

De Adriana Moscu 21.11.2022

COP27: ajutor oficial pentru victimele climatului. Discuțiile pe tema combaterii combustibililor fosili au eșuat. 

Înființarea unui nou fond comun pentru țările cele mai afectate de schimbările climatice a fost salutat drept un „moment istoric” la finalul COP27. Este cel mai important progres climatic înregistrat de la Acordul de la Paris din 2015.Mai multe, aici: unfccc.int 

În textul final al Summitului climatic COP27 din acest an, care a avut loc în Egipt, s-a stabilit crearea unui „Fond de pierderi și daune”, pentru a ajuta țările sărace să suporte efectele imediate ale fenomenelor meteorologice extreme, precum furtunile și inundațiile.

Din păcate, însă, chiar dacă fondul care va acoperi pierderile și daunele a reprezentat câștig important, deciziile finale sunt văzute ca o oportunitate ratată în lupta împotriva schimbărilor climatice.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/11/Mindcraftstories_COP27-Egipt-Pierderi-si-daune-Fonduri-clima_NurPhoto-via-Getty-Images.jpg

NurPhoto via Getty Images

Tot în Egipt, negociatorii din aproape 200 de țări au convenit că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu aproape jumătate până în 2030. Acordul a reafirmat, de asemenea, obiectivul de a menține încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Cu toate acestea, o încercare de a aborda cea mai mare sursă de emisii de încălzire a planetei care provoacă criza climatică s-a încheiat cu un fiasco după ce o serie de națiuni, inclusiv China și Arabia Saudită, au blocat o propunere-cheie de eliminare treptată a tuturor combustibililor fosili, nu doar a cărbunelui. O bilă albă este reluarea discuțiilor oficiale privind clima între SUA și China – cei mai mari doi emițători de gaze cu efect de seră din lume. 

Așadar, cum se aștepta mai toată lumea, COP27 a însemnat o nouă serie de compromisuri. Evenimentul e departe de a fi ajuns la o soluție în care toată lumea a avut de câștigat în mod echitabil. Discuțiile se vor relua anul viitor, la COP28 din Dubai, și se vor concentra pe problema eliminării (și nu doar a diminuării) combustibililor fosili. 

Pământul își poate regla singur temperatura

Un studiu realizat recent de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și publicat în Science Advances confirmă faptul că planeta dispune de un mecanism numit „feedback de stabilizare”, care acționează pe parcursul a sute de mii de ani pentru a regla clima și a menține temperaturile globale într-un interval constant, unul în care flora și fauna poate exista în continuare. 

Cum se întâmplă asta? Cel mai probabil, în urma unui proces geologic care implică degradarea lentă și constantă a rocilor de silicat prin reacții chimice care, în cele din urmă, atrag dioxidul de carbon din atmosferă și din sedimentele oceanice, și îl fixează în roci. Veștile sunt bune pentru planetă, dar nu și pentru oamenii prezentului, care nu vor trăi sute de mii de ani, ca să prindă redresarea climatică. 

5 studii care ne-au atras atenția


Ratele de „divorț” sunt mai ridicate în rândul păsărilor care călătoresc pe distanțe lungi

Despărțirile sunt mai frecvente la speciile de păsări care migrează în locuri mai îndepărtate, probabil pentru că partenerii se întorc acasă în momente diferite și nu se așteaptă unul pe celălalt ca să se înmulțească. Potrivit unei analize făcute pe 232 de specii, de către cercetătorii chinezi de la Universitatea Sun Yat-sen, aproximativ 90% dintre păsări sunt monogame din punct de vedere social, ceea ce înseamnă că formează cupluri care cresc descendenți împreună. Unele dintre aceste cupluri rămân împreună toată viața, în timp ce alte păsări ajung să „divorțeze” și să se mute cu noi parteneri.

Schimbările climatice, „principala amenințare” pentru siturile de patrimoniu

În ultimii ani, schimbările climatice au ajuns în fruntea listei de amenințări (surclasând riscurile geopolitice) la adresa siturilor din patrimoniul cultural și natural mondial al UNESCO, scrie Le Monde. Unul dintre primele orașe atestate ale lumii, Mohenjo Daro, s-a aflat la un pas de a fi șters de pe hartă în timpul inundațiilor masive din această vară din Pakistan. Construit în jurul anului 3.000 î.Hr., Mohenjo Daro nu a fost distrus de inundații, cel mai probabil datorită geniului designerilor săi. Situat deasupra râului Indus, orașul era echipat cu un vechi sistem de drenaj și canalizare, ceea ce înseamnă că o mare parte din apele provenite de la inundații au putut fi evacuate.Cu toate astea, aproape 1.600 de pakistanezi au murit în inundații și alți 33 de milioane au fost afectați. În alte țări, uscarea solului din cauza scăderii precipitațiilor poate avea un efect destabilizator asupra unor situri arheologice. 

Hrănirea animalelor de companie cu hrană uscată reduce impactul acestora asupra mediului

Proprietarii de pisici și câini ar putea reduce semnificativ impactul pe care dieta animalelor lor de companie îl are asupra mediului, prin hrănirea acestora cu hrană uscată, mai degrabă decât cu hrană umedă cu conținut mai mare de apă, sugerează un studiu brazilian asupra animalelor de companie, publicat în Scientific Reports. Descoperirile evidențiază modul în care proprietarii de animale de companie își pot hrăni animalele în mod mai durabil, oferindu-le totuși suficiente calorii și nutrienți.

Pământul, în cele mai fine detalii

Un set de date open-source cu imagini de înaltă rezoluție ale Pământului – cel mai extins și mai detaliat de acest gen – a fost creat de experți conduși de UCL cu date de la Agenția Spațială Europeană (ESA). WorldStrat include aproape 10.000 km² de imagini gratuite din satelit, care arată felul în care sunt utilizate terenurile, de la cele folosite pentru agricultură, până la pajiști, păduri, orașe și calote glaciare. Colecția de imagini permite o analiză minuțioasă a terenurilor lumii, fapt ce îi va ajuta pe oamenii de știință să abordeze provocările globale, cum ar fi dezastrele naturale și cele provocate de om, gestionarea resurselor naturale și planificarea urbană.

Corporațiile scot plasticul din ambalaje și îl introduc în produsul final

Tot mai multe companii se angajează să reducă utilizarea plasticului, pe măsură ce așteptările societății pentru responsabilitatea corporativă crește. Cercetătorii de la Duke University Marine Laboratory au publicat un studiu în One Earth, care s-a concentrat pe primele 300 de companii din topul Fortune 500 și a constatat că 72% și-au luat angajamentul de a reduce poluarea cu plastic. Însă, potrivit savanților, companiile își concentrează eforturile în direcția schimbării tiparelor de consum și producție, adesea prin includerea unui conținut mai mare de plastic reciclat în produsele lor, pentru a le face mai „ușoare”. În același timp, companiile reduc volumul de plastic folosit pentru ambalarea unui anumit produs, însă oamenii de știință spun că banii folosiți pentru astfel de practici ar trebui investiți în inovații care să ajute la crearea unor produse (și nu a unor ambalaje) cu mai puțin plastic. 

3 articole care merită citite


  1. One Tree Four Seasons este numele unei instalații situate în mijlocul naturii, la care au colaborat arhitectul și artistul suedez Ulf Mejergren și artistului finlandez Antti Laitinen. În primăvară, cei doi au început să creeze lucrări de artă diferite, care se învârt în jurul unui copac, folosindu-se de materiale găsite în natură, scrie My Modern Met. Vara, artiștii au adus fân de pe câmpul din jur și au creat o podea și locuri în interiorul structurii, în timp ce coroana copacului a devenit un acoperiș. Un concert susținut de cvartetul local de coarde Julikvartetten a avut loc în interiorul structurii, ca un omagiu adus copacului. Toamna asta, frunzele care căzuseră din copac și din pădurea din jur au fost adunate și așezate în structură. S-a creat un vânt artificial, care a făcut frunzele să cadă din nou. O mare parte a frunzelor a părăsit structura prin gaura prin care vântul adevărat s-a alăturat furtunii create de artiști. Intră pe site-ul proiectului, să vezi cum arată copacul în fiecare anotimp (ba chiar să-l și auzi) și să afli ce se va întâmpla în sezonul rece, care stă să înceapă. 
  2. În România, dar și la case mai mari, în SUA, de exemplu, majoritatea deșeurilor alimentare ajung la gropile de gunoi, în timp ce Coreea de Sud le reciclează în proporție de aproape 100% anual. Lucrul acesta e posibil printr-un program național pe baza căruia în fiecare gospodărie se percepe o taxă lunară aferentă cantității de alimente risipite, activată prin intermediul unui card de identificare prin radiofrecvență. The Guardian îți spune povestea pe larg. 
  3. Muștele de fructe folosesc mișcări corective pentru a-și menține echilibrul după accidentări. Ele pot compensa rapid leziunile suferite la nivelul aripilor, menținând aceeași stabilitate după ce au pierdut până la 40% dintr-o aripă. Cercetătorii de la  Pennsylvania State University spun că această descoperire, publicată în Science Advance, ar putea ajuta la proiectarea unor roboți industriali care să se adapteze la fel de repede în cazul unor accidente la „locul de muncă”. 

Sci-Memo: Regenerare a ficatului cu ajutorul bacteriei ce provoacă lepra? 

De
Bacteria care provoacă lepra ar putea fi folosită în viitoare tratamente de regenerare a ficatului, arată un studiu publicat în jurnalul Cell Reports Medicine, care a documentat impactul neobișnuit pe care boala o are asupra ficatului animalelor.

Daniel Mîrlea, proiectul anului la concursul Natural Landscape Photography Awards 2022

De
Natural Landscape Photography Awards și-a anunțat câștigătorii competiției de anul acesta. S-a pus accent pe aspectul autentic și realist și mai puțin pe fotografii perfecte din punct de vedere tehnic. 

Sci-Memo: Un nou material imită modul în care creierul uman stocheză informația

De
O echipă de cercetători de la Universitatea Autonomă din Barcelona (UAB) a creat un nou material magnetic care imită modul în care creierul uman stochează informația, reușind să emuleze chiar și procesul de învățare care are loc în creier în timpul somnului adânc.

Mediu: Generația Z vrea combaterea schimbărilor climatice și politici prietenoase cu mediul

De
Războaiele, sărăcia, foametea, crizele economice și energetice, poluarea și încălzirea mediului sunt considerate de către adolescenți amenințări ridicate pentru viitoarea societate, reiese dintr-un studiu al Asociației Bloc Zero.