FYI

Sci-Memo: Cea mai veche inimă prezervată are 380 de milioane de ani

De Ionuț Preda 20.09.2022

O echipă internațională de paleontologi, coordonată de Universitatea Curtin din Australia, a identificat cea mai veche inimă descoperită până în prezent, mineralizată în interiorul unei fosile de pește de acum aproximativ 380 de milioane de ani. Descoperirea a fost descrisă într-un studiu  publicat în Science.

Cercetătoarea Kate Trinajstic inspectează fosila peștelui Gogo la Universitatea Curtin. Yasmine Phillips/Curtin University

Inima a fost găsită împreună cu alte organe fosilizate, incluzând stomacul, intestinele și ficatul. Organele și plasamentul lor au fost identificate ca aparținând unei specii denumite Gogo. Specialiștii  au folosit scanări 3D ale fosilei, deci nu a fost necesară spargerea acesteia.

Gogo, un tip de pește cu armură răspândit în era Devoniană (acum cca. 420-358 de milioane de ani), aparține familiei Arthrodiria, parte a unei clase numite placodermi – primii pești cunoscuți care au dezvoltat fălci și dinți. Inima peștelui Gogo are formă de S, două camere de dimensiuni diferite și este mult mai avansată decât se așteptau cercetătorii, fiind similară cu cele ale speciilor moderne de rechini.

Scanarea detaliată a inimii a fost posibilă deoarece fosila în cauză a prezervat țesuturile moi în trei dimensiuni. În marea majoritatea a cazurilor, țesuturile moi sunt descoperite doar în fosile aplatizate, ceea ce face dificilă sau imposibilă estimarea exactă a anatomiei speciilor respective.

Descoperirea poate ajuta și la clarificarea evoluției organelor la pești. De exemplu, în cazul peștelui Gogo lipseau plămânii, ceea ce situează dezvoltarea acestor organe mai târziu pe scara evoluționară.

Blue Origin a suferit primul accident la lansare

Blue Origin, compania aerospațială deținută de Jeff Bezos, a avut parte de un prim accident de lansare cu racheta New Shepard. Pe 12 septembrie, racheta unei misiuni fără echipaj, care trebuia să lanseze o capsulă cu experimente ce trebuiau să se desfășoare în starea de imponderabilitate, a explodat la scurt timp după decolare.

Sistemul de siguranță al rachetei a reușit să decupleze capsula la timp, iar aceasta a fost recuperată în deșertul din Texas. Rămășițele rachetei au căzut și ele la sol, fără a provoca victime sau daune materiale. Este vorba de primul astfel de incident la lansare pentru Blue Origin, care anterior lansase cu succes 22 de zboruri în cadrul programului New Shepard și opt misiuni similare celei ratate acum.

James Webb a captat o „tarantulă cosmică”

Telescopul spațial James Webb a captat cea mai detaliată imagine a maternității cosmice supranumită Nebuloasa Tarantula, care și-a căpătat numele datorită aspectului de „culcuș” înconjurat de pânză, specific tarantulelor de deșert. Situată la 161.000 de ani-lumină distanță, aceasta este cea mai mare și mai luminoasă zonă de formare a stelelor din Grupul Local de galaxii, care include și Calea Lactee.

Instrumentele care surprind spectrul de infraroșu apropiat și mediu de pe James Webb au reușit să surprindă câteva mii de stele tinere care nu fuseseră observate în trecut. În același timp, telescopul a oferit și o imagine mai detaliată a spațiului din centrul galaxiei, unde norii de praf și gaz cosmic au fost îndepărtați de cantitatea mare de radiații emisă de un cluster de stele tinere și masive.

Nebuloasa Tarantula, captată cu instrumentul NIRcam al telescopului James Webb. NASA/ESA/CSA/STScl

5 studii care ne-au atras atenția


Nanoplasticele se propagă pe lanțul trofic

Un studiu publicat în jurnalul Nano Today susține că nanoplasticele, particule de plastic extrem de mici (cu dimensiunea mai mică de un micron sau 1000 de nanometri) formate din fragmentarea microplasticelor, se pot propaga pe lanțul trofic. Conform autorilor studiului, nanosplaticele absorbite de salata verde din sol rămân detectabile în organismul insectelor care mânăncă din plantele contaminate și ulterior se transferă în cel al peștilor care consumă aceste insecte.

Moleculele de apă se comportă diferit când sunt puse în straturi

O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge a descoperit noi stări de agregare ale moleculelor de apă. Atunci când acestea sunt așezate în straturi de câte o singură moleculă, apa nu se comportă nici ca un element lichid, dar nici ca unul solid, ci trece prin mai multe forme exotice de agreagare.

Un reactor care poate distruge chimicalele eterne

Cercetători de la Universitatea din Washington au creat un reactor care poate distruge anumite tipuri de „chimicale eterne”, substanțe chimice sintetice care nu se descompun natural, folosind așa-numita „apă supercritică”, o formă de apă creată la temperaturi și presiuni extrem de înalte.

Cea mai veche fosilă de gibon acoperă o gaură evolutivă

Cea mai veche fosilă a unui gibon a fost descoperită în provincia Yunna, din sud-vestul Chinei, arată un studiu publicat în Journal of Human Evolution. Fosila, datată acum 7-8 milioane de ani, acoperă o parte lipsă din lanțul evoluției antropoidelor și, în special, a familiei Hylobatidae, din care fac parte gibonii, a căror evoluție s-a separat de cea a oamenilor acum aproximativ 17-22 de milioane de ani.

Un test de sânge ar putea detecta rapid cancerul, inclusiv forme rare

Un test de sânge care ar putea detecta cancerul a oferit rezultate încurajatoare într-un studiu din Marea Britanie, denumit Pathfinder. Testul Galleri, care caută semne ale mutațiilor genetice cancerigene în celulele sangvine, a detectat 92 de potențiale diagnostice de cancer în peste 6.600 de participanți. 36 dintre acestea au fost ulterior confirmate – cele mai multe în stadiu timpuriu sau când boala nu este detectabilă în analize de rutină.

Rata de rezultate fals-negative ale testului este destul de mică: 99,1% dintre rezultatele negative au fost ulterior confirmate de teste mai avansate. Autorii studiului sunt, însă, de acord că tehnologia va trebui dezvoltată în continuare pentru a scădea rata mare a rezultatelor fals-pozitive, înainte ca aceasta să fie folosită pentru screening-uri de masă.


3 articole care merită citite

  1.   MIT Technology Review prezintă un caz care aduce în discuție problemele etice ale imaginilor generate de AI: artistul digital polonez Greg Rutkowski, al cărui stil de design a fost preluat în masă de algoritmele care generează astfel de imagini, își găsește cu greu propriile opere în motoarele de căutare prin marea de imagini care îi împrumută stilul.
  2. Într-o aplicație mai constructivă a AI-ului, Nature scrie despre cum algoritmi ca AlphaFold sau DeepMind sunt folosiți pentru a crea molecule complet originale, care nu există în mod natural, o posibilă cheie pentru multe tratamente revoluționare.
  3.   ZMEScience prezintă povestea lui Gotz von Berlichingen, un cavaler-haiduc din Bavaria secolului al XVI-lea care, după ce și-a pierdut mâna într-o bătălie, a folosit proteze mecanice extrem de avansate pentru acea perioadă, care i-au permis să continue să lupte, să călărească și chiar să scrie.

Mediu: România, pe locul al doilea în UE la producția de biciclete. Nu și la pedalat

De
Uniunea Europeană a produs în 2021 aproximativ 13,5 milioane de biciclete, clasice și electrice, o creştere cu 11% faţă de 2020. România ocupă locul al doilea în rândul celor mai mari producători de biciclete din Uniune, cu 2,5 milioane.

Mediu: Summit dedicat schimbărilor climatice în România

De
Pe 4 și 5 octombrie, va avea loc prima ediție a Climate Change Summit, un eveniment dedicat discuțiilor despre și soluțiilor pentru schimbările climatice.

Sci-Memo: Mai puțină poluare? Un proces chimic simplu ar putea distruge „chimicalele eterne”

De
Substanțele chimice sintetice din grupul PFAS (substanțe perfluoroalchilate și poliflouroalchilate) – prezente în multe obiecte casnice și supranumite„chimicale eterne”, pentru că nu se descompun natural – ar putea fi neutralizate printr-o metodă relativ simplă și ieftină. Este concluzia cercetătorilor de la Universitatea Northwestern din Illinois, Statele Unite, care au dzvoltat un nou proces chimic.

Mediu: Secetă, incendii, inundații. Portretul unei veri „normale”

De
România este afectată de secetă în proporție de 70%. Rezerva strategică de apă scade dramatic. Au ars de șapte ori mai multe păduri decât anul trecut. Deși pare paradoxal (dar nu e), pe mai multe râuri au început viiturile și inundațiile.