FYI

Sci-Memo: De ce sunt cercetătorii îngrijorați de variola maimuței?

De Ionuț Preda 23.05.2022

Douăsprezece țări non-africane au raportat în ultima săptămână 120 de cazuri confirmate sau suspectate de variola maimuței, o boală similară, dar mai puțin letală decât variola obișnuită, răspândită de obicei la scară redusă în vestul și centrul Africii.

variola maimuței

Caz de variola maimuței din 1970. CDC via Wikmedia Commons

Boala este provocată de virusul variolei maimuței (abreviat MPV sau MPXV), care face parte din aceeași familie virală ca variola. Cei doi patogeni nu sunt, însă, înrudiți direct, iar MPV-ul are o rată de mortalitate mai scăzută și simptome mai ușoare decât virusul variolic.

Cercetătorii și experții medicali sunt îngrijorați de faptul că epidemia actuală a depășit deja numărul total de cazuri detectate în afara Africii după 1970, atunci când MPV a fost identificat pentru prima dată la oameni.

Sunt, însă, semne timpurii că varianta de MPV care se răspândește în momentul de față în afara Africii nu va avea o infecțiozitate sau letalitate similară lui SARS-CoV-2. MPV nu se transmite prin aerosoli, ci prin contact direct cu fluidele corporale ale unei persoane infectate, făcând mai puțin probabilă o rată de infectare ridicată. Și, deși are unele simptome similare gripei, virusul variolei maimuței are simptome distincte specifice variolelor, precum erupții cutanate și leziuni pe față, mâini și picioare sau umflarea ganglionilor.

Analizele genetice preliminare ale variantei răspândite în epidemia actuală sugerează că aceasta este înrudită cu o tulpină virală din Africa de Vest, care are o letalitate mult mai scăzută, de aproximativ 1% în populații rurale, în comparație cu tulpinile de MPV din Africa Centrală, unde rata de morbiditate poate ajunge la 10%. Deocamdată, niciunul dintre statele cu cazuri confirmate sau suspectate nu a raportat vreun deces.

În plus, o metodă de prevenție este deja disponibilă: vaccinurile clasice împotriva variolei funcționează și împotriva variolei maimuței, cu o eficacitate de aproximativ 85%, conform Centrul pentru Combaterea și Prevenția Bolilor (CDC) din Statele Unite.

Totuși, informațiile despre tulpina răspândită în țări non-africane nu sunt nici pe departe complete, și sunt deocamdată bazate pe o secvențiere preliminară foarte timpurie a virusului care a fost detectat în pacienții portughezi. În plus, după cum s-a văzut și în pandemia de COVID-19, răspândirea unui patogen la nivel global poate duce la apariția unor mutații care să-l facă mai virulent și mai letal.

5 studii care ne-au atras atenția


Noi descoperiri despre apa de pe Marte

O echipă mixtă de cercetători de la Academia Chineză de Științe și Universitatea din Copenhaga a găsit posibile dovezi că Marte a avut apă la suprafață mai recent decât se credea, conform unui studiu publicat în Science Advances pe baza observațiilor efectuate de roverul chinez Zhurong.

 Două noi aplicații ale editării genetice CRISPR în animale

Tehnologia de editare genetică CRISPR-Cas9 are parte noi utilizări pe animale. Mai întâi, într-un studiu publicat în Cell Reports Methods, o echipă internațională de cercetători a găsit metodă de a folosi tehnologia în premieră pe gândaci. Iar autorii susțin că metoda ar putea fi adaptată și pentru alte specii de insecte, de exemplu țânțari sau dăunători agricoli.

Apoi, cercetători de la Universitatea din Georgia (SUA) au prezentat într-un studiu din Proceedings of the National Academy of Sciences o metodă prin care CRISPR-Cas9 ar putea fi folosită pentru a modifica comportamentul social al hamsterilor, reușind să facă subiecți mai sociabili prin dezactivarea unui receptor neurochimic specific.

CITEȘTE ȘI: 8 boli care ar putea fi tratate cu ajutorul editării genetice CRISPR

O nouă rudă a grafenului ar putea face semiconductori mai eficienți

Într-un studiu publicat în Nature Synthesis, cercetători de la Universitatea din Boulder Colorado anunță că au reușit să sintetizeze pentru prima dată la scară largă grafinul, un compus din carbon similar grafenului, dar care teoretic ar avea proprietăți conductive mai bune decât acesta.

Dovezi ale unei supernove într-o rocă din Egipt

O rocă găsită în deșertul egiptean ar putea fi prima dovadă găsită pe Pământ a supernovelor de tip 1A (un tip de supernovă care are loc în sisteme binare în care una dintre stele este o pitică albă), conform unui studiu publicat în jurnalul Icarus de cercetători sud-africani.

Analiza autorilor despre modul în care s-a format roca, denumită Hypatia, susține că aceasta ar fi fost parte dintr-un meteorit alcătuit din praf și gaze formate în urma unui astfel de eveniment, dar care nu a intreacționat cu alte tipuri de noruri de praf cosmice și a ajuns ulterior pe Pământ.

3 articole care merită citite


  1. MIT Technology Review explică de ce autoritățile medicale chineze continuă să dezinfecteze la scară largă suprafețele în cadrul măsurilor anti-SARS-CoV-2, în ciuda faptului că practica a fost abandonată de mult timp în restul lumii datorită riscului infim de infecție prin contract cu suprafețe contaminate
  2. ZME Science scrie pe larg despre cum un evoluția scrierii într-un dialect liberian numit Vai, care a apărut în scris pentru prima dată în sec. al XIX-lea dar care a fost simplificat semnificativ de atunci, este folosită pentru a testa teoriile majore despre evoluția generală a limbajelor scrise în istorie
  3. Cercetătorul Florin Zăinescu abordează într-un material din InfoClima știința din spatele creșterii nivelelor mării, dar și a modului în care fenomenul este observat.

EDIȚIA PRECEDENTĂ: Un tratament antiobezitate ajută la pierderea a 20% din greutate 

Sci-Memo: Temperatura maximă pe care o poate suporta un om este mai mică decât se credea

De
Într-un experiment recent, o echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania a observat că limita valorii de temperatură-umiditate peste care o persoană tânără și sănătoasă nu poate supraviețui este mai mică decât cea estimată în prezent. Aceștia și-a publicat descoperirea în în Journal of Applied Physiology.

Mediu: Poluarea reduce speranța medie de viață cu doi ani la nivel global

De
Poluarea aerului cu particule fine, legată în principal de arderea combustibililor fosili, reduce speranţa de viaţă în medie cu peste doi ani la nivel mondial.

Sci-Memo: O descoperire genetică deschide drumul către insecticide care afectează doar țânțarii

De
O echipă de entomologi de la Universitatea din California a făcut o descoperire genetică despre țânțari care ar putea fi folosită pe viitor pentru crearea unor insecticide care să nu afecteze și alte specii de insecte. Cercetătorii au descoperit că ecdizona, un hormon prezent în toate speciile de insecte, fără de care acestea nu ar putea crește și nu s-ar pot reproduce, funcționează într-un mod diferit la speciile de țânțari.

Sci-Memo: Prima grefă a unei urechi printate 3D din celule umane

De
O pacientă de 20 de ani din Statele Unite care suferă de microtie, o boală care duce la subdezvoltarea sau absențat totală a uneia sau ambelor urechi, a devenit prima persoană care a primit o grefă cu celule umane printate 3D.