FYI

Sci-Memo: A fost descoperit mecanismul genetic prin care plantele fac fructe și semințe

De Ionuț Preda 18.07.2022

O echipă de cercetători de la Universitatea din Maryland, Statele Unite a reușit să descifreze mecanismul exact prin care plantele care înfloresc ajung să dezvolte fructe și semințe, conform unui studiu publicat recent în Nature Communications.

Massimiliano Martini/Unsplash

Autorii studiului au simulat în laborator polenizarea și dezvoltarea fructelor la căpșuni și au descoperit că AGL62, o genă prezentă în toate plantele care înfloresc, este principala responsabilă pentru începerea producției fructelor și semințelor.

După ce gena este activată, ea stimulează producerea unui hormon de creștere al plantelor, auxina, care devine semnalul pentru crearea învelișului seminței, a endospermului (partea din sămânță care „hrănește” embrionul de plantă aflat în dezvoltare) și a fructului. Hormonul, care în mod natural este activat prin polenizare, reglementează în special mărimea la care poate ajunge un bob sau un fruct. Ipoteza a fost confimată atunci când cercetătorii au folosit tehnologia de editare genetică CRISPR pentru a întrerupe funcționarea lui AGL62, ceea ce a oprit căpșunii studiați din a produce fructe.

Descoperirea ar putea pune bazele unor noi metode de cultivare a plantelor agricole, următorul pas fiind cercetarea unor metode care să pornească automat gena fără necesitatea polenizării plantelor – proces care afectat tot mai des de încălzirea globală, având în vedere că valurile de căldură extremă distrug atât animalele polenizatoare, cât și polenul în sine.

Jupiter, în vizorul telescopului James Webb

Telescopul spațial James Webb a ținut capul de afiș săptămâna trecută după ce NASA a publicat primele fotografii științifice ale misiunii. Doar că acestea nu au fost singurele imagini publicate; în zilele următoare prezentării, agenția spațială americană a publicat și o serie de imagini obținute din perioada de calibrare a instrumentului, incluzând una dintre cele mai detaliate observații ale lui Jupiter și a lunilor sale, realizate cu instrumentul de infraroșu apropiat NIRcam.

Jupiter și satelitul Europa (stânga), surprinse de telescopul James Webb prin NIRcam. FOTO: NASA, ESA, CSA, B. Holler și J. Stansberry

4 studii care ne-au atras atenția


Insectele ar putea simți durere

O cercetare publicată în Proceedings of the Royal Society B sugerează că insectele ar putea simți durerea fizică. Autorii au observat că acestea produc neuropeptide în timpul unor evenimente traumatizante, și argumentează că substanțele ar putea juca un rol similar mecanismelor care blochează durerea la oameni în cazuri extreme (de exemplu, la accidentele grave în care victima este conștientă).

Cel mai mare catalog genetic al peștilor zebră poate ajuta la studierea cancerului

Consorțiul DANIO-CODE, o colaborare internațională la care au participat peste 27 de laboratoare, a publicat în sistem open-access cel mai detaliat catalog genetic al peștilor zebră. Aceștia sunt printre cele mai folosite animale pentru studierea și modelarea bolilor la oameni – în special pentru cancer, boli cardiovasculare și afecțiuni neurodegenerative – datorită unei similarități foarte ridicate cu ADN-ul uman. Conform unui studiu publicat de consorțiu în Nature Genetics, au fost catalogate peste 140.000 de regiuni ale ADN-ului peștilor-zebră care reglează expresia genelor.

Primele exoplanete descoperite vreodată sunt, probabil, foarte rare

O cercetare prezentată în cadrul congresului anual al Societății Regale de Astronomie din Marea Britanie susține că planetele aflate în sisteme care la au centru un pulsar (stele neutron care emit unde radio extrem de luminoase de la poli, dând impresia că ar „pulsa”) își orbitează aștrii pe traiectorii foarte eliptice, ceea ce indică faptul că astfel de planete ar putea avea un proces de formare foarte diferit față de cel al planetelor din sisteme mai tradiționale.

În această categorie și primele exoplanete descoperite vreodată, observate acum 30 de ani în jurul pulsarului PSR B1257+12, care intră într-un club și mai select: autorii cercetării au realizat cea mai largă căutare a unor exoplanete clasice în jurul unor pulsari de până acum și au identificat doar 10 candidați; majoritatea pulsarilor au în sistemele lor planete exotice (de exemplu, lumi alcătuite în mare din diamant.

Un dinozaur similar cu T-Rex

Un studiu din Current Biology prezintă un nou dinozaur gigant carnivor cu brațe foarte mici și un cap masiv, similar lui Tyrannosaurus Rex. Denumit Meraxes gigas, după unul dintre dragonii din seria de cărți A Song of Ice and Fire, prădătorul a trăit în zona Patagoniei în perioada Cretacică, între acum 90 și 100 de milioane de ani.

4 articole care merită citite


  1. Fizicienii Martin Bauer și Stephen Jones scriu în The Conversation despre ce s-a aflat din cercetările efectuate pe bosonul Higgs în cei fix zece ani care au trecut de la descoperirea sa, precum și despre experimentele care vor fi efectuate în viitorul apropiat pe particula elementară.
  2. The Guardian scrie în detaliu despre posibilitatea care se conturează tot mai mult ca NASA și partenerii ei spațiali să lanseze o misiune către Uranus în viitorul apropiat.
  3. Scientific American povestește despre au devenit cum arborii Sequoia giganți din Parcul Național Yosemite (California) amenințați de incendiile de vegetație tot mai dese, deși au reușit să le supraviețuiască timp de mii de ani.
  4. Ce efect asupra mediului a avut, de fapt, „antropauza” din primăvara lui 2020, când restricțiile pandemice au oprit pentru câteva luni o parte semnificativă din activitatea umană obișnuită? Citește în The New York Times.

Sci-Memo: Meteoriți giganți au dus la formarea continentelor

De
O echipă de cercetători de la Universitatea din Curtin, Australia a găsit noi dovezi care susțin teoria că masele continentale de pe Terra au apărut ca urmare a impacturilor cu meteoriți giganți, cu care planeta s-a confruntat des în primele miliarde de ani de la formare.

Mediu: Ar putea oamenii să dispară din cauza încălzirii planetei?

De
Ar fi posibil ca schimbările climatice să ducă la o catastrofă globală și, implicit, la colapsul societății? Savanții avertizează că această perspectivă este, în mod periculos, prea puțin studiată. 

Sci-Memo: AI-ul DeepMind a obținut predicții ale structurilor 3D pentru aproape toate proteinele cunoscute

De
AlphaFold, un AI dezvoltat de subsidiara Google DeepMind, a creat predicții pentru structurile 3D a peste 200 de milioane de proteine, însumând aproape toate proteinele catalogate până în prezent.

Mediu: Criza climatică amplifică valurile de căldură

De
Încălzirea globală crește intensitatea și durata valurilor de căldură simultane, care se produc acum cu o frecvență de șase ori mai mare decât în urmă cu 40 de ani.