FYI

Sci-Memo: Acceleratorul de particule de la Geneva, repornit după trei ani, a spart deja un record

De Ionuț Preda 27.04.2022

După o pauză de trei ani pentru lucrări de îmbunătățire a echipamentelor, acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) de la Geneva a fost repornit pe 22 aprilie pentru a treia perioadă majoră de experimente din istoria sa, fiind programat să efectueze accelerări și coliziuni de particule cel puțin până în 2026.

Large Hadron Collider.

Acceleratorul de particule de la Geneva. Maximillien Brice/CERN

Acceleratorul a fost repornit cu succes într-un experiment-test în care au fost ciocnite fascicule cu un număr relativ mic de protoni la o viteză moderată. Câteva zile mai târziu, aceiași protoni au fost accelerați la o energie-record de 6,8 teraelectrovolți (sau un trilion de electrovolți, notat cu TeV).

Experimentele vor fi intensificate treptat pentru a testa noul echipament, iar staff-ul estimează că va dura câteva luni până la efectuarea unor coliziuni între particule care să aibă atât intensitate, cât și energie ridicată.

Îmbunătățirile aduse instrumentului în cei trei ani de lucrărir vor permite, printre altele, accelerarea particulelor până la energii de 13,6 TeV, dar și efectuarea unor astfel de experimente într-un ritm mult mai rapid decât în trecut – pentru a treia perioadă de experimente din istoria acceleratorului sunt programate multe coliziuni decât au fost efectuate în precedentele două la un loc.

Cercetătrile de la LHC în următorii patru ani vor urmări, printre altele, descoperirea unor posibile proprietăți ale particulelor care să contrazică modelul standard al fizicii, coliziuni speciale între protoni și hidrogen/heliu care ar putea dovedi sau infirma originea antimateriei în materia întunecată sau coliziuni între protoni și ioni de oxigen care ar putea releva mai multe despre fizica razelor cosmice.

6 studii recente care ne-au atras atenția


Primele micronove observate

O echipă internațională de astronomi a catalogat un nou tip de explozii stelari extrem de puternice care au loc la suprafața unor aștri, pe care le-au denumit micronove. Un studiu pe baza primelor trei micronove observate de aceștia a fost publicat în Nature.

Bazele ADN-ului și ARN-ului, găsite în meteoriți

Un studiu din Nature Communications a observat compușii organici care formează bazele vieții în mostrele ale meteoriților ajunși pe planeta noastră. Asta include toate cele cinci nucleobaze care stochează informația în ADN și ARN – adenina, guanina, citozina, timina și uracilul.

Aspirina nu previne bolile de inimă la persoanele fără factori de risc

Un nou raport al unui grup de lucrur federal de experți americani în prevenția bolilor arată că administrarea zilnică a aspirinei nu este eficientă în prevenirea bolilor cardiovasculare la persoanele de peste 60 de ani care nu au riscuri ridicate în acest sens, și are un efect benefic mic la persoanele de 40-59 de ani care au risc de cel puțin 10% de a face o boală cardiacă în următorii 10 ani.

Cum se vede o eclipsă solară de pe Marte

Roverul Perseverance a trimis înapoi cea mai detaliată filmare a unei eclipse de Soare marțiene, arătând luna Phobos trecând într-o traiectorie aproape diagonală în fața stelei.

Brainstormingul pe Zoom este mai puțin creativ

Un studiu publicat în Nature a observat că ședințele virtuale desfășurate pe platforme de videoconferințe precum Zoom rezultă într-un număr mai mic de idei inovative sau creative față de întâlnirile pe viu, în mare fiindcă urmărirea interlocutorilor pe un ecran necesită mai multă concentrare. Efectele negative ar putea fi, însă, ateunate prin simpla închidere a webcamului.

Câinii dingo sunt o verigă între câini și lupi

Câinii dingo sunt mai mult decât o simplă variantă sălbatică a patrupezilor domesticiți, genomul lor situându-se mai degrabă între cel al raselor de câini similare, precum ciobăneștii germanii, și unele specii de lupi, conform unui studiu publicat în Science Advances.

3 articole care merită citite


  1. Science prezintă pe larg un sondaj efectuat pe 510 cercetători care au publicat lucrări despre COVID-19 privind interacțiunile lor cu publicul în pandemie. Din acesta reiese că mai bine de o treime au suferit cel puțin un tip de hărțuire publică sau privată legată de munca lor, reprezentând rate semnificativ mai ridicate decât în perioada pre-pandemică
  2. MIT Technology Review a publicat un interviu cu una dintre co-inventatoarele tehnologiei de editare genetică CRISPR, Jennifer Doudna, în care se discută inclusiv problema folosirii metodei pentru a corecta defecțiunile ereditare în embrioni.
  3. The New York Times scrie despre cum metrologii de la Biroul Internațional de Măsuri și Greutăți încearcă să obțină o măsurătoare atomică și mai precisă a unei secunde.

 

Sci-Memo: De ce sunt cercetătorii îngrijorați de variola maimuței?

De
Douăsprezece țări non-africane au raportat în ultima săptămână 120 de cazuri confirmate sau suspectate de variola maimuței, o boală similară, dar mai puțin letală decât variola obișnuită, răspândită de obicei la scară redusă în vestul și centrul Africii.

Sunt 50% șanse ca planeta să se încălzească în curând cu peste 1,5 grade Celsius

De
Este aproape sigur că, undeva între 2022-2026, se va înregistra cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo, spun specialiștii.

Sci-Memo: Un tratament antiobezitate ajută la pierderea a 20% din greutate

De
Un medicament experimental pentru tratarea obezității, dezvoltat de gigantul farmaceutic Eli Lilly, a oferit rezultate promițătoare într-un studiu clinic de faza a III-a, provocând pierderea între 15 și 22,5% din masa corporală în voluntari cu obezitate sau identificați ca supraponderali cu cel puțin o comorbiditate (excluzând diabetul).

Mediu: Schimbările climatice ar putea provoca următoarea pandemie

De
Până în 2070, încălzirea globală va duce la răspândirea a mii de noi viruși printre animale. Crește riscul ca bolile infecțioase nou apărute să treacă de la animale la oameni, spune un nou studiu.